Universul - Capitala, octombrie 1945 (Anul 62, nr. 224-249)
1945-10-01 / nr. 224
I I * * . Anul al 62-lea 6 PAGINI EXEMPLARUL 40 LEI Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris Sub Nr. 160 Trib. Ilfov a poștali plătită In numerar conform aprobării Dir. G I. P. T. T. Nr. 24.464/939 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $I TELEFONICE REDACTIA |l ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30 15 EXECUTAREA REFORMEI AGRARE Guvernul a socotit necesar — după încheierea primei etape a activităţii sale — să supue unui examen selectiv rezultatele obţinute până azi în administraţia şi gospodărirea ţării, reţinând pe cele mai puţin satisfăcătoare, spre a aviza la măsuri mai eficace şi mai potrivite ţelului urmărit. După desbateri ample în cursul mai multor şedinţe, consiliul de miniştri a luat o serie de hotărâri enunţate sumar în comunicatul apărut ori în presa bucureşteană şi care îmbrăţişează de fapt cele mai importante sectoare ale vieţii noastre publice. Ne-am ocupat în editorialul nostru de ori de hotărârile în legătură cu revizuirea întregului aparat de stat şi încadrarea lui într’o severă disciplină. Trecem acum la punctul privitor la accelerare® executării reformei agrare prin înfiinţarea în fiecare plasă a unei comisiuni de control. Experienţa de până acum, trasă din modul cum au fost aplicate pe teren, în unele părţi ale ţării, dispoziţiunile legii privitoare fie la exproprierea moşiilor fie la împroprietărirea ţăranilor, îndreptăţesc instituirea unui control de primă instanţă al acestor operaţiuni, control care, exercitat în condiţiuni de strictă obiectivitate, trebue să asigure aplicarea corectă şi nepărtinitoare a legii, să menţină prestigiul autorităţii în stat şi, odată cu acestea, liniştea şi originea în lumea satelor şi a ogoarelor. O reformă de importanţa celei agrare trebue scoasă din jocul pasiunilor şi al arbitrariului. Măreţia ei nu trebue întinată prin acte de nedreptate şi de răstălmăciri subiective dictate de pasiuni sau de interese particulariste. Dacă ea a putut să capete putere de lege fără pasiuni şi fără frământări, cu atât mai puţin oportune şi justificate ar fi ele acum cu prilejul executării legii. Reforma agrară trebue să rămână în judecata tuturor spiritelor oneste şi obiective contimporane, ca şi în judecata istoriei, un mare act de prevedere socială şi de înţelepciune politică, ferit de orice exces şi de orice contingenţă care ar veni în conflict cu spiritul de ordine şi de legalitate ce trebue să stea la baza ei. Nimeni n’are interes să dea prilej detractorilor acestei reforme, ca, rezemaţi pe cazuri izolate, să prezinte această reformă sub aparenţa unei spoliaţiuni de drepturi, când, în drept şi în fapt, ea trebue să rămână expresia principiului de justiţie în repartiţia proprietăţii agrare şi a necesităţii consolidării proprietăţii individuale în folosinţa clasei de bază a statului şi poporului român: ţărănimea. Să reţinem şi in această împrejurare sfatul înţelept al acestui genial realist, care este generalissimul Stalin, sfat pe care, într’o convorbire intimă, l-a dat d-lui dr. Petru Groza, în forma aceasta lapidară comunicată de primul ministru român într’o expunere recentă: „Am vorbit — a spus d. dr. Petru Groza, referindu-se la convorbirea cu generalissimul Stalin. — despre experienţa sovietică în agricultură. Cunoştea însă şi înţelegea perfect evoluţia plugărimii româneşti. M’a sfătuit să rămânem la proprietatea individuală. Să ne ferim de a forţa evoluţia muncii în agricultură. Dar să întărim această proprietate ţărănească individuală şi să înlocuim munca brută, de flot a plugarului, prin maşinism”. Iată, în câteva cuvinte, sintetizată toată cheea problemei agrare din România. Iată drumul pe care trebue să-l urmăm. EXPOZEUL D-LUI MINISTRU CONSTANTINESCU-IAŞI ASUPRA ACTIVITĂŢII GUVERNULUI GROZA Ministrul propagandei, d■ Petre Constantinescu-Iaşi a făcut reprezentanţilor presei, Sâmbătă la orele 10 dim., interesante comunicări. S-a analizat pe larg situaţia guvernului prezidat de d. dr. Petru Groza, care se bucură de adâncî simpatii in massele poporului, care-și arată, în toate împrejurările, încrederea în spiritul adevărat democratic în toată activitatea guvernului Pentru realizarea în totul a acestei linii democrate guvernul a hotărît alegeri, mai întâi, cele administrative şi apoi cele legislative. Aceste alegeri, a precizat d. ministru al propagandei, vor fi mai largi decât au fost sub guvernele pseudo-democrate dintre anii 1918—1938. Actualul guvern înţelege să acorde o cât mai liberă consultare a poporului şi cu o lărgire a cadrelor corpului electoral, acordându-se dreptul de vot tuturor femeilor şi tineretului de la 18 ani în sus Referindu-se la recentul comunicat al guvernului, d-sa a arătat că timp de două săptămâni, până la 24 Septembrie, cele şapte organizaţii ale partidelor politice din guvern au discutat punânduse de acord asupra câtorva puncte care se impuneau precizate. Din aceste discuţii, a arătat d. ministru, guvernul a eşit mult întărit, risipindu-se astfel svonurile lansate de anumiţi interesaţi. In felul acesta, s’a făcut o verificare asupra activităţii guvernamentale. Discuţiile au fost consemnaate intr’un proces verbal ale căror puncte au fost analizate în conferinţa de presă de eri. Această consultare nu s’a făcut la cererea vreunui partid din componenţa guvernului, ci tot ce s’a hotărît a fost în consensul general. SITUAŢIA FINANCIARĂ In primul rând s’a discutat redresarea situaţiei financiare pentru care s’a creiat un consiliu economic superior de coordonare a măsurilor şi legilor economice şi pentru planificarea lor. Acest consiliu va fi format din miniştrii finanţelor, economiei, agriculturii, comunicaţiilor şi petrolului şi subsecretarii respectivi cu specialişti tehnici cu vot consultativ. DESĂVÂRŞIREA REFORMEI AGRARE Privitor la reforma agrară s-au creiat comisii de control, pentru a urgenta eliminarea erorilor comise, verificându-se toate contestaţiile existente și consemnate, făcându-se aplicarea legii agrare. Nu e vorba de o nouă lege sau de vreo modificare a ei. Această comisie va obliga intrarea în legalitate, iar neexecutarea va constitui un abuz de putere. Ministerul de domenii va înlesni desăvârșirea hotărîrilor comisiei. O NOUĂ EPURAŢIE In ordinea administrativă se va recurge la o nouă epuraţie în aparatul de stat, Iţi ' f *f · ' ■ !------- *•'?* “ f /' ( ^ * - * . ‚ Jk COMISII INTERIMARE Trecând la situaţia primarilor, B. ministru al propagandei, a arătat că aceştia vor fi înlocuiţi prin comisii interimare, formate prin consultări populare,în care vor intra reprezentanţi ai tuturor partidelor. In ceea ce priveşte alegerile elevor avea loc în curând. LAGĂRELE DE CONCENTRARE SE DESFIINŢEAZĂ Deoarece guvernul se astăzi sigur pe tăria lui, nemaiexistând nici o teamă, faţă de mişcările fasciste, se vor desfiinţa lagărele de concentrare. Acei cari mai prezintă un pericol vor fi deferiţi justiţiei şi cazaţi în închisori, iar alţii vor fi trimişi în coloane de muncă. Trierea se va face de o comisie compusă din reprezentanţii celor şapte partide, care formează guvernul. D. ministru a mai arătat că se va veni cu un proeet de lege, conceput de ministrul justiţiei, d. Lucreţiu Pătrăşcanu, pentru apărarea democraţiei. Ca ultim punct s-a mai anunţat că se studiază revizuirea sistemului de impunere a salariilor tinzându-se la o degrevare simțitoare, diferențele acoperindu-se din impunerile asupra beneficiilor de război. —Gamed — RECEPŢIE LA LONDRA IN ONOAREA D-LUI MOLOTOV Londra, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Tass“ transmite : D. Gusev, ambasadorul sovietic în Marea Britanie, a dat joi o mare recepţie în onoarea d-lui Molotov, comisarul poporului pentru afacerile străine ale Uniunii Sovietice. S’a remarcat prezenţa la recepţie a membrilor delegaţiilor la conferinţa miniştrilor de afaceri străine, a membrilor guvernului britanic şi a membrilor corpului diplomatic. Printre oaspeţi au fost d. Bevin, ministrul de afaceri străine al Angliei, d. Byrnes, secretarul departamentului de stat al Statelor Unite, d. Bidault, ministrul de afaceri străine al Franţei, şi d. Wang-Shihtse, ministrul de afaceri străine al Chinei. Dintre membrii guvernului englez au luat parte la recepţie d-nii: Dalton, ministrul finanţelor, lordul cancelar Jowitt, Isaacs, ministrul muncii, Noel Baker, ministru de stat, Alexander, ministrul marinei, Ellen Wilkinson, ministrul instrucţiunii publice, lordul Stonesgate, ministrul aerului, şi lordul Listowell, ministrul P.T.T-ului, precum şi episcopul Catedralei Canterbury, Newllett Johnson, primarul general al Londrei şi alţii. La recepţie au asistat: ambasadorul sovietic în Statele Unite Gromyko, ambasadorul britanic în Uniunea Sovietică Kerr, ambasadorul Statelor Unite în Uniunea Sovietică Harriman, ambasadorul francez în Uniunea Sovietică Catroux, membrii corpului diplomatic din Londra, membrii delegaţiei sovietice la conferinţa consiliului miniştrilor de afaceri străine, funcţionarii superiori ai ambasadei sovietice şi ai instituţiunilor sovietice, precum şi reprezentanţi fruntaşi ai ştiinţelor, artelor şi presei britanice, în total pste 500 de persoane. Recepția s-a desfăşurat într’o atmosferă amicală. O PROCLAMAŢIE A PREŞEDINTELUI STATELOR UNITE Washington, 29 (Rador). — In cursul unei declaraţii făcută Vineri, preşedintele Truman a proclamat jurisdicţia Statelor Unite asupra resurselor naturale şi a terenurilor submarine din apropierea coastelor Statelor UnitePreşedintele a precizat că geologii sunt de părere că în unele din aceste terenuri se găseşte petrol, dar că aceste terenuri ies din limitele tradiţionale de 5 km. ale apelor teritoriale. S’ar putea ca în aceste regiuni acoperite de apă să se găsească deasemeni zăcăminte de alte minereuri. Declaraţia d-lui Truman mai precizează că, avându-se în vedere necesitatea de nouă resurse de petrol şi minereuri pentru Statele Unite, este indispensabil ca guvernul să dea posibilitate desvoltării acestor resurse. Scopul proclamaţiei prezidenţiale este tocmai acesta. O altă declaraţie, prin care se dă asigurări că va fi continuată protecţia industriei pescăreşti în unele regiuni maritime, a fost deasemeni semnată Vineri de către preşedintele Truman. Mutică pentru pace şi înţelegere între naţiail O declaraţie a d-lui Churchill Londra, 29 (Rador). — Corespondentul Agenţiei franceze de presă transmite: „Scopul opoziţiei conservatoare este munca pentru pace şi înţelegerea între naţiuni‘‘, — a declarat d. Churchill intr’un mesaj trimis candidatului conservator la alegerile parţiale din Ashton. D. Churchill a mai spus că opoziţia conservatoare va veghea mereu asupra măsurilor propuse de guvern în vederea stabilirii condiţiilor păcii. In politica internă, partidul conservator se va opune din toate forţele oricărei măsuri potrivnice interesului ţării. O delegaţie a principilor indieni primită de Vice-Regele Indiei New Delby, 29 (Rador). — O delegaţie a principilor indieni a fost primită Vineri de lordul Waved, Vice-Regele Indiei. Delegaţia a fost din nou primită Sâmbătă dimineaţa. Comitetul consultativ pentru chestiunile constituţionale s’a întrunit Vineri pentru a studia atitudinea adoptată de principi. Se crede că hotărîrea finală a principilor cu privire la noua Constituţie va depinde de acordul principalelor partide politice din India asupra propunerii musulmane de împărţire a ţării. Biserica sprijină acţiunea Apărării Patriotice îndemnul I. P. S. Patriarh Răsboiul a lăsat în urma lui multe suferinţe şi îndatoriri pentru fiecare dintre noi. Cu toţii trebue să contribuim ca aceste suferinţe să fie curmate. Orfani şi văduve de răsboi, invalizi şi deportaţi aşteaptă acum, în prag de iarnă, un ajutor pentru a li se înlesni vieaţa lor de toate zilele, dusă un noian de greutăţi. Pentru aceia, Eu, îndemn pe toţi fiii acestui neam de a deschide larg inima lor la apelul ce se face de Apărarea Patriotică în colaborare cu celelalte societăţi de binefacere, pentru strângerea de ajutoare, sub orice formă, ca astfel cei pe cari îi ajutăm să vadă că nu sunt singuri şi că cu toţii luăm parte la suferinţele lor. DUMNEZEU SĂ BINECUVINTEZE PE TOŢI CARI SE VOR STRĂDUI SA AJUTE PE APROAPELE LOR. NICODIM Patriarh al României MARI ÎNTREPRINDERI DIN CAPItALA TRECUTE SUB CONTROLUL COMISARIATULUI PREŢURILOR . Comisariatul general al preţurilor constatând ca măsurile luate pentru stăvilirea speculei nu-şi ating scopul urmărit, ci că întreprinderile din Capitală reuşesc să eludeze legile economice din 3 Mai a hotărît să se treacă la aplicarea celei mai severe măsuri, la aceea a numirii pe lângă fiecare întreprindere a unui comisar al preţurilor sub a cărui supraveghere să se facă toate mişcările de mărfuri, fabricate, semifabricate sau materii prime. La un număr de 79 întreprinderi comerciale şi industriale din Capipitală au fost numiţi delegaţi ai Comisariatului General al preţurilor şi anume la societăţile: Leonida, atelier de construcţii tehnice şi aeronautice, A. C. T. A., Autex, Hidro-Caloria, Ford Română, Voinea, Industria Metalurgică „Orion”, Parcomet, Rieber (Garaj), Stela, Sandrik Română, Soc- Aragaz, Internova, Lab Asfar, Lab. Ag. Rom.-Franceză Lab. Farmaiteia, Lab. Regea Lab. Sft., Soc. Via, Uzinele 23 August (Malaxa), Fabrica Rival, Fabrica Brandol, Fabrica Ancora, Helvetia, Industria Iutei, Ilfov, Miosia, Decea Veche, Noua Filatură de Bumbac, Tăbăcăriia Naţională, Mociorniţa, Palermo, M. V. Ganea, Nastea Alexandru, Agrtotex, Niacladian,Sticlăria Bucureşti, Titan, I.O.R., Industria Optică Română, Larom, I. E. R., Industria Electrică Română, I. N. C. A, Ind. Cauciucului, Metalloglobus, Eugen Lăzărescu, Philips, S. E- T., Ind Nat. Aviatică, Farom, Phoenix, Standard Telefoane, Wolf E. Itela Română Coroana, Buletinul Mașinilor, Auto Praga, Uzinele Baterale, Carol Bunger, Globul, Tesâtoria Mecanică, Trico- Baby, Industria Bumbacului, Texo, Tricotex, Dâmboviţa Rahovei, Fuiorul, Cerkez Trie., Florea Gugui, At. Frenkel, Soc. Distribuţia Iromed, O. A. F., Substanţa, Ufarom, Lab. Wander, Texacom, Lab. Alfa, Lab. Chemix, Fabrica Orezul din Brăila, Şantierele Navale Române din Brăila, Societatea Franco-Română din Brăila TOATE REGISTRELE TREBUESC VIZATE începând de ori orice intrare sau eşire de mărfuri la întreprinderile mai sus specificate nu se vor putea face fără viza facturilor sau a celorlalte acte de circulaţie a mărfurilor de către delegatul Comisariatului general al preţurilor. Delegaţii Comisariatului general . ..... .,era în ziua nu-pe cale de instrucţiuni. Orice dificultate creată in exercitarea mandatului organului de control, deasemeni neplata în termen a salariului acestuia, va fi considerat un mijloc pentru sabotarea controlului și va fi sancționat in conformitate cu prevederile art. 26 alin. 3, din legea Nr. 349 din 1945. Important consiliu de miniştri britanic Londra, 29 (Rador). — Corespondentul Agenţiei franceze de presă transmite: Consiliul de miniştri britanic ce a avut loc Vineri după amiază este important prin faptul că este primul de mai multe săptămâni. O parte din membrii guvernului britanic au avut mult de lucru în legătură cu conferinţa miniştrilor de externe şi mai toţi membrii guvernului au dedicat o mare parte din timpul lor stabilirii contactului cu colaboratorii din departamentele respective. O PRECIZARE A PRIMULUI MINISTRU ATTLEE Londra 29 (Rador). — După cum anunţă corespondentul Agenţiei franceze de presă, d. Attlee, primul ministru al Marei Britanii, a respins sugestia făcută de deputatul laburist, locotenent-colonel Lippton, după care primul ministru englez ar trebui să ţină conferinţe de presă periodice, aşa cum ţine preşedintele Statelor Unite. D. Attlee a justificat refuzul său explicaţiei că acele conferinţe prezidenţiale americane corespund unei proceduri care în Marea Britanie rămâne în domeniul prerogativelor Parlamentului. Primul ministru şi-a mai exprimat părerea că este preferabil ca declaraţiile să fie făcute de diferiţii miniştri asupra chestiunilor care sunt de resortul lor, decât de primul ministru, în numele altora. Luarea de poziţie a d-lui Attlee este interpretată ca arătând că problemele desbătute la conferinţa celor cinci nu vor fi aduse la cunoşinţa publicului decât din desbaterile parlamentare, adică după 9 octombrie. MENIREA NOUEI ORGANIZATA SINDICALE MONDIALE Paris 29 (Rador). — Sir Walter Citrine, şeful delegaţiei britanice la congresul sindical mondial dela Paris, a făcut un apel la clasa muncitoare pentru unitate. Vorbind la o întrunire ţinută la Velodrome d’Hiver pentru a celebra ,,jubileul de argint” al Confederaţiei generale a muncii, sir Walter Citrine a spus: „Trebue să avem hotărârea fermă de a colabora în adevărată tovărăşie, respectând drepturile şi responsabilităţile celorlalţi şi neîncercând să ne impunem voinţa prin număr sau alte metode. Vom ajunge la acest scop numai cu voinţa de a face bine şi prin tratarea cu înţelepciune a problemelor ce ni se vor pune”. D. Sydney Hillman, fruntaşul congresului american al organizaţiilor industriale, referindu-se în discursul său la noua organizaţie sindicală mondială, a spus printre altele: „Această organizaţie va uni muncitorimea din toată lumea în lupta ei pentru distrugerea ultimelor resturi ale fascismului şi va cimenta unitatea tuturor naţiunilor în tendinţa realizării scopurilor dorite de toate popoarele iubitoare de libertate”. SENTINŢA IN PROCESUL DE SABOTAJ AL LUI IZVORANU Dri dimineaţă,instanţa specială pentru judecarea crimelor şi delictelor de sabotaj şi speculă ilicită, secţiunea VI-a sub preşedinţia d-lui Ioan Gh. Popescu, a dat decizia în procesul firmei Isvoranu, pedepsind, pentru cumul de infracţiuni, pe cei trei inculpaţi: Carol Isvoranu, Marcus Benedict şi Eliezer Solom, la câte 7 ani şi şase luni închisoare corecţională şi câte 500.000 lei amendă. Deasemenea a declarat confiscată marfa din magazin. ZIUA AMIRALULUI NIMITZ“ Washington, 29 (Rador). —Ziua de 5 Octombrie va fi „Ziua amiralului Nimitz“. Ea va fi marcată prin ceremonii și parade asemănătoare cu cele care au fost organizate în cinstea generalilor Eisenhower și Wainright. Nr. 224 Luni 1 Octombrie 1945 6 PAGINI APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECȚIE ÎNTÂLNIREA DE PE CRUCIȘĂTORUL „AUGUSTA" Președintele Truman întâmnr’ “s”"* portul : ®"»i« AiuIMm iw hordul crucișătorului „Augusta” în DECLARAŢII IN ŞEDINŢA COI Reforma agrară. — R ldrfărelor. — Ordii şase luni pe gu VCluj. v. Am început acest ciclu cu reocuparea Transilvaniei şi l-ar desăvârşit cu realizările del Moscova, care constituesc o nou piatră de consolidare a Statuii, şi o nouă piatră de consolidat a prieteniei sovieto-române. Guvernarea noastră a fost posibilă numai graţie simţămintelor de răspundere şi de solidaritate care au călăuzit partide componente ale Guvernului o concentrare democratică. Comandamentele naţionale au vorbit mai tare decât preocupării personale şi preocupările d partid şi astfel am putut parcurge un drum destul de lungcu realizări rodnice. Guvernarea noastră este numai la începutul ei. Programul de reforme pe baza căruia s-a format Guvernul nostru este în curs de executare. Programul acesta trebue desăvârşit. Pentru a merge mai departe a fost însă necesar să reexaminăm întreaga acţiune de guvern pe planul intern şi în special în administraţia şi gospodăria Ţării Şefii partidelor componente ale Guvernului nostru s-au întrunit zilele acestea în mai multe rânduri. Am participat la aceste întruniri şi am colaborat la hotărîrile luate. Voi stărui asupra celor mai importante din aceste hotărîri. IN DOMENIUL REFORMEI AGRARE Se voi continua într’un ritm accelerat acţiunea pentru terminarea definitivă a ultimelor operaţiuni destinate să pună în mâinile plugărimii îndreptăţite pământul hotărât prin legea reformei agrare. Se vor cerceta cu acest prilej toate erorile ce s’au putut săvârşi atât faţă de plugari cât şi faţă de proprietari. In acest scop se va înfiinţa în fiecare plasă pe cale de delegaţie a Ministerului Agriculturii şi Domeniilor o Comisune de Control având drept preşedinte un magistrat sau un avocat al Statului şi drept membri pretorul şi agronomul plăşii precum şi doi delegaţi ai plugarilor din plasă. Comunicatul Preşedinţiei Consiliului de Miniştri precizează că aceste comisiuni de control vor avea drept misiune să cerceteze toate contestaţiunile care s’au făcut atât de îndreptăţiţii la împroprietărire cât şi de proprietari împotriva hotărârilor Comitetelor de plasă care au aplicat greşit legea pentru reforma agrară. Ele vor cerceta şi soluţiona fiecare contestaţie făcând aplicarea prescripţiilor legii agrare şi vor corecta astfel toate erorile, invitând apoi Comisiunile de plasă să se conformeze hotărârilor luate. Comisiunile de plasă sunt obligate să execute aceste hotărâri; neexecutarea lor va fi considerată drept abuz de putere şi vor fi sancţionaţi potrivit legilor penale în vigoare. Prin aceste măsuri se va pune capăt tuturor abaterilor cari s’au putut săvârşi cu prilejul aplicărei reformei agrare. Toate încălcările legii vor fi astfel înlăturate restabilindu-se BEL ? vor instala comisiuni înelinart,, numite după o prealabilă consultare a populaţiei în toate comunele, unde o asemenea consultare se poate face. Aceste comisiuni vor fi astfel expresiunea voinţei administraţiei lor dându-se satisfacţie unei Libertăţile cetăţeneşti vor fi pe deplin asigurate, realizându-se astfel toate postulatele democrației. Firește, libertatea nu In (Continuare in pag. 2-a ASPECTE CULTURALE ARDELENE de ’ Arătam în articolul nostru precedent o seamă dim problemele de ordin şcolar ce frământă adânc actualitatea transilvană. Simple în aparenţă, foarte complicate în fond, pe rezolvarea acestor probleme se bizue o bună parte din efortul cultural pe care Transilvania trebue să-l facă pentru a se putea integra în ritmul general al progresului românesc. O asemenea integrare, în formele ei complecte, care să ducă apoi şi la reafirmarea spiritului ardelean creator, nu este însă posibilă fără prezenţa în câmpul muncii culturale a tuturor acelor forţe şi instituţii care, expulzate sau încătuşate în urma arbitrajului de la Viena, reprezintă totuşi incontestabile potenţe de activitate şi de animare a spiritului public. Lipsită timp de atâţia ani de ziare şi de reviste româneşti, de societăţi culturale active, organizatoare de conferinţe şi de diferite alte manifestaţii intelectuale, împiedicată de a urmări, prin cărţi, mişcarea literară românească, sau de a se putea înnălţa sufleteşte în contact cu teatrul şi cu arta cinematografică, — timp de cinci ani atât darurile Thaliei cât şi ale cinematografului fiind înfăţişate exclusiv în limba maghiară, — populaţia acestei provincii, în partea ei septentrională, se găseşte, astfel întrun greu impas cultural. A-l depăşi — iată porunca zilei! Un rol covârşitor în această operă de străpungere a întunerecului şi de descătuşare a luminei, va trebui să îndeplinească, după cum e şi firesc, Universitatea din Cluj. Şi aceasta nu numai prin activitatea strict ştiinţifică a profesorilor şi studenţilor săi, nu numai prin publicaţiunile şi cărţile sale, ci mai ales printr’o eşire în îlarg, printr’un contact direct şi permanent ■ târguşoarele activitate a .tare, atât de la 1940, va şi intensific baze mai lai lui şi trebuii blicului arde, susţinută din răsputeri de cătr toate elementele universitari Conferinţele Extensiunii trebu să înceapă cât mai grabnic, concomitent, dacă se poate, în toat oraşele de peste munţi. Şi ai foarte bine dacă s’ar putea urmări un plan unitar pe întreg cuprinsul Transilvaniei, pretutindeni aceleaşi probleme aşteptân să fie lămurite şi rezolvate. Mi mult decât oricând, profesorul universitar, şi mai ales profesori de la Cluj, trebue să fie un atei cercetător al tuturor fenomenelor publice ce se desfăşoară cu ochii noştri, şi totodată un bi drumător şi un pedagog naţionalarma zilei nu trebue să-l imbuşe şi nici să-l ferece de preocupările sale exclusiv ştiinţific Din lumea care se plămădeşi astăzi, tribunalul profesorului universitar nu poate lipsi! Shind adevărului el trebue să silească neamului, ştiinţei reci deopotrivă ca şi tumultului social. I Ardeal mai ales, unde problemele zilei sunt atât de complica atât de variate, angajând I aceeaş măsură elementul naţional şi pe cel social, profesorul universitar nu poate fi decât fruntea tuturor acţiunilor de consolidare a Statului Român... Aceia? toi, în mediul rural, trebue ‘Să-l joace şi Asociaţiuni pentru literatura română şi cu tura poporului român, bătrân noastră „Astra”, care fără îndoiala, a fost dela început și par astăzi, cea mai democratică cea mai activă societate cultura ardeleană. Nimeni, în Ardes (Continuare in pag. 2 s si