Universul - Provincie, septembrie 1946 (Anul 63, nr. 198-223)
1946-09-01 / nr. 198
Whakwafi * AUMSNTE LA PREŞEDINŢIE D. dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de miniştri a Pataii ieri în audienţă pe d-nii: Emil Haţieganiu, ministru de stat; Madacovici, ambasadorul republicii populare iugoslave la Bucureşti, cum şi o delegaţie de RCOy, condusă de d. Rachienu, secretari general al ministerului de agricultură, o delegaţie din partea consiliului de administraţie al U.F.H. alcătuită din d-nii: Vancea Teodor, Rusu Alex, şi av. Ion Munteanui. D. prim ministru a mai priboit, deasemeni, doi muncitori din Reşiţa, cari au prezentat un v,dar din partea muncitorului Ca. f noi Tamacek, constând dintr’o invenţie a acestuia. i DELA PARTMHH. § NATIONAL TAR AfflBSC (feiîîu Maniu) 'j.Ieri după amiază d. Ion Mihalache a plecat din Capitală, piercgnd la Dobraşti. Luni 2 Septebrubrie, d-sa acea înapoi în Capitală. « 7? — Ieri dimineaţă aavut loc la locuinţa d-lui N. Penescu o consfătuire între dinii Iulu Mamiu şi Ion Mihalache. D. N. Carandino, directorul Ziarului „Dreptatea”, a fost cooptat ca membru în delegaţia permanentă a partidului naţionalţărănesc. , DELA MANDUL tpreg Lumină, 1 Septembrie, începând de ora 10 dim., secţia feprnină organizează în parcul Carol o mare serbare populară, cu un frumos program artistic al atracţiunni. — Azi, la ora 19, d. ev. Florea Râmniceanu, vorbeşte în str. Jules Michelet 14 despre „România între cele doua războaie”, iar la ora 20, dul Lascăr Catargiat 3 va vorbi d. I. Oancea, despre „Problema naţională”. — La circ. 31, a avut loc ieri constituirea secţiei femenine sub preşedinţia d-nei Paula Cosbache. — Sub preşedinţia d-lui I. Vidu a avut loc ieri, la sediul cultural al partidului şedinţa secţiei farmaciştilor din p. n. p. _____________ DE LA PARTIDUL NAŢIONAL-UMIHAL (Brătianu) D. Dinu Brătianu, care Miercuri seara a prezidat şedinţa comitetului electoral al partidului naţional liberal, pleacă astăzi la Fiorica. D-sa se va înapoia în Capitală pe la mijlocul săptămânii viitoare. — D. Mihai Kotnniceanu a avut o întrevedere cu d. Teohari Georgescu, ministrul de interne. DE LA PARTIDUL NAŢIONAL-TARANESC (Anton Alexaindrescu) D. ministru Anton Alexandrescu, preşedintele partidului naţional-ţărănesc, va conferenţia azi, Vineri, orele 19, în cadrul şedinţei inaugurale a otelului de conferinţe organizat de către secţia culturală a tineretului naţional-ţărănesc din Capitală. Şedinţa va avea loc la sediul central al partidului din strada D. A. Sturdza nr. 3 etaj (lângă Muzeul Simu). — Comitetul central executiv al tineretului naţional-ţărănesc adresează un apel organizaţiilor de tineret din Ardeal, Banat, Oltenia, Muntenia şi din centrele universitare ca în cel mai scurt timp posibil să constituie echipe de ajutor, care să se încadreze în planul de muncă stabilit de către comisia interministerială a comandamentului unic pentru ajutorarea regiunilor bântuite de secetă. Constituirea acestor echipe va fi anunţată telefonic sau telegrafic la Bucureşti, sediul central al tineretului naţional-ţărănesc, str. D. A. Sturdza nr. 3, telefon 5.81.69, pentru a se indica modul de deplasare şi lo cui unde vor depune munca de I folos obştesc. * ‘ DELA PARTIDUL SOCIAL-DEMOCRAT ■ ir .•/’t f,_ Medicii veterinari membri ai partidului sunt Invitaţi a comunica secretariatului general secţiunea din care face parte, vechimea ca membru, serviciul unde activează și domiciliul actual. Telegrasie primite dis d. print ministru cu prilejul zilei de 23 August Cu prilejul sărbători zilei de 23 Aut. d. dr. Petru Groza, preşedinntea consiliului de miniştri, a primit nenumărate telegrame, prin care organizaţiile politice democrate, sindicatele, organizaţiile profesionale, cetăţenii ţării, îşi exprima profunda recunoştinţă pentru realizările de până acum ale regimului de reală democraţie de sub conducerea d-aaie, şi-l asigură de tot devotamentul şi sprijinul lor pentru ducerea la bun sfârşit a efortului de reconstrucţie a ţării. Din marele număr de telegrame primite, semnalăm pe acele trimise de către d. general de Corp de Armată Costin Ionaşcu, şeful Marelui Stat Major, d. col. Victor Drăgănescu, comandantul diviziei numite ; Clubul democratic român din ILondra ; funcţionarii superiori ai Ministerelor Afacerilor Interne, Agriculturii, Sănătăţii şi Conducăto-I şi blocului partidelor democrat pe I din cele 6 judeţe ale regionalei Du- J ' nărei de Jos ; Uniunea Femeilor antifasciste Timişoara; populaţia oraşului şi judeţului Buzău; membrii adunări eparhii Dunărea de Jos; Salariaţii Preşedinţiei Consiliului; Comandantul vasului „Transilvania” ; Comandantul vasului „Ardeal”; cooperatorii din jud. Târnava Mare, meseriaşii şi comercianţii din T. Mureş; populaţia şi autorităţile jud. Someş; F.C.F.R. , jud. Suceava meseriaşi, comercianţi şi mici industriaşi din Lugoş; med . : seriaşi din Sighet; F.D.F.R. din ; ; jud. Romianaţi; învăţătorii din jud.: Iaşi; populaţia din jud. Gorj; Ce ! ţâţânii oraşului şi regiune! Odo.. ' beştî; populaţia jud. Rădăuţi învăţători, preoţi şi profesori din jud. Prahova; populaţia orașului Năsăud, etc. O CONSFĂTUIRE A INTELECTUALILOR DIN CLUJ 1 Cluj, 29 (Agerpres). — In prezenta d-lui dr. Simion Oeriu a avut loceri după amiază în aula Universităţii „Regele Ferdinand” o consfătuire a intelectualilor din Cluj. Pe ordinea de zi a consfătuirei a figurat discutarea problemelor în legătură cu planul de reconstrucţie şi ridicare culturală a poporului român. Consfătuirea a fost deschisă de d. prof. Emil Petrovici, rectorul Universităţii „Regele Ferdinand I”. Dreptor a expus situaţia intelectualilor şi a instituţiilor de cultură, făcând apel la sprijinul guvernului pentru înlăturarea greutăţilor existente. D. ministru dr. Simion Oeriu a expus programul de reconstrucţie în cadrul consiliului naţional de cercetări ştiinţifice. HOTĂRÂRILE LUATE DE UNIUNEA SALARIAŢILOR COMUNALI Uniunea salariaţilor comunali din România a ţinut la 28 August, , o şedinţă de lucru cu comiteteler sindicatelor primăriei municiniului Bucureşti, U.C.R. Gaz şi Electricitate. După ce au fost ascultat rapoartete de activitate ale fiecărui ridicat, în care s’a accentuat patreducţia în folosul colectivităţii obşteşti sa’ hotărît: Intensifîcarea muncii pentru mărirea debitului de apă şi curâţen’e Ceşusîei; Intensificarea muncii pentru iluminatul complect al Capitalei; Intensificarea muncii pentru combaterea speculei la articolele alimentare și a celor de strictă • Wjwfc.--«iixiuzCbiraB ii—* I nil I ■ iin»iilia necesitate. Stocurile alimentare găsite dosite în scopul de a fi speculate, atât în Capitală cât și în provincie, vor fi colectate și trimise în regiunile bântuite de secetă; ■ Aprovizionarea imediată a ecorematelor respective pentru a veni în ajutor efectiv al salariaţilor comunali; Urgentarea lucrărilor pentru apliicarea statutului salariaţilor convindi în instituţiile respective. In unanimitate sindicatele şi-au însuşit în totul hotărârile Uniunii salariaţilor comunali din România şi vor trece imediat la desăvârşirea lar. • _ ..... . rt." •* ■ Intruparea social democrata Arenele Romane de la Ieri la ora 5 c. a. a avut loc la Arenele romane din parcul Carol o adunare convocată de BogaiLiaţa Capitalei a partidului social democrat. Adunarea va bucurat de participarea a numeroşi muncitori socialişti de la întreprinderile din Capitală şi afost deschisă de d. A. Braester, secretarul organizaţiei Capitalei care a dat cuvântul d-lui Theodor Iordăchescu, secretarul general al partidului. D. Th. Iordăchescu a început prin a aduce salutul comitetului central al partidului. D-sa a mulţumit apoi participanţilor pentru felul cum au ştiut să răspundă chemării partidului, după care a arătat că simpatia de care se bucură partidul social demaonfciat se datoreşte preocupării permanente a socialiştilor de a face totul pentru bunăstarea clasei muncitoare. In continuare d-sa arată aportul demnitarilor social democraţi în actualul guvern şi termină îndemnând la luptă pentru consolidarea frontului unic muncitoresc şi pentru victoria blocului partidelor democratice în alegeri. A luat cuvântul după aceia d. Victor Brătfăleanu, membru al comitetului central care arată că în curând partidul social demoperat va trebui să treacă examenul alegerilor, care a fost trecut de partidele socialiste din alte ţări. Ca şi acolo şi la noi examenul va fi favorabil, fiindcă socialiştii au sprijinul clasei muncitoare. D. Ion Burcă, subsecretar de stat la ministerul internelor, a spus că partidul social democrat colaborează la frontul unic muncitoresc care trebuie să trăiască. Colaborăm cinstit şi la guvern — continuă d-sa — dar credincioşi rămâneau oriunde ne-am afla drapelului social-democraţiei. Vrem libertate pentru toţi, şi pentru partidul social democrat deasemeni. Adunarea s-a încheiat cu internaţionala, după care asistenţa încolonată a mers în Piaţa Naţiunii unde au vorbit d-nii B. Solomon şi I. Burcă. ( De la A.R.L.U.S. Sub auspiciile Asociaţiei române pentru strângerea legăturilor cu URSS-ARLUS vor avea loc 2 spectacole date de ansamblul teatrului de stat de music hita din Leningrad. Spectacolele vor avea loc Sâmbătă, 31 August şi Duminică 1 Septembrie a. c. orele 8.30 seara în sala Fantasio din str. Batiste. Biletele se găsesc la Agenția Cartea Rusă din calea Victoriei Nr- 42, . . . ■■ ■ * ‘ S •} -.i. ; V'- .' ‘ ‘ Discursul d-lui Molotov (Un»ast e ăla pagina I«a) rasterul tendenţios al acestor amendamerte faţă de U. R. S. S. sare în ochi In ceea ce priveşte Uniunea Sovietică, delegaţia australiană a adoptat o linie de conduită cu totul opusă intereselor U. 21. S. S. Toate propunerile ei relative la reparaţiuni şi,şi incompatibile cu interesele Uniunii Sovietice. Nu există nici o singură hotărâre în vigoare (!) cu care delegaţia australiană să se declare de acord. Dar drcectul tratatului de pace cu Italia nu conţine nunmai articolul 64 asupra reparaţiunilor ci şi articolul 60. Iată textul acestui ultim articol: „Fiecare din puterile aliate şi unite va avea dreptul de a rechiziţiona, reţine, lichida sau întreprinde orice altă acţiune , în ceea ce priveşte toate bunurile, drepturile şi interesele cari aparţineau Italiei sau cetăţenilor italieni pe teritoriul acestei puteri în momentul Intrări în vigoare al prezentului tratat şi de asemenea de a utiliza aceste bunuri sau veniturile lor în scopurile pe care puterea respectivă le va găsi necesar în cadrul exigenţelor sale sau ale cetăţnilor săi faţă de Italia, — inclusiv datoriile — dar în afară de pretenţiunile pe deplin satisfăcute de alte clauze ale precatului tratat. Toate bunurile italiene sau veniturile lor care depăşesc suma acestor pretenţii trebuesc restituite”. Guvernul sovietic socoteşte că acesta este un articol penibil pentru Italia, dar la insistenţa Statelor Unite ale Americii, Marii Britanii şi Franţei cu cari a colaborat în numeroase chestiuni, el a votat pentru aceste articole Cu toate acestea când ni se oferă să extindem aplicarea acestui articol la toate ţările mici cari poartă partea lor de răspundere pentru agresun©, noi spunem că aceasta nu e permis — nu se pot lua hotărrre standard. Italia, care e o ţară mare, nu poate fi pusă pe picior de egalitate cu, să zicem ungaria ! — ţară mică. Nu se poate permite fiecăreia din naţiunile aliata şi asociate să ia Ungariei tot activul ei din străinătate şi toate proprietăţile ungare de pe propriul ei teritoriu, chiar dac Ungaria nu a cauzat nici o pagubă ţării respective. Noi credem că aceasta nu e permis. Totuşi, în acest caz noi nu auzim vocile delegaţiei australiene în apărarea micilor naţiuni, în acest caz ea nu se opune şi nu prezintă nici un amendament , pentru a modera câtuşi de puţin poftele. Ea nici nu încearcă măcar să afle natura acestui activ din strinătate, cât e de mare sau cui aparţine — în astfel de chestiuni delegaţia australiană nu propune restricţii pentru nimeni. Aceasta este o altă tendinţă arătată de această delegaţie, tendinţă care nu va fi primită cu simpatie de toată lumea. ' Iată ce se întâmplă. A DOUA MASURI DIFERITE ! Delegaţia australiană se pronunţă în contra propunerilor cari garantează într’o măsură cât de mică interesele Uniunii Sovietice , în chestiunea reparaţiunilor. Dar când este vorba de celelalte mari puteri, delegaţia australiană nu propune deloc restrângerea exigenţelor şi poftelor care pot leza pe nedrept drepturile micilor state ai foştilor sateliţi ai Germaniei. Este aceasta o politică obiectivă ? Nu e de oare tendenţioasă? Berega- J ţia are două măsuri diferite : una pentru Uniunea Sovietică, alta pentru statele cari îi plac mai mult. îmi pare că este perfect clar după toate cele spuse mai sus. Un proverb rus zice : „Până la sfârşit , totul se află”, imposibil de a nu fi de acord cu el. 2. Sub titlul : Volumul repara -Mă voi oprî asupra unor chestiuni anumite. Delegaţia sovietică a propus deja anul trecut la şedinţa de la Londra a consiliului miniştrilor de afaceri străine fixarea sumei totale a reparaţiilor datorate de Italia la 3oo milioane dolari. Suma de 1oo milioane dolari ar urma să fie primită de Uniunea Sovietică şi suma de 2oo milioane dolari de Iugoslavia, Grecia şi Albania. Ştim că acum se ridică în faţa noastră şi chestiunea reparaţiunilor datorate Franţei şi în sfârşit reparaţiunile datorate Etiopiei care credem că trebuise de asemenea discutate. Totuşi nu se poate trece sub tăcere faptul următor: Cu toate că propunerea sovietică în privinţa reparaţiunilor italiene a fost publice, şi nu a suferit apoi nici o modificare, anumite ziare specializate in informaţii greşite au pretins că U. R. S. S. cerea Italiei reparaţii in sumă de 756 milioane lire sterline, adică 3 miliarde dolari. A fost nevoie de o desminţire specială acestei minciuni la care se pretează toate speciile de reacţionari, cari nu se dau inapoi dela nici o josnicie pentru a prejudicia statul sovietic. Dar adevărul triumfă întotdeauna. Acum propunerea sovietică privitoare la reparaţiunile italiene este pe larg cunoscută şi nimeni nu va mai putea să o diformeze. Care este scosul acestei propuneri ? Nu este clar că atunci când spunem că Italia este obligată să plătească Uniunii Sovietice numai lac milioane dolari reparaţii, noi cerem o despăgubire nu mai mare de a douăzecea sau chiar a douăzeci şi cincea parte din pagubele provocate Uniunii Sovietice de trupele fasciste ale Italiei, şi că de exerciţiu faţă de Germania, care poartă răspunderea principală, noi nu ne putem restrânge la o astfel de sumă neînsemnată de despăgubiri. Dar ne dăm seama de faptul că în ultimii ani de război Italia ai trecut de partea aliaţilor şi ne-a ajutat în obţinerea victoriei asupra Germaniei şi de aceea noi credem că este necesar să arătăm consideraţia noastră pentru Italia, şi să ne mulţumim cu reparaţiunile ceie mai modeste şi minime. Cu toate acestea delegaţia australiană nu e de acord nici cu aceasta. Eu cred că suma reparaţiunilor de 2oo milioane dolari pentru Grecia, Albania Şi Iugoslavia este o cifră foarte puţin satisfăcătoare. Ea nu poate satisface în nici un fel nici Iugoslavia, nici Albania, poate nici’ Grecia, deşi delegatul Greciei a insistat înaintea unei alte cormisiuni de a nu impune la repara- I ţiuni grele pe foştii sateliţi ai _ Germaniei In orice caz nimeni nu va putea tăgădui că Uniunea - î Sovietică a dat dovadă de cea mai mare generozitate faţă de Italia. Totuşi, delegaţia australiană vrea i I nu n'.Ur.ai ca aceste propuneri să r nu fie adoptate de conferinţă, ci ca aceasta să nu ia în general nici o hotărîre cu privire la reparaţiunile italiene, ca această chestiune să rămână suspendată şi să fie supusă unicomisiuni inutile care o va discuta timp de 6 luni. Aceasta însemnează în realitate înmormân- tarea chestiunii reparaţiunilor şi oprirea despăgubii enormelor pagube pe cari agresorul le-a cauzat anumitor ţâri aliate. Este evident că această propunere nu corespim ; de intereselor cauzei noastre. RATA RflPARAŢiUNIL OR I Delegaţia australiană mai insistă ca toate ţările să plătească reparaţiunile în dolari sau lire sterline şi nu în natură, în mărfurile ţărilor respective. Delegatul australian a explicat astăzi că reparaţiunile pot fi plătite nu numai în dolari sau lire sterline deşi el nu a menţionat alte devize străine. Evident , el nu resectă decât dolarul şi lira sterlină, ceea ce este dreptul său şi afacerea sa particulară. In fine, când el vrea să oblige Italia, România, Bulgaria, Ungaria şi Finlanda să plătească reparaţiuni în dolari şi lire sterline şi nu în mărfuri a căror producţie nu necesită decât devizele ţării respective, el aduce un rău serviciu acestor ţări. Sensul acestei probleme este următorul : trebuesc obligate aceste state să plătească reparaţiuni în devize străine de care ele au foarte puţine, sau să li se permită să, plătească aceste reparaţiuni cu mărfurile lor proprii, produse în ţările respective, şi necontând decât devizele naţionale. Căci de a plăti reparaţiunile în devize străine trebue ca mărfurile să fie vândute pe pieţe străine. In legătură cu aceasta, delegaţia sudafricană aduce un sprijin australienilor, prin scandalosul amendament privitor la preţurile echit-.bile. Dacă se acceptă acest amendament, sta- j tele învinse nu vor mai avea drep- j tul să vândă mărfuri în străină- . tate la preţurile adoptate de cele- J Iaîte ţări, ci vor trebui să le vân- j dă la, preţurile ce convin comer- « danţilor exportatori cari primesc f prin aceasta posibilitatea de a pre- | tinde, printr’un arbitraj special, stabilirea preţurilor ce le convine. Se pun astfel state ca Italia, precum şi celelalte state învinse,- în situaţia care le-ar obliga nu numai să plătească reparaţiuni, dar să le plătească atât cât ele costă în devize străine, şipentru ca să ajungă la aceasta ele trebui să-şi vândă mărfurile, deşi fără oia lor, pe pieţele străine. Se leagă mâinile acelora în ce priveşte preţul acestor mărfuri impunânduli-se să-l primească. Aceasta se cheamă dreptate. Delegaţia sovietică ţine să afirme că ea are cu totul altă idee arie spre aceasta. Depunând părerea sa asupra chestiunii plăţâi rearaţiUnîtor în dolari sau lire, ea se opune acesteia. Delegaţia australiană susţinându-şi propunerile, nu s’a interesat de părerea reprezentanţilor Italiei, României, Finlandei, Bulgariei şi Ungariei, neîntrebându-te dacă ar putea primi aceasta.Fără să ţină seamă de părerea nimănui, delega-ţia australiană vrea să forţeze în- treaga lume de a plăti reparaţiuni d In dolari sau lire sterline, sau altfel zis, de a forţa aceste ţări să-şi vândă bunurile lor pe pieţele străine — Statele Unite, Marea Britanie, Dominioanele şi ţările ce depind de acestea, pentru a primi în schimb dolari şi lire sterline. • Şi se propune aceasta ca fiind o dreaptă soluţionare a problemei reparaţiunilor ! In realitate acea-sta înseamnă că negustorii cari ţin să introducă în aceste tratate clau-ze favorizând achiziţionarea de mărfuri româneşti, bulgăreşti, ungureşti şi finlandeze, vor avea posibilitatea de a le cumpăra la preţul convenabil şi de a strânge e forme profituri din aceste operaţiuni. Acest mod de plată nu face decât ca aceşti negustori să fie principalii deţinători ai reparaţiunilor. Aci conduce în realitate propunerea australiană. Şi aceasta vrea să ne fie impusă drept un mijloc echitabil de soluţionare a probi©- mei reparaţiunior? Nicola nu este echitabil nici faţă de statele victime ale agresiunii, nici faţă de statele ce trebuesc să-şi asume responsa- bilitatea agresiunii. De fapt această deciziune este profitabilă numai comercianţilor şi în special acelora dintre ei ce deţin mulţi dolari şi lire sterline şi cari vor realiza profituri enorme dacă propunerea australiană ar fi adoptată. Aceasta înseamnă că noi suntem împotriva unei astfel de decizii. Am să mai pun o chestiune. S’a impus o comisiune care, după con- ferinţă trebue să controleze şi să supravegheze reparaţiile în fiecare ţară în car© ea a fost stabilită. Cui îi trebue o astfel de comisie? De exemplu, Uniunea Sovietică este deosebit de interesată în chestiunea reparaţiunilor, dar se opune creerii unei astfel de comisii care s’ar amesteca în afacerile interne ale acestor ţări, jicnind prin amestecul ei demnitatea şi suveranitatea acestor state. Uniunea Sovietică doreşte relaţii cu toate acest© state şi speră în desvoltarea lor pozitivă. Uniunea Sovietică nu-şi impune prietenia nimănui, ci doreşte stabilirea de bune relaţii cu acele state care în mod real voesc să stabilească relaţiuni de prietenie cu Uniunea Sovietică. A creia o astfel de comisie, înseamnă a face continuă amestecuri în afacerii© interne ale României şi ale altor state. Uniunea Sovietică obiectează cu tărie faţă de aceasta, întrucât ea nău doreşte amestecuri în afacerile interne a altor state, ori să facă să fie uşor un astfel de amestec pentru alţii. Uniunea Sovietică refuză să participe în astfel de comisii. A adopta decizia de alcătuire a unor astfel de comisii ar fi numai o discreditare a conferinţei. Având în vedere toate acestea, noi spunera că propunerile deleaţiei australiene sunt inacceptabil© conferinţei de pace. Cu rspect faţă de conferinţă, exprimăm siguranţa că «a va respinge aceste vătămătoare şi nedrepte propuneri. -----------(•»(?-----------{ionilor. I ITJSIX/f?PQTTT" Două rezoluţii ale conferinţei internaţionale socialiste Paris 29 (Rador). — Două rezoluţii cerând să se pună capăt regimului Franco din Spania şi să se întreprindă o acţiune socialistă pe plan internaţional pentru a se ajunge la acest scop au fost adoptate joi de conferinţa internaţională socialistă. Revoluţiile au fost întocmite de un comitet prezidat de d. Leon Blum, fost preşedinte al consiliului de miniştri, şi aprobate de reuniunea plenară a delegaţilor socialişti din 18 ţări. și Problema frooîirei tomam Paris, 29 (Rador). — Comisiunea politică şi teritorială pentru Italia, a ţintit şedinţă joi dimineaţă, ocu- pându-se în continuare de problema frontierei franco-italiene. Delegatul Australiei şi-a susţinut amendamentul prin care propune să seinstitue o subcomisiune pentru examinarea aprofundată a acestei probleme. Diferiţi delegaţi s-au ridicat împotriva acestei propuneri, socotind-o nefolositoare. Acelaşi punct de vedere a fost susţinut de d. Moutet, delegatul Franţei, care a declarat că, oricât de importantă ar fi problema platoului Mont Cenis, ea nu va pl- tea altera relaţiile dintre Franţa şi Italia. D. Vâşinski intervine în acelaşi spirit, declarând că comisia nu duce lipsă de informaţii şi documentări. Tot ce se poate spune este că cei care se plâng de o asemenea, lipsă nu şi-au dat osteneala să citească documentele. Problema Mont Cenis a fost studiată amă- nuntit de cei patru miniştri de ex- terne și nu mai are nici un rost să se depună acum vrafuri de amnedamente pentru a se prelungi la iniif-nit dezbaterile. In concluzie, delegatul sovietic cere respingerea amendamentului australian. Delegatul australiei răspunde, însă se institue o subcomisiune pentermeni vehemenţi susţinându-şi propunerea. Pus la vot, amendamentul australian este respins cu 13 voturi contra 6 şi o abţinere. COMBIA ECONOMICA PENTRU BALCANI Paris, 29 (Radar). — In şedinţa de joi dimineaţă a Comisiunii economice pentru Balcani şi Finlanda de1i venit Greciei a răs- punsDomisului din ajun al d-lui Molotov, susţinând că şeful delegaţiei sovietice a interpretat greşit declaraţiile sale şi irepetând întreaga argumentare. Delegatul Afriicei de Sud a cerut ca la fixarea reparaţiilor detonate de România să nu se aducă prejudicii intereselor supuşilor ţărilor aliate. Au răspuns delegaţiei Ucrainei şi Uniunii Soviet etei, respingând punctul de vedere susţinut de delegatul Afriei de sud. D. Gussev din partea delegaţiei sovietice a precizat că tecbite să se lase guvernului român întreaga libertate de a-şi organiza singur economia şi a subliniat că adoptarea aramndatamentului sudafrican acria loc la o ingerinţă străină în treburile interne ale Româniai, creind totodată difi- cultăţi suplimentare României. Discuţia va fi continuată în şedinţa de Vineri CLAUZELE MILITARE PRIVITOARE LA ITALIA PATHS 79 ,Rador). — Comisiunea militară a conferinţei de pace a dscutat în şedinţa de joi dumineaţâ clauzele militare ale tratatului cu îîafla. Dupâ lungi discuţii, comisiunea adoptă articolele 30 şi 40 din proec- tul de tratat aşa cum au fost formulate de Consiliul celor patru miniştri de externe. PARIS 29 (Rador). — In cursul dimineţii de joi vor lucra comisia politică şi teritorială pentru Italia, comisia economică pentru Balcani şi Finlanda şi comisia militară. Joi după amiază urmează să lucreze comisia politică şi teritorială pentru România, comisia economică pentru Italia şi comisia politică şi teritorială pentru Finlanda. ■ Dar evenimentul cel mai important al zilei va fi, în marginea conferinţei de pace, reuniunea Consiliului miniştrilor de externe, ce se va deschide la ora 16 la Quai d’Or. Isay. UN APEL AL D-LUI MOLOTOV Paris, 29 (Rador). — După cum anunţă corespondentul Agenţiei REUTER, în ajunul reuniunii celor patru miniştri de afaceri străine ai marilor puteri, d. Molotov, ministrul de afaceri străine al Uniunii Sovietelor, a făcut apel Miercuri în şedinţa comitetului economic pentru Balcani şi Finlanda la unire între delegaţiile ce participă la conferinţă. El a preconizat „un limbaj comun” pentru făurirea păcii care, după cum a adăugat el, nu prezintă interes numai pentru Uniunea Sovietelor, ci şi pentru toate puterile aliate. Ruşii, a precizat d. Molotov, „sunt hotărîţi să continue să apere revendicările lor legitime, deşi s’ar putea ca acest lucru să nu placă celor care nu vor să înţeleagă interesate altor popoare. Noi vom încerca să refacem economia ţării noastre în mai scurt timp posibil şi att* Tăm, după ce vom duce la lnul sfârşit aceasta, să putem păşi la asumarea misiunei mai importante de a dezvolta economia noastră naţională”. ncidente intre trupele aliate şi populaţia din Veneţia Roma 29 (Agerpres). — Agenţia TASS transmite: Presa romană semnalează numeroase incidente întâmplate la Veneţia, incidente ce au fost provocate, după cum spune ziarul, de atitudinea provocatoare a trupelor aliate faţă de locuitori. In ultimele zile s’a produs un mic incident între italieni şi soldaţii aliaţi, care s’a transformat curând într’o luptă de proporţii. Bătaia a durat până a doua zi dimineaţa. Cei 150 soldaţi cari au luat parte la aceasta, au recurs la arme şi au rănit un italian. Camioane ale comisiei militare aliate, venite la faţa locului, au bruscat mulţimea şi au arestat două persoane. Poliţia aliată a trimes camioane blindate împotriva mulţimei indignate. Ciocniri între soldaţii aliaţi şi italieni au avut loc deasemeni la Livorno unde americanii au deschis focul asupra poliției italene. Un mesterin al organizaţiei E.A.M. trimis CosAiai de Securitate al O.N.U. lui Atena, 29 (Rafloir). — Condu- i tr’o ocupaţiemilitară efectivă a cerea organizaţiei EAM, a trimis Greciei, însoţită de ,o activă inun memoriu la Consiliul de Se- | tervenţie politică britanică în caritate al Naţiunilor Unite, cerând „retragerea trupelor britanice din Grecia”. Memoriul spune că „intervenţia armată britanică din Decembrie 1944 a fost transformată întreburile interne ale Greciei. In sfârşit, memoriul adaugă că „guvernul Tsaldaris nu reprezintă poporul grec, ci numai minoritatea monarhistă”. ess&Ilsn Hacsn VIZITA VASELOR NCSDAMEÎUCMIM MEDITERANA Washington, 29 (Rador).— Ministerul marinei Statelor Unite ,a anunțat joi seara că vasul purtător de avioane nordamerican, „Franklin D. Roosevelt”, având o deplasare de 45.000 tone, după ce va vizita portul Pireu (Grecia) între 5—9 Septembrie, se va duce la Casablanca în ziua de 24 Septembrie, oprindu-se în drum la Malta, Alger şi Tanger. Crucişătorul „Little Rock”, care urmează să însoţească vasul purtător de avioane la Pireu, va vizita şi el Malta, de unde se va duce la Neapole pentru a întovărăşi crucişătorul „Fargo”, vasul amiral al vice-amiralului Bernard Dieri, în ziua de 18 Septembrie. Distrugătorul „Cone” va însoţi vasul purtător de avioane la Casablanca, în vreme ce distrugătoarele „New şi Corry” se f îl Biserica Batistei, vor înapoia la Neapole după ce vor vizita porturile algeriene. Distrugătoarele „Warrington” şi „Noa”, care urmează să viziteze Salonicul în vreme ce vasul purtător de avioane va vizita Pireu, sunt aşteptate deasemeni să vină la Neapole în ziua de 12 Septembrie. Ministerul marinei Statelor Unite adaugă că vasele de război ce se află cum în Marea Adriatica și anume crucişetorul „Huntington” și distrugătoarele „Perry” și „Robert L. Wilson” urmează să stea acolo un timp nedefinit. ____________________ ULTIMELE INFORMAŢII INTERNE * Comisia interministerială de comandament unic pentru ajutorarea regiunilor lovite de secetă a primit un aviz prin care i se aduce la cunoştinţă că a sost în Bucureşti un vagon de grâu, donat guvernului de blocul partidelor democratice, din Timişoara. Acest vagon a fost expediat imediat la Iaşi, pentru ajutorarea populaţiei în suferinţă. Comisariatul general al preţurilor cercetează problema preţurilor la zahăr şi ulei. S-au cerut date ministerului agriculturii societăţii „Comerţul zahărului", şi Oficiului uleiurilor, îndată ce tot materialul va fi coordonat, nouile preţuri vor fi luate în discuţie de consiliul superior economic. Se dă sigur faptul, că vor fi majorate. EXTERNI ! Se anunţă încetarea din viaţă a bătrânului mareşal lord Cavan. El a fost unul din comandanţii militari britanici d© seamă în timpul primului război mondial. (Rador), I,______.. ...■. j ,■ Guvernul spaniol a răspuns la nota belgiei referitoare la plecarea şi dispariţia lui Léon Degrelle, fostul şef al rexiştilor belgieni. Până la examinarea amănunţită a acestui răspuns, se declară în cercurile oficiale belgiene că răspunsul nu dă satisfacţie notei belgiene care pusese trei întrebări precise referitoare la condiţiile în care s’a produs dispariţia lui Degrelle. (Rador). ■ D. Selim Serber, actual ambasador al Turciei la Moscova, a fost numit ambasador la Roma în locul d-lui Kornel Taray, care a fost rechemat. (Rador). H Parlamentul maghiar a votat azi, aproape în unanimitate,cu numai 16 voturi contra, prelungirea deplinelor puteri ale guvernului până la 31 octombrie. (Rador). B Corespondentul din Viena al agenţiei de presă iugoslave anunţă că autorităţile militare americane au arestat la şeful Agenţiei iugoslave de navigaţie Vlad Antunovici, împreună cu căpitanul iugoslav al unui Vas şi cu un inginer de marină. Arestarea a avut loc la Passau, în Bavaria, în apropiere de frontiera Austriei. (Rador). Fostul prim ministru şi şeful partidului progresist (republican) grec George Calandaris, a încetat din viaţă subit Miercuri seara. 'nrajuit.. ____ 012 Ungaria nspe negocierile cu Cehoslovacia cu privire la schimb de minorităţi ............. ...................* 1 Budapesta 29 (Rador). — Co- respondents Agenţiei FRANCE , PRESSE comunică: Ungaria a hotărît Miercuri să , rupă negocierile cu Cehoslovacia I începute în vederea reglementă-i ! rîd problemei schimbului de mi-norităţi, dat fiind că guvernul cehoslovac a comunicat guvernului maghiar că are de gând să expulzeze pentru crime de război sau pentru crime politice 84.000 minoritari cu familiile lor adică aproape 250.000 persoane. La conferinţa de presă de joi dimineaţa, primul ministru maghiar a amintit termenii acordului maghiaro-cehoslovac din 28 Februarie 1946, precum şi asigurările d-lui Masaryk, ministrul de externe cehoslovac, după care numărul expulzărilor pentru crime de război sau crime politice nu va depăşi 2.000 de oameni. D. Ferencz Nagy, primul ministru, a exprimat deasememea satisfacţia sa pentru faptul că conferinţa de pace examinează cu cea mai mare grijă toate clauzele diferitelor proecte de tratate şi a afirmat că singurul ţel al naţiunii maghiare este să întărească democraţia din ţară. El a încheiat subliniind că vrea nu numai un tratat bun „ei şi o înţelegere cordială cu vecinii spre a coopera la pace şi linişte în bazinul dunărean”. Familia Toma C. Dobrescu anunţă parastasul de 40 zile al scumpei şi neuitatei lor fiică, soră, cumnată şi mătuşe MELANIA DOBRESCU (R©aSr!ce) care se va oficia Sâmbătă 31 August crt., ora 11 In biserica Sfânta Vineri (Ploeşti). ____ a s.*..ra-umr—: Adânc îndureraţi. Constantin G. Olănescu soţ. Constantin şi Alexandru, copii, Pr. Ion Smeureanu tată, Fam- Ing Smeureanu şi avocat . Gheorghe Smeureanu, fraţi. Împreună cu familiile Olănescu anunţă parastasul de un an al scumpei lor ! EUGENIA C. OLĂNESCU E (JANA) c MM* se va oficia în ziua de 31 Au. ! (Bat orele 10 în cimitirul din comu. lista Olăneşti-Vâlcea. . . Rugaţi-vă pentru sufletul ei bun. Adânc îndureraţi şi în veci neconsolaţi: Maria, mamă, Maria, soţie şi Sănduţa, copilaşul lui drag, surorile, cumnaţii şi nepoţii anunţă, cu durere, că s’au împlinit 9 luni de când au pierdut pe cel mai bun şi scump al lor DUDICA D. POPESCU Slujba religioasă pentru sufletul fiul bun şi nobil se va oficia Sâmbătă 31 August, ora 10 dim., în Biserica „Sf. Treime“, din Star-Chiojd (Prahova). «srwt/;n flsvress. • BSMRte S’au scurs patruzeci de zSVe d« cand s’a sins prea delicat» tloare Docîor WcLort» CemkG» nt&rsnte d9 MEDIC PRIMAR In acest început de toamnă plângem toţi sufletul ei de primăvară. Ne gândim cu apăsare la viaţa ei care n’a fost decât o scurtă goană, de învăţătură, de muncă trudnică, de grije pentru familie şi pentru cei I necăjiţi pe care-i ajuta cu ştiinţă fi I cu conştiinţă. Era un temperament senin a’ vesel care imuliţea în juru-i o tinereţe cuceritoare ! Era bună, dreaptă, sinceră şi caldă. Deaceea, stăm fără grai în faţa brazdei de flori, ce ascunde trupul ei de floare şi nu putem crede că s’a dus. Sâmbătă 31 August nra 11 la Biserica Sf. Niculae Vlădica şi apoi lamormânt (Cimitiru’i Bella) ne rugăm pentru ca. SziiKFvniwfivrF 7 J rv 'sm mTccrrr Tisia.uswv D-na Celestina ştefănescu Goga soţie cu Aurel anunţă cu aceiaşi durere parastasul de un an al scumpului lor LOCOT. COLONEL Nisols« ŞS®f&®«'.3CU-©$9U ' ©are va avea loc SSmbătă 31 August , ora 11.30 la Crematoriul Cenisa. 39 ii— mu isiMwrjrmg»’ rvj&mnnc.ajîJErwvs* ‘ Doamna Titi Maior König cu fiul său Horîcă, anunţă Parastasul de 1 I an! al soţului şi tăticului lor MAIORUL KÖJS® CAROL Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul“ şi 3.1 altor Ordine şi a fratelui meu MICU DURAVA mort în noaptea învierii la Turnul Severin. Pomenirea şi masa se va face pe î ziup. de 31 August 1941 ora 11 dir. I la Azilul de orbi şi infirmi „Ignătescu“ din Craiova. 42 I 'TVUVJ •.WH I D-na Cleopatra Gl’orghiu şi familia, cu mare durere anunţă că „ parastasul de patru ani pentru ado- ratul ei fiu CĂPITANUL ' GiCA C/^iQ KGHSU .1 dir,' Cavalerie m pet pe front ! se va oficia scâmbătă 31 August ora 10 în Biserica Sf. Gheorghe. 4 jwrwspiEB^ /r.-ewar/.-Y, • .. ■ .vsasriBO Vasilica soţie, Eugenia fiică, Ştefan şi Gheorghe fii. Tituşor nepoţel. Cornelia noră. Anunţă parastasul pentru ridicarea crucii a scumpului lor soţ, tată, bunic şi socru. Doamna Ana Deşcu cu aceiaşi durere anunţă parastasul de doi ani al regretatului soţ ALEXANDRU DEŞCU in ziua de 31 August 1946 la Biserica Podeanu (str. Dornei). Şi reînhumarea osemintelor lui Iulian Deşcu la cimitirul Sfânta Vineri la ora 0. 2 Doamna Nadia Ing. Motzoi cu familia anunţă parastasul de 2 ani al regretatului ei soţ Irig. IONEL MOTZOI Serviciul religios va avea loc Sâmbătă 31 orele 111, la Biserica Icoanei şi cimitirul Bellu. Vera Camarelli şi Maria veanu anunţă pentru ziua de Sâmbătă 31 August parastasul de un an al scumpei noastre surioară ATHANASIA CAMARELLI INDUSTRIALE Parastasul va avea loc la Biserica din str. Olimpului Sa ora 10.30. 17 Ministerul Artelor aduce cu durere la cunoştinţa generală încetarea din viaţă a cunoscutului colecţionar de opere de artă LEON LASESSON proprietarul unei importante colecţii ce a fost declarată de utilitate publică. Incinerarea va avea loc Sâmbătă 31 August a. c. la ora 10 dimineaţa la Crematoriul Cenuşa. Paul şi Iréne Adrian, fiu şi noră, Sylva şi Herman Wisner, soră şi cumnat, Eugen Kyk (Paris), frate, Etta şi Ing. Rudy Spiegier nepoţi, anunţă cu durere încetarea din viaţă a celei ce a fost BEATRICE BYK AURELIA C. VASKIU în vârstă de 54 ani înmormântarea va avea Ioc Vineri 30 August, orele 16 la Biseriaa Cimitirului Iar cu Nou Bălăneanu In a cărui capela va fi depusă Vineri dimineaţă.____„ Direcţiunea Căminului împreună cu elevii şcoalei de ucenici A.S.A.M. Cotroceni, anunţă cu nemărginită durere încetarea din viaţă a distinsului DIRECTOR etate 39 ani Amintirea defunctului va rămâna de-a pururi nestearsă în sufletele colegilor şi elevilor săi. 2. Familiile: Valeriu Bericaru, ca Dumitru Petrache, Ion Bercaru, Gheorghe Bercaru, Ion Dragomir şi Dumitru IFUoiu au durerea de a fi pierdut pe iu- liţa lar: mamă, soacră, mătuşă şi bunică SOFIA BERCARU înmormântarea a avut loc la cureşti în ziua de 25 August. Bu-30 Radu şi Maria Brătianu cu copiii lor, Ena Brătianu, şi Margareta Brătianu, precurm şi familiile înrudite cu (iii*c- Te aduc la cunoştinţă !»*«Starea din viaţă a scumpei lor surori, mătuse şi cumnată MARIA POPOVCI-HAYSto, (născută DUMITRU BRĂTIANU) înmormântarea va avea loc în ziua de 30 August .------ -- • 1940 ora 4 dună înmormântarea imeioMcu (BORALA) Comercir.ru-Restaurant şi vă foartă, să bine voiţi a iute la pnastas Sâmbătă 31 August 1946 la Biserica Sf. Dumitru-Colenhna oO ’/a Cimitirul Isvorul Nou. Tă- Îict*ț tiu te vom alta niciodată. 14 ri* .-ie- ,I. ..-v,-r şi Generalul Marin Poţumesc tuturor acelora adus cuvinte de mângâpierderea nemărginită a Mrr unic copil --LOCOTENENT D-na Florica Ionescu şi fiul anun- LUCIfilNţă parastasul de 1 an ar nepreţui şi anunţă cu aceiaşi durere ca patului lor soţ şi tată arastasul d-î 40 z le se va oficia Sftm-CTA&S IftMKril f bâtă.31 August ora 10.30 la bifierea SlfiJrs It/NRehU Sfinţii Apostoli şi Cimitirul Militar I Belu. ^ 31 Neconsolaţi avocat Monica I Eirnberg soţ, Ana şi Gheorghe Cojocaru părinţi, Ana şi Gheorghe Hristodorescu, Petrica şi Vasilica, fraţi, I anunţă parastasul de un an al scumpei şi neuitatei lor PROFESOR UNIVERSITAR care va avea loc Sâmbătă 31 August ora 10 în Biserica „Sfântul Gheorghe“ (Plevnei) şi apoi la cimitirul Bellu. 8 ansHHana. Familia Dr. Aurel Olariu face cunoscut că Sâmbătă 31 August a. c. ora 13 se va oficia la Biserica Botcanu parastasul de l an. al unchiului lor Dr. GHEORGHE OLARUJ WHi'i Imim ......... ) I ii I I I 'I li H1 ît'i I ’ Doamna Maria Botez, Dudu şî Că, Etern nemângaiaţi: Ioana şi Ghiţă Diu.u V^siliu cu fiica lor Dina, Nic u'jescu părinţi, Tarsiţa şi Lopot. * ^ori^a._51, toenersl _ I)r. N. Pârlugea, Manasiu, Emilia şi D Florescu su- D- j Angola Şi^faml» l!rr4><£ig al I (SYLVETTE) Í pentru Sâmbătă 31 August orele 11 ^ la Biserica Domniţa Bălaşa. 4^ rori şi cumnaţi, Locot. George Niculescu frate, anunţă parastasul de şease săptămâni al neuitatei lor LUCIA şi roagă pe cei ce au cunoscut-o şi iubit-o să ia parte Sâmbătă 31 August în corn. Cegani-Ialomiţa. Ir Iii!hnPCW L!f. Naum Sotiriu şi familia Cristian cu aceiaşi nemărginită durere,nunţă parastasul de 40 zile al iubitului lor ©iPRGl BOTEZ Fost secretar general al Prof. Pol. Capitalei care va avea loc Sâmbătă 31 August orele 10.30 la Biserică Delea Nouă (Calici), prin Calea Călăraşi. . ro D-na Elena Emil Angelescu cu co-Tarpa anunţă cu durere parastasul ii piii, cu aceaş durere anunţă că s’au de şase luni al scumpei lor scurs şase luni dela pierderea scum-CHHOACC Serviciul reîngios se va oficia Sâmbătă 31 August 1946 la Biserica Sf. Apostolifă a scurs şase luni dela pierderea scumpului lor soţ şi părinte EMIL L. ANGELESCU Parastasul pentru odihna sufletului său se va oficia în ziua de 31 August 1946 ora 10:30 a. m. în Giurgiu. _______ 18 ■ —I—gBagKBwwteâ umt: sisas-» Cu aceiaşi durere, Marea soţie cu Doamna Maria Bruckner împreună cu familiile, Doctor Ion Bruckner, Doctor Gh. Istrate şi A. Bruck- T _ nor cu adâncă durere face cunoscut copiii, ginere, “nurori şi nepoţi anunţ parastasul de 40 zile al scumpului ţă parastasul de un an al scumpului lor lor INGINER VICTOR BRUCKNER ce are Ioc Sâmbătă 31 August Constantinescu şi C. cunoştinţa rudelor şi ION GH. DOC Pensionar al Băncii Naţionale a ora României 11 Serviciul religios se va oficia Sâmbătă 31 August, orele 10,30 dimineaţa la Biserica Icoana. Str. G-ral Lahovari. m Familiile v. Albu aduc la „.MHl _____ ____ prietenilor că sâmbătă 31 August 1940 se împlineşte un an de la Ince- _ ___ Constantin soţ, Nelu Im, Reii şi Marcel fiică şi ginere, împreună cu familiile înrudite, tarea din viaţă a scumpei lor ELENA CONSTAMTIMFRCU Pomenirea se va face la ora 10, în Sf. Biserică Hagiu (Hala Traian). 14 anunţă cu mare durere Încetarea din viaţă a soţiei şi dragei lor mame, după o grea suferinţă Familia Mihăitian roagă rudele şi prietenii a lua parte la parastasul de 1 an al neuitatului lor * A VANES M5HAIUAN ear© va avea loc Duminică 1 Sept. 1946 la Biserica Armeană. 1 a s—“1 «I“ TM”‘ & 3 ‘ colegul profesor Moldo- I ION ILII DAYIStOgU par 1 M