Universul - Provincie, ianuarie 1946 (Anul 63, nr. 1-23)
1946-01-01 / nr. 1
r i t M 19 46 Zorile anului nou apar luminate de îmbucurătoarele detalii privitoare la înţelegerea stabilită la Conferinţa de la Moscova, înţelegere vestitoare a zilelor de pace constructivă, de muncă productivă, de lumină pe căile noui ele refacerii. Mai mult decât oricând nădejdile individuale izvorâte cu prilejul începerii unui an nou, se traminin în optimismul masselor şi hotărârile internaţionale recente dau omenirii justificarea credinţei în era de încetare a suferinţelor şi de atenuare a lipsurilor resimţite după teribilul cataclism care a zguduit lumea. 1946 este anul consolidării păcii, al armoniei între popoare, al reclădirii şi al vindecării rănilor războiului, dar amintirea chinurilor îndurate determină minţile conştiente să arate că anul ce începe a* vine aşa cum îl repreaiată idilic imaginaţia pretorilor eutolba încărcată de bunătăţi destinate muritorilor cari n’ar avea decât greutatea alegerii şi a împărţirii. Nu numai o muncă perseverentă ne aşteaptă pe calea normalizării, dar mai presus de partea pozitivă, concretă, colectivitatea trebue să fie pătrunsă de crezul iubirii înţelegătoare, a respectului faţă de persoana, de munca, de strădaniile şi de realizările semenului. Dacă nu s’a dat în trecut muncii de toate nuanţele locul pe care îl merită în rândul factorilor de producţie şi de propăşire, dacă nu s’a recunoscut valoarea reală a meritului şi a capacităţii, vina a fost a unui egoism strâmt, a unei lăcomii nestăvilite a acelora cari din acumulare© averilor, făcute oricum şi prin orice mijloace, îşi constituiră crezul vieţii lor nefolositoare colectivităţii. Faptul că mari, adânci şi sângeroase au fost jertfele făcute de popoare în iureşul cruntului seceriş de vieţi umane şi de bunuri, determină conştiinţele vii ale popoarelor de pretutindeni să stea de veghe ca dreptatea să fie balanţa îndrumătoare a roadelor izvorâte din munca fiecăruia, ca lumina să fie tuturor împărtăşită fără discriminarea ce începea încă de pe băncile şcoalei, ca asuprirea, exploatarea şi egoismul si fie stârpite drept vestigiile unor vremuri pentru totdeauna apuse. Cu nădejdi multe vine anul ce începe, dar stă în mâinile noastre, ale oamenilor, să facem ca prin solidaritatea şi simţul nostru de răspundere, să transformăm speranţele în fapte palpabile trainice, atât de trainice încât să dureze dealungul anilor, spre a servi şi generaţiilor ce vin, cari vor avea la rându-le datoria să le consolideze, să le perfecţioneze. NOUL REGIM AL RECHIZITELOR DE LOCUINŢE Decizia consiliului de miniştri Serviciul central de rechiziţii cu dovada de la fisc pentru plata Şi partiruiri se trece dela prefectura poli£el Capitalei la primăria municipiului Bucureşti. a) Sunt rechiziţionabile imobilele, apartamentele şi camerele nelocuible, precum şi părţile de imobil care exced nevoil minime ale celor ce locuesc, stabilite după cum urmează: Pentru o persoană sau pentru o familie compusă din soţ şi soţie, o singură cameră. Pentru familiile compuse din toate persoane decât soţ şi soţie se va socoti câte o cameră, în aflus pentru fiecare una sau două persoane de același sex, de la vârsta de 12 ani în sus și cât* o cameră in plus pentru ^ fiecare membru al familiei d«lâ 13 ani In sus, de sex diferit. Pentru copii până la virat* de 12 ani inclusiv, indiferent de sex, se va socoti câte o cameră pentru 1-3 persoane. ' Se consideră ca făcând partedin familie: soţul, soţia, copiii, părinţii, bunicii, surorile şi fraţii, care locuesc în acelaşi apartament; •' ■ b. Hailul, baia, bucătăria, dependinţele, camerele de trecere, precum şi orice alte părţi de favoli» care prin natura lor sunt destinate folosinţei comune nu vor fi socotite în numărul camerelor ce se pot rechiziţiona. Ele vor fi însă folositeîn comun de către locatari şi cel cartiruit în apartamentul respectiv. Camerele de serviciu vor putea fi rechiziţionate numaidacă sunt libere . Liberii profesionişti şi frncţiottorii publici superiori, care sunt obligaţi să execute lucrări la domiciliu, au dreptul la o cameră in plus peste cele tratate la punctul a. Liberii profesionişti vor trebui să dovedească această calitate cu certificat de la Colegiul respectiv, atestând că profesează efectiv şi (Continuare in pag. 2-a) impozitului profesional. Funcţionariipublici ,superiori vor prezenta dovada eliberată de ministerul respectiv. Ordinele de rechiziţie se vor putea emite numai după expirarea termenului de contestaţie prevăzut mai jos. ART. VI. — Cartiruirile se vor executa în următoarea ordine : a) Locuinţele criminalilor de război şi vinovaţilor de dezastrul ţării; b) Imobilele, apartamentele şi camerele nelocuite şi cele care depăşesc nevoile prevăzute de art. 4 din prezentul jurnal. ART. VII. — Vor beneficia de cartiruiri următoarele categorii: s) Sinistraţii din cauză de război lipsiţi de mijloace, cărora li s’a distrus ca totul locuinţa, folosită sub orice titlu, sau a fost adusă în stare de rudocult. Incartiruirea sinistraţilor se va face în aceeaşi localitate unde eu locuit până la data sinistrării. Cartiruirea se va face numai în cazul când sinistratul nu posedă alt imobil pe care l-ar putea locui sau când imobilul sinistrat n’a fost reparat în stare de a fi locuit ; ^ b) Condamnaţi!, deportaţii şi internaţii în lagăre, pentru activitate antifascistă, lipsiţi de locuinţă şi de mijloace; . c) Evacuaţii din imoblele atribuite autorităţilor aliate sau româneşti, în aceeaşiilocalitate ;. d) Funcţionarii publici transferaţi ori detaşaţi în interes de serviciu din altă localitate. Numărul încăperilor, ce se atribue persoanelor cartiruite, nu poate depăşi nevoile minime stabilite conform art. 4 din prezentul jurnal. înalţii demnitari ai Statului ale căror locuinţe sunt exceptate Compoziţia pictorului I. Papazoglu IN VIZUINA SUBMARINELOR PITICE (desen)_____________ PUNEREA IN APLICARE A HOTĂRÂRILOR conferinţei de la moscova D-nii Vâşinski, Hanman şi Kerr au plecat spre Bucureşti Moscova, 29 (Balor). — Agenţia TASS comunică, In conformitate cu hotărârile conferinţei de la Moscova, a miniştrilor de afaceri străine ai Uniuni sovietice, Statelor Unite şi Marei Britanii, d-nii Vâşinski, comisar adjunct al poporului pentru afacerile străine ale Uniuniiunii SovieticejvHarriman,..,i'ambasadorul Statelor Unite în Uniunea sovietică și Kerr, ambasadorul Marei Britanii în Uniunea Sovietică, au plecat la 28 Decembrie spre București. * D-nii Kaftaradze, ambasadorul Uniunii sovietice în România și Iordan, ambasadorul României în Uniunea sovietică, au plecat deasemeni spre București. incă dinainte de alegerea sa in 1932, Averell Harriman a fost consultat adesea de presedinte in toate problemele de specialitate, social n’a fost niciodată mai bine dovedit decât în apelurile adresate americanilor pentru o mai bună înţelegere a U. R. S S. Vorbind direct şi cu simpatie de suferinţele popoarelor din U. R. S. S. în lupta lor contra hitlerismului, Harriman a demonstrat că inamicul U. R. S. S. este în acelaş timp şi, inamicul americanilor. Liniştit şi modest, Harriman a fost căsătorit de două ori şi are doi copii din prima sa căsătorie. După ce a subliniat că „omenirea a primit un dar magnific de Crăciun prin succesul conferinţei”, comentatorul sovietic a afirmat: „Delegaţiile au obţinut rezultate pozitive şi miniştrii au luat hotăriri în legătură cu chestiuni capitale”. El a trecut apoi în revistă diferitele hotăriri luate şi a încheiat subliniind că este uşor de văzut că hotărîrile celor trei miniştri de externe deranjează prevederile reacţionarilor din lumeaîntreagă. „S’a făcut un. pas spre { oflj^borarfea dintre marie ‘puteri. ÎnAcartlucru va produce bucurie I 'îi?1' rândurile popoarelor Iubitoare de libertate”. D. AVERELL W. HARRIMAN IVERELL W. HARRIM Ambasadorul Statelor Unite la Moscova, aşteptat să sosească dintr’o clipă într’alta la Bucureşti împreună cu d-nii Vîşînski şi Kerr, ceilalţi doi membri ai comisiunii stabilite la Moscova, are faima de a fi reuşit în toate misiunile care pretindeau o cunoaştere serioasă a oamenilor şi a evenimentelor. Expert în tot ce priveşte mecanismul relaţiilor internaţionale, plin de experienţă pe tărâmul negocierilor economice delicate, mare prieten al Rusiei Sovietice, ambasadorul Harriman este astăzi una dintre cele mai de seamă personalităţi ale lumii politice americane. Născut in 1891, ca fiu al lui E. H. Harriman, unul dintre magnaţii căilor ferate americane, a moştenit odată cu o avere de 100.000.000 dolari o situaţie excepţională în lumea financiară şi industrială. Funcţia de preşedinte al marei companii ,,Union Pacific Railroad” şi al multor alte întreprinderi industriale nu l-a împiedicat să studieze problemele muncitoreşti şi să aducă soluţii pentru remedierea condiţiilor în care lucrau muncitorii şi funcţionarii întreprinderilor sale. Sprijinitor entuziast al preşedintelui Roosevelt pleca fără să aduc mulţumiri guvernului sovietic, miniştrilor şi tuturor celor care au contribuit să ne facă plăcută şederea noastră aci, precum şi tuturor celor care au dat dovadă de o atât de călduroasă ospitalitate faţă de noi, sub toate raporturile. Adresez salutul meu întregului popor sovietic şi-i zic la revedere“, UM COMENTA TODAL POrt. GUVERNUL CHINEZ IN DEPLIN ACORD CU CONFERINŢA DE LA MOSCOVA Ciungking, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei franceze de Presă transmite: „Suntem în deplin acord cu textul comunicatului publicat de către cei „Trei Mari la Moscova", a declarat Sâmbătă purtătorul de cuvânt al guvernului chinez. „Aprobăm creiarea unei comisiuni consultative pentru Extremul Orient şi creiarea unei comisiuni formată din reprezentanţii celor patru puteri pentru controlul Japoniei. Credem că o cooperare şi o colaborare foarte strânsă între puterile aliate sunt necesare. Această colaborare şi cooperare vor fi puse la încercare acum. întotdeauna, am dorit ca Coreea să fie o ţară independentă. Deacea, am primit în mod favorabil tutelarea pe o anumită perioadă a Coreii, la sfârșitul căreia aceaceastă țară va fi declarată independentă". Declaraţiile d-lui Bevin Moscova, 29 (Rador). — Agenţia TASS comunică: înainte de a pleca cu avionul spre Marea Britanie, d. Bevin a făcut la microfonul de pe aerodrom următoarea declaraţie: „Mă înapoiez în Marea Britanie după vizita deosebit de agreabilă pe care am făcut-o la Moscova, în timpul căreia am avut posibilitatea să avem litt cekinmi fio niinnfo da Condamnarea unor criminali de război iugoslavi Belgrad 29 (Rador). — Corespondentul Agenţiei TASS transmite: Postul de radio Belgrad a anunţat că Tribunalul popular regional din Belgrad, care recent a judecat pe membrii organizaţiei lui Mihailovici, a pus sub acuzaţie un alt grup de criminali de războiu novaţi de a fi luat parte activă lupta in contra patrioţilor, î Noembrie 1943 eiau asasinat localitatea Brankovtsi 76 de hioţi. Tribunalul poporului a condamit, pe trei criminali la moarte in împuşcare, iar pe un al p. :!«• 1* 10 ani mehisosra. TELEGRAMA GENERALiSSilfLUI STM CĂTRE D. DR. PETRU GROZA Generalissimid Stalin a trimis d-lui dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de miniştri, următoarea telegramă : Domnului Dr. PETRU GROZA, Preşedintele Consiliului de Miniştri al României Bucureşti Mulţumesc Domnule Prim Ministru, Domniei Voare al Guvernului Român pentru felicitările prietenești și sentimentele exprimate cu ocazia aniversării mele. (ss) I. STALIN URAREA DE ANUL NOU A PRIMULUI MINISTRU CĂTRE ARMATĂ In ziarul „Glasul Armatei" a apărut următorul cuvânt de Anul Nou al Şefului Guvernului către Armată: OFIŢERI, SUBOFIŢERI, OSTAŞI, In pragul noului an, gândul Guvernului şi al meu personal, se îndreaptă către voi, apărătorii României libere şi democrate. Fiţi mândri ostaşi, că aţi slujit o cauză dreaptă şi că lupta voastră n’a fost zadarnică. Prin jertfa voastră, — alături de puterile aliate şi cu ajutorul neprecupeţit al marei noastre prietene dela răsărit, — aţi reuşit să înfrângeţi puterea fascismului şi să redaţi libertatea omenirei. Datorită vouă, Guvernul a realizat reforma agrară, dându-vă pământul, pe care vă sfătuesc să-l munciţi cu drag căci este al vostru pe veci. Acelora dintre voi, care veţi merge acasă în acest început de an şi viaţă nouă pentru neamul nostru, cât şi celorlalţi camarazi ai voştri, vă cer să rămâneţi aceiaşi vajnici luptători şi apărători ai dreptăţii poporului. La mulţi ani! Dr. PETRU GROZA ORDINUL DE ZI PE ARMATĂ AL D-LUI MINISTRU DE RĂZBOI ORDIN DE ZI Nr. 37 din 1 Ianuarie 1946 OSTAŞI. In pragul Noului An, gândul tuuturor românilor se îndreaptă cu dragoste şi cu recunoştinţă către voi dragi ostaşi, pentru toată puterea voastră de jertfă şi lupta voastră, care ne-a adus în anul încheiat, bucuria victoriei, alături de glorioasa Armată Roşie şi Naţiunile Unite. La răsăritul Noului An, îmi apar din nou în minte toate ostenelile şi eforturile voastre îndelungate, ca şi drumul de sânge şi de grele jertfe în lupta contra hitleri eroului, pentru ca, Ţara să, trăiască şi să se înalţe, în linişte şi siguranţă. Cunosc toate necazurile, lipsurile şi greutăţile care vă frământă astăzi, ca şi dorinţa şi speranţa voastră în zile mai frumoase. Mă a bat mereu să vă asigur o viaţă materială mai bună şi să vă croiesc drum nou de gândire şi de lumină. Alungat! din sufletele voastre orice Îndoială şl mergeţi cu încredere şl convingere pe calea înflorită a adevărului şl dreptăţii Daţi la o parte mincinoşii, bârfiitorii şi duhurile rele şl înfigeţi In sufletele voastre crezul dragostei către popor şi al situaţiei reale prin care trecem. Oţeliţi-vă sufletele şi dând dovadă de aceeaşi dârzenie ostăşească, pe care aţi arătat-o pe câmpul de luptă, fiţi siguri că veţi trece cu bine peste vremurile actuale şi că în acest popor, pe care l-aţi servit cu credinţă, veţi gări tot sprijinul şi toată înţelegerea Păşiţi pe dâra de lumină trasată de SUVERANUL NOSTRU la 23 August 1944, împletindu-vă şi înfrâţându-vă totodată cu interesele poporului şi a brazdei din care vă trageţi, aşezând în ea steagul omeniui şi a cinstei. Sburaţi ca vulturii numai spre palmile de glorie, înălţare şi mântuire. Iubiţi poporul şî faceţi un singur braţ cu el, pentru binele Ţării Acestea sunt îndemnurile calde pe care vi le fac, pentru binele vostru şi pentru binele Ţării, la acest început de An Nou. Fiind sigur de virtuţile şî de calităţile voastre, vă trimit tuturor gândul meu de nădejde, urându-vă: „LA MULȚI ANI". MINISTRU DE RAZBOIU General de C. A. C. Vasiliu-Răscorii EVLAVIE SAU SACRILEGIU ? împrejurările extraordinare prin care trecem au produs o confuziune de noţiuni în capetele multora şi au creat o patologie specială: aceea a nesocotirii cu ştiinţă şi voinţă a comandamentelor morale, slujirndu-te totuşi de ele în comiterea celor mai grave şi mai pierzătoare delicte. Un tânăr intră intr’o biserică şi cere să i se facă pomenire pentru tatăl său, mort în urma bombardamentelor aeriene. Cumpără prescuri şi vin, plăteşte cu o excesivă generozitate serviciul comandat, se închină cu evlavie la toate icoanele, subscrie în condica de ofrande, se dă drept ruda unui preot din Bucureşti şi pleacă apoi, rugând şi precizând stăruitor ca a doua zi, la ora 8 dim., slujitorii să fie in biserică pentru a oficia pomenirea. In acest timp profitând de un moment propice, desface încheetura unei ferestre, pe care o lasă uşor întredeschisă, iar peste noapte întră cu alţi tovarăşi — desigur creştini şi ei — şi fură toate becurile din policandre, un ceas pendulă şi alte multe odoare, făcând bisericii o pagubă de peste un milion lei. Iată un creştin al veacului douăzeci!... Iată evlavia pângărită de cel mai urât sacrilegiu !... Evident că a doua zi n’a mai venit, iar poliţia caută acum în toate părţile pe evlaviosul creştin, expresia contradicţiilor morale şi sociale care sbuciumă omenirea întreagă. Este acesta un caz divers, sau consecvenţa inevitabilă a lipsei de concordanţă între formele pe care le trăim şi fondul care determină acţiunile noastre ? Cazul prezintă un interes dincolo de paguba pe care a suferit-o biserica. Societatea omenească este atinsă în temeliile ei de vicii profunde care o prăbuşesc pe nesimţite dar neîndoelnic. Un cataclism ne aşteaptă. Sta-vom cu mâinile încrucişate în faţa lui filosofănd, sau desmeteciţi vom pune umăr lângă umăr pentru a înlătura tot ce este putred şi infecţios ? Pr. C. DRON PROCESUL CĂLĂILOR DE LA OREL, BRIANSK ŞI BOBRUISK Briansk, 29 (Rador). —Corespondentul agenţiei „Tass“ transmite : Şedinţa din dimineaţa zilei de 28 Decembrie a procesului atrocităţilor fasciste germane comise în regiunile Orel, Briansk şi Bobruisk a început prin depoziţiile acuzatului Hamann, care a dat explicaţiuni în legătură cu actele de expertiză medico-legale. Acuzatul Bernhard dă şi el, la rândul său, explicaţiuni. Cei doi acuzaţi încearcă să nege participarea lor la crimele enumerate în documentele citite, spunând că ei consideră că răspunderea pentru aceste crime incumbă comandamentului trupelor SD şi al batalioanelor aşa zise ale gărzii naţionale, comandamentului armatei germane, şi în deosebi, colonelului general Schmidt, comandantul armatei a doua de care blindate. Preşedintele pune întrebări acuzaţilor Lemler şi Stein. Acuzaţii Hamann şi Bernhard, foşti generali în armata germană, încearcă să convingă Tribunalul că ei nu ştiu nimic despre crimele comise de trupele germane şi enumerate în documentele citite. — Cum calificaţi voi militarii depoziţiile acuzaţilor Bernhard şi Hamann ? Acuzatul Stein răspunde : După mine, depoziţiile generalilor sunt false. Noi militarii am adus la îndeplinire ordinele lor. Ei nu puteau să ştie tot ce facem noi. Acuzatul Lemle confirmă cele spuse de Stein. Preşedintele declară terminată instruicţia judiciară. Şedința este suspendată.