Universul - Capitala, ianuarie 1947 (Anul 64, nr. 1-23)
1947-01-01 / nr. 1
Anul al 64-lea 4 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL** S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.M.10, SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 înaltul ordin de zi către ARMTA ALES. REGELUI CU PRILEJUL ANULUI NOU Suveranul a adresat Armatei, cu prilejul Anului Nou, următorul ordin de zi: OSTAŞI. Cu aceeaşi dragoste şi grijă de totdeauna, gândul Meu se îndreaptă către scumpa Mea armată. Cu toate încercările grei© prin care am trecut, să ne păstrăm nădejdea că odată cu pacea vor venii timpuri mai bune. Sunt sigur că ie veţi face cu toţii datoria cu aceeaşi credinţă şi devotament şi în timp de pace, aşa cum ve fi făcut-o cu prisosinţă pe cfimpul de luptă. Urez tuturor ofţerilor, subofiţerilor şi soldaţier un an nou fericit La mulţi anii! MIHAI R. ORDIN DE ZI CĂTRE ARMATA AL D-LUI MINISTRU DE RĂZBOI Ordin de zi Nr. 1 din 1 Ianuarie 1947 Cu prilejul Anului Nou, d- generali de corp de armată Lascăr Mihail, ministru de război, a dat următorul ordin de zi : OSTAŞI. Ajunşi în pragul umil An Nou, gândul meu se îndreaptă cu toată dragostea, către voi, ostaşii Ţării, care aţui constituit totdeauna — dar mai ales în vremurile de restrişte — sprijinul cel mai neclintit al Patriei, al Poporului şi al Dinastiei. OSTAŞI. Anul care s’a dus a fost un an plin de lipsuri şi de mari greutăţi, datorită urmărilor unui război nefast şi nevoit de poporul nostru, împotriva vecinului de a răsărit şi a doi ani de cumplită secetă. Armat® a înţeles cea dintâi aceste greutăţi şi, suportând cu stoicism toate lipsurile materiale, a continuat să-şi îndeplinească misiunea ei fără şovăire. Ea a participat, pentru prima oară, la alegerile din 19 Noembrie 1946, prezentându-se ca un bloc de granit alături de forţele democratice şi progresiste, înţelegând imperativul timpurilor de a fi alături şi în slujba exclusivă a poporului. Din acelaş spirit de solidaritate cu poporul, Armata a contribuit, intr’o largă măsură la, opera de reconstrucţie a Ţării şi de ajutorare a regiunilor bântuite de secetă, OSTAŞI. Pentru anul viitor, pe care îl sperăm ca pe un an bun, vă chem alături de mine spre a întări la maximum eforturile pentru refacerea Armatei şi a Ţării. Greutăţile prin care am trecut şi prin care vom mai trece nu trebue să ne descurajeze ci, din contra, să oţelească voinţa noastră de a le înfrânge. — In primul rând trebue să îndreptăm, în mod definitiv, situaţia materială a ofiţerilor, subofiţerilor şi trupei. — In al doilea rând, trebue să realizăm o instrucţie serioasă şi o disciplină de fier, liber consimţită, care să asigure Armatei noastre democrate o forţă morală şi materială de nezdruncinat. — Paralel, vom continua fără odihnă muncii de democratizare a Armatei şi opera de adâncire a frăţiei de arme cu Armata Roşie eliberatoare şi prietenă. Alături de Guvernul Democrat al Ţării şi de toate forţele creatoare, vom continua lupta pentru reconstrucţia Patriei şi ridicarea Poporului. Bucurându-se de sprijinul şi dragostea MAIESTĂŢII SALE REGELUI MIHAI I-iu, ale Guvernului Dr. Petru Groza şi ale POPORULUI şi încrezători în forţele şi patriotomul nostru, avem tot dreptul să privim cu încredere viitorul şi să fim siguri că vom izbândi în munca noastră. — Să trăiască MAIESTATEA SA REGELE MIHAI I. — Să trăiască MAIESTATEA SA REGINA MAMĂ ELENA. — Să trăiască Guvernul Ţării în frunte cu Domnul Dr. PETRU GROZA. — Să trăiască Armata Română Democrată. Vouă, dragi ostaşi, vă urez din adâncul inimei mele: LA MULŢI ANI ŞI SĂNĂTATE ! Ministru de Războite, General de Corp de Armată LASCĂR MIHAIL’ SFÂRŞIT ŞI ÎNCEPUT DE AN Din pragul viitorului să privim trecutul. Să-l privim cu obiectivitate, cu judecată nepătimaşă, fără acuitate în spiritul nostru critic, cu ochi de sinteză nu de analiză, să privim rezultatele fără a diseca amănuntele. Şi desprinzând astfel anul 1946 din angrenajul dificultăţilor multiplii» care l-au caracterizat şi punând în lumina aprecierilor noastre începutul şi sfârşitul lui, vom fi îndreptăţiţi să constatăm, in ciuda tuturor decepţiilor cari ne-au tulburat în cursul desfăşurării lui, în ciuda nerăbdării care a cuprins pe unii, că rezultatele la care s’a ajuns sunt izvoare de speranţe şi de încredere pentru anul care începe. Să ne reamintim începutul : toate problemele în faza lor cea mai grea. Şi aceasta într’o atmosferă internaţională încărcată. Uneori apărând atât de încărcată încât încuraja pesimismul maladiv al unora şi slăbea optimismul sănătos al altora. Să ne reamintim câte greutăţi, câte obstacole păreau insurmontabile şi cu câtă amărăciune priveau viitorul aceia care îşi dădeau seama că, cu cât se întârzie încheerea tratatelor de pacce, cu cât se adânceşte neînţelegerea asupra problemelor în discuţie, cu atât sfidarea rău voitorilor şi a pescuitorilor în apă tulbure devenea mai acută, mai îndrăzneaţă şi, în aparenţă, mai întemeiată. Pacea cu Italia, pacea cu ţările „foste satelite” ale Germaniei erau încă nu de mult probleme îngrijorătoare pe planul internaţional. Iar la Organizaţia Națiinilor Unite, observatorii nepărtinitori erau mai mult înclinaţi să înregistreze eşecuri, în nobila şi atât de utila ei misiune, decât realizări pozitive. Şi acum, în pragul anului 1947, care este activul ? Tratatele de pace cu Italia şi statale „foste satelite” au căpătat formă definitivă şi ţările respective nu aşteaptă decât caşul istoric al semnării lor. Mai mult, în scurtă vreme, în capitala Uniunii Sovietice, vor începe discuţiunile pentru tratatele cu Austria şi cu Germania. Sesiunea din urmă a miniştrilor de externe ca şi aceea a ONU-ului s’au încheiat intr’o atmosferă de încredere reciprocă, cu afirmări de solidaritate şi cu dovezi incontes- tărilie că ex’sta o reală unitate de gândire în ordinea principiilor de bază şi că, prin concesiuni reciproce în domeniul amănuntelor sau al problemelor secundare, s’au putut face paşi înainte pe drumul larg care» duce spre obiectivul final : pacea şi securitatea. Faptul că însăşi problema dezarmării a putut fi pusă din plin, că s’a găsit şi asupra ei un teren comun pentru discuţiuni Lare, este o nouă constatare demnă de subliniat şi constituind un izvor de speranţe pentru soluţionarea definitivă a acestei importante probleme. Iată deci, că, privind cu ochi de sinteză anul expirat, avem suficiente motive să păşim în noul an 1947, desigur nu cu un optimism exagerat care ar deforma realiările, dar cu mulţumirea că raţiunea nu s’a lăsat învinsă, că ea a rămas mai departe scutul viitorului. Pornind dela acest punct luminos, să intrăm cu încredere liniştită în noul an. I. F. Programul sărbătoririi listei de 1 ianuarie 1947 Anul Nou va fi sărbătorit în, Capitală după următorul pro gram: La orele 11 dim., se va oficia un Te-Deum în Biserica Sf. Patriarhii de către I. P. S. S. Patriarhul României, în prezenţa Curţii Regale, a membrilor guvernului, a reprezentanţilor Adunării Deputaţilor, a tra misiunii Aliate de Control—reprezentanţi politici şi militari — şi a reprezentanţilor înaltelor autorităţi civile şi militare. O companie de onoare cu drapel şn muzică va da onorurile. La terminarea serviciului religios, d. ministru de război va vorbi trupei, după care urmează defilarea. IN ŢARA: La orele 11 dim. se vor oficia Ts-deum-uri in toate bisericile din ţară, la care vor asista reprezentanţii autorităţilor civile şi militare locale. In toată ţara se va arbora drapelul naţional. ŢINUTA: Pentru civili şi magistrați, de rigoare, cu palton. Pentru militari: manta, centură de piele, sabie. / 300 LEI Tava poștal* plătit* in numerar emfam Dtr. G ler AN NOU... Tu oare pleci, laşi ochii ’mpăcnjelniţi de trudă Şi gândul către alte tărâmuri lunecând, Unii petrec, iar alţii prin grele munci asudă O viaţă omenească din an în an cerând. Şi-atunci în pragul unde te-aşteaptă nesfârşitu' Tu ce-ai fost până astăzi Atotstăpânitor. ’ Unii cu lacrimi calde ţi’ntâmpină sfârşitul Şi alţii abia aşteaptă minutul viitor... ..An nou ce-aduci speranţe în gândurile bune Ce-au mai crezut în steaua atâţior ani mereu, Cu holde nesfârşite de sus să ne încunune Şi carele să geamă sub rodul plin şi greu. Pe câmpurile întinse, în zile lungi de vară Adună norii în bucle de aur peste văi, Şi seamănă belşugul în fiecare sară Sub brazda mai curată ca vestitorii tăi. Din ceruri să coboare, precum odinioară, Nespusa bunătate pe drumu ’ntors în veac. Şi fă să plângă în inimi, la fel ca o vioară. Iubirea pen’tru omul ce-i singur şi sarac. Cu necuprinsa-ţi taină privirile ne scaldă. Pătrunde prin bordee pierdute în fund de sat Şi scoate din ogoare muncite, pâinea caldă Pentru poporul care aşteaptă ’nfrigurat. CONSTANTIN SALCIA prosperitate" !... TiV ' ei Ti ,'M ■ & + hr. \ - ■ -Vv. * Nr. 1 Miercuri 1 Ianuarie 1940 4 PAGINI APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECŢIE „Eu plec, ducând Cu mine lipsurile şi nevoile; tu aduc pace, bucurie $1 Hite" ECONOMIA ROMÂNEASCĂ IN 1946 Viaţa economică a ţării s-a desfăşurat, in cursul anului expirat, sub influenţa hotărîtoare a unui factor depresionar inevitabil : seceta. In locul unei recolte nominale, pe care am putut conta până la mijlocul lunii iulie 1946, ne-am ales cu o producţie agricolă redusă la mai puţin de jumătate din necesarul normal. Şi situaţia se arăta cu atât mai gravă, cu cât ne găseam în cel de-a! doilea an de secetă traiversat de economia noastră, artificolă, deci, cu toate rezervele istovite şi, în acelaş timp, du foarte slabi sorţi de acoperire a deficitelor pe cale mineregul. Astfel, la grâu, unde necesarul norma.] (pentru obligaţiuni de stat, sămânţă şi consum raţional), era fixat după evaluările subsecretariatului de stat al aprovizionării, la ‘110.009 vag., nu s’au recoltat decât 160.869 vag, reprezentând o producție medie de 55 kg. la ba. ; la porumb, abia, 100.000 vag., în loc de 240.000 ; li, fasole, 2.500 vag., în loc de 1. 000 ; la cartofi, 76.000 vag., în loc de 190.000 ; la ulei, 700 vag., în loc de 4.000 ; la zahăr, circa 3.000 vag., în loc de 9.900. Trebue să mai notăm că în general deficitul la produsele de hrană de mai sus a fost anul trecut cu mult mi marie decât în anul 1945, iar regiunile bântuite de secetă însumează o suprafaţă foarte întinsă, cuprinzând 24 judeţe deficitare, repartizate mai ales în Moldova, Nordul Timisilvanniusii şi Estul Munteniei. Flagelul secetei intervenind în momentul când ne aflam în plină desfăşurare a efortului reconstructiv, a zădărnicit în măsură covârşitoare a forţările noastre de întremare economică, anemând şi mai mult rezistenţa ţării abia ieşită din război şi deplasând o bună parte din Mijloace şi, eforturi dela acţiunea de refacere, la aceea de a asigura un minimum strict necesar aprovizionării interne şi de a salva regiunile în‘ femenie. De acest neajuns s’a resimţit, indirect, şi activitatea din celelalte sectoare productive şi in deosebi activitatea industriilor alimentare, care îşi au ba.** materiilor prime în agricultură. De altfel lipsa unui disponibil de export pe care putea să **•-i creeze producţia agricolă şi care ne-ar fi permis importul de materii prime, instalaţiuni, materiale de exploatare, etc., indispensabile funcţionării normale a industriei, a fost una din cauzele esenţiale care au ţinut în loc dezvoltarea producţiei în mai toate compartimentele industriale. Astfel. Până la un punct, criza din producţiia industrială apare, în ultimă analiză, tot că o consecinţă a crizei agricole. De aci şi accentul pe care guvernul a înţeles din primul moment să-l pue pe desvolicirea producţiei agricole cu orice preţ, făcând toate sacrificiile posibile pentru echiparea agriculturii româneşti cu uneltele necesar® şi pentru aprovizionarea ei din timp cu sămânţă şi combustibil în vederea vealizării planului de insămânţări din toamnă şi a celui pentru, ezmonia de primăvară. Arătam mai sus că, datorită situaţiei creată de secetă, efortul nostru de refacere a primit o grea lovitură, deplasând planul de lucru al guvernului a mai mult în direcţia, asigurării unei raţionale aprovizionării interne şi ajutorării regiunilor sinistrate de secetă. Problema era cu atât mai presantă., cu cât, pe lângă golurile adânci făcut» în rezervele armeuor» ale populaţiei — dună prp»,zările recente al» chiui ministru subsecretar de stat »1 eeop: ‘ " “---**1~ T ^ M^ai,rp,p. secetei n’au Întârziat să se afirme şi mai viguros în înrăutăţirea conriţiunilor generale de funcţionare a târgului Intern. Preţurile au făcut salturi ameţitoare în cursul anului 1946, marcând un Index del. 1 la 15 şi chiar mai sus, faţă de cel din iarna trecută. Iar ooomanda tendinţei suitoare o dă de data aceasta piaţaalimentară, începând cu produsele cele mai indispensabile. Lărgirea disproporţiei dintre preţuri şi posibilităţile de plată ale marei majorităţi a populaţiei a treiat o situaţie deosebit de critică în deosebi -:L:"vo* i*’■- și în genere categoriilor cu venturi fixe, ceea ce a detemvuat guvernul să treacă la o serie de măsuri concrete, vizând pe de o parte ajutorarea populaţiei dim regiunile înfometate şi creând, pe de altă parte, înlesniri speciale de aprovizionare categoriilor sociale mai greu încercate de criză. S’a pus în executare un plan general de aprovizionare şi de colectare, chemându-se la contribuţie regiunnile excedentare pentru completarealipsurilor din regiunile deficitare. S’a instituit în acest scop un organ spectal, in cadrul ministerului de interne, pentru colectarea cerealelor şi s’a creat un comandament unic însărcinat cu asigurarea hranei populaţiei şi a vitelor din regiunile lovite de secetă. S’a procedat la stricta raţionare a consumului şi la angajarea de tratative cu străinătatea pentru completarea stocurilor pe calea importului, care, în parte, au şi început să-şi arate roadele. S-a continuat apoi, în forme mai largi şi în ritm mai viu, schimbul de produse între sate şi oraşe, iar renunţarea U.R.S.S. Ia. cota de 10.000 vag. grâu şi 4000 vag. porumb, ce i se cuvenea în conţil armasterului, a fost pentru noi şi de data aceasta o mare uşurare. Aprovizionarea salariaţilor şi a pensionarilor, cum şi a unei bune părţi din restul populaţiei, a fost simţilar înlesnită, datorită desvoltării serviciilor de economat şi cooperativelor de consum, în urma sporirii creditelor de aprovizionare ce li s’au acordat. In chipul acesta a putut fi ajutat un număr de 3.860.000 suflete încadrate în organizaţia aftor 966 de economate existente. Sau făcut şieasemeni sforţări lăudabile şi în ce priveşte distribuirea articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte la cei mai lipsiţi şi mai împovăraţi, livrându-se în cursul unui an peste 3 milioane perechi de încălţăitate, 20 milioane metri pânzeturi, 3 milioane metri diferite stofe. Planul de aprovizionare cu lemne de foc s-a desfăşurat 4,asemeni în conţiţiuni incomparabil mai bune decât în anii trecuţi, reuşindu-se să se acopere până luna trecută peste Uffnn din necesităţile de consum, care se ridică la 80.000 vag pentru Capitală şi 300.000 vag. pentru restul ţării. Până la 1 Aprilie, când expiră termenul programării transporturilor şi distribuţiei, să somcită planul va fi împlinit sută în sută. Precum se vede drumul parcurs de economia naţărială în anul 1946 a fost greu. Cu perseverenţă şi disciplină s’a putut face faţă greutăţii cer mai apăsătoare. Situaţia se anunţă însă şi mai grea pentru anul 1947, care pune pe umerii guvernanţilor răspunderi deosebit de mari. Multiplicitatea şi complexitatea aspectelor pe care le îmbracă la noi, ca în toate ţările, dealtfel, criza economică, financiară şi monetară, scot în evidenţă necesitatea concentrării şi disciplini grupând problemele şi programele de lucru corespunzătoare — după ordinea importanţei şi urgenţei lor — în două categorii : una, de imediată executare şi alta, cu executarea, eşalonată în timp. După explicaţiile date de d. prim ministru Groza, în cursuil unui interview recent acordat ziarului nostru, planiificţarea efortului naţional de redresare ecomică şi financiară nu exclude, ci dimpotrivă, iînndcă participarea iniţiativei particulare, al cărei aport este anume prevăzut şi în pratifoama-program a B.P.D. In acelasi ordin» de Mei — a precizat d-sa — Guvernul şi Parlamentul, însufleţite de acelaş ideal şi având la baza activităţii lor platforma program, VOR ÎNCURAJA PENTRU CONSOLIDAREA CĂT MAI GRABNICĂ A VIEŢII NOASTRE ECONOMICE. ORICE INIŢIATIVĂ PARTICULARĂ SANATOASĂ ŞI FOLOSITOARE COLECTIVITĂŢII, ASIGURÂND RENTABILITATEA INVESTIŢIILOR SI SPULBERÂND PRIN ACEASTA SI MULTE SVONURI ŞI AFIRMĂRI DEMAGOGICE, PRIN CARE S'A ÎNCERCAT DEZORIENTAREA CORPULUI ELECTORAL...“. Guvernul înţelege deasemenea aşa cum rezultă tot din declaraţiile d-lui prim ministru mai sus amintite — ca, pe lângă aportul capitalului naţional, să depună împreună cu parlamentul toate silinţele pentru a realiza un câmp de colaborare a capitalului străin, căruia i se vor asigura deasemeni securitatea de plasare şi o rentabilitate justă, încheind această trecere sumară în revistă a faptelor şi problemelor mai importante apărute pe cadranul vieţii noastre economice în cursul anului trecut, e locul să observăm aci că, dacă planifi-carea proiectată nu constitue prin ea însăşi un panaceu făcător de minuni, în schimb munca şi voinţa unui popor hotărît să nu se lase pradă haosului şi mizeriei, speculei şi exploatării rechinilor bursei negre. retranşaţi în tenebrele crizei postbelice, vor fi desigur în măsură să dea substanţă şi valoare practică unui sistem de lucru, acreditat azi în toate ţările dornice să iasă din criză cu un moment mai devreme. Acest credit nu poate fi refuzat poporului român „mobilizat azi — cum spunea d. prm ministru dr. Petru Groza — Pe drumul reconstruirii voci vieţi noui, cu mai multă dreptate socială şi cu o mai justă repartizrire a sarcinilor...”. H. I. Iii’, ■■ CI' ' .‘V. ' . „ ’ ’ ■ - t . Răspunsul Generalisimului Stalin la felicitările Camerei deputaţilor D, prof. Mihail Sadoveanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, a primit următoarea telegramă din partea Generalisimului Stalin: D-lui MIHAIL SADOVEANU, Preşedinte al Adunării Deputaţilor din România Bucureşti Vă rog pe Dvs. şi Camera Deputaţilor să primiţi mulţumirea mea pentru felicitările şi urările cu prilejul aniversării zilei mele de naştere. I. STALEN ACCIDENT DE AVION New York, '30 (Rador). — Se anunţă că trei persoane şi-au găsit moartea într’un accident de avion întâmplat Duminică lângă Sata Fe (New Mexico). D. Gromyko a fost numit ministru adjunct al afacerilor străine al U. R. S. S.-ului Moscova, 30 (Agerpres). Agenţia TASS transmite: Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. ului a numit pe d. Andreii Gromyko în postul de ministru adjunct al Afacerilor Străine al U.R.S.S.-ului. incidentele la frontiera Greciei continuă Atena, 30 (Agerpres). — Corespondentul agenţiei „Tass” transmite : Partizanii greci au atacat o companie din satul Prossotsani. După cum comunică un ziar ce face parte din cele guvernamentale, .,Vladini”, comandantul brigadei ce staţionează în oraşul Drama a profitat d® acest incident pentru a trimite un protest ofiţerului bulgar de la paza frontierei. In acest protest, comandantul grec afirmă că partizanii ar fi venit de pe teritoriul bulgar şi declară că în caz de repetare a unui astfel de incident, „trupele greceşti vor intra în Bulgaria fără a ţine seama de consecinţe”. Această ameninţare a comandantului de brigadă, a fost publicată în buletinul departamentului de presă şi a fost radiodifuzat de postul de radio guvernamental in Atena. ★ Atena 30 (Rador). — Postul de radio Atena a anunţat Duminică seara că 200 partizanii a atacat satul Perpilos de lângă Salonic. Postul de radio a precizat că locuitorii, au putut rezista până la sosirea întăririlor, după care atacatorii au luat-o la fugă, lăsând în urma lor cinci morţi şi zece răniţi. N’a fost numai un mare şi strălucit teolog cî mai ales un spirit superior, care a înţeles că idealismul creştin, dacă nu e practic şi uman in realizările lui, poate fi socotit o utopie. Sub acest raport, el rămâne în lumina veacului de aur al Bisericii — cum e socotit veacul al patrulea, — cea mai desăvârşită personificare a spiritului activ al creştinismului. Făcându-şi studiile la Atena şi relevindu-şi încă de atunci personalitatea excepţională, primind creştinismul sub înrâurirea unei mame pioase şi sfinte, el onşte cuvântului inspirat de di-4 .stan o largă concepţie de '/'ffalu.za'te..a vieţii sociale pe (Vn-'1Ile principiilor evanghelice. . . . . . Republica prede Platois, acea cetate a lu* Dumnezeu (De civitate Deli) » «*li'/np i.riolr care fericitul Aurustin nu e Vas ,e o înfăptueşte I realm’iri ca ePisC°I. »1 Cappodo- 1 xhiei jVuunând-o in cultul con- 1 ’, ar fi admirativ îi daUmele, neînduplecat apărător al trăirii integrale a doctrinei creştine, cePace nu rareori l-a determinat să impună şi firavului poet şi visător care era Grigore de Nazians sarcini şi asceze ce-i depăşeau puterile fizice. Sfântul vasile cel Mare a pus de fapt baza vieţii pustniceşti dând prima regulă scrisă a vieţii monahale, pe care au ilustrat-o prin viaţa lor luminoasă sora şi fratele său Grigore ce Niza alt mare teolog şi ascet. Organizând spitale, ospătării şi aziluri, sub aripa Bisericii şi Convingand întreaga societate a vremii ca să se integreze acestei opere de frăţie şi comunitate duhovnicească, Sfatul Vasile cel Mare a dovedit puterea de a realiza în fapta creştină şi socială, cele mai înalte şi sublime idealuri spirituale. Daca Sfântul Antonie cel Mare ne-a schiţat doar o demonologie. Prin „Moliftele” Sfântului Vasile cel Mare, pe care toate bisericile creştine Ie citesc în ziua prăznuirii lui, el a dat tuturor putinţă să se descătuşeze de sub tirania demore a cunoaşte . şi alturismului i CINGTlXIESCStJ. I MARII IERARHI SFÂNTUL VASILE Serviciul militar obligatoriu în Statele Unite Washington 30 (Rador). — Serviciul militar obligator în condiţiile mondiale actuale ale epocei bombei atomice este o necesitate imediată. — se declară de la ministerul de război. Se precizează in acelaşi timp că cheltuelile pe care le implică această măsură pot fi compensate prin unificarea armatei anm Nm’ii fni UN GUVERN COMUNIST IN CHINA NANKING 30 (Rad^). — După cum anunţă din peiping Agenţia ,,Central News", comuniştii chinezi au hotărt înfiinţarea unui guvern propriu, în opoziţie cu guvern'1' central de la Nanking. Agettu1 spune că această hotărâre a fost luată la recenta Reunire a tuturor fruntaşilor comunişti, printre care şi d. Mao Tse Tung, d. Citi Teh şi generalul Ciui En Lai. S’a mai declarat că la această întrunire s’a hotărât deasemeni întărirea aviaţiei comuniste, creşterea activităţii de guerilla şi strângerea blocadei economice comuniste asupra regiunilor şi oraşelor deţinute de guvernul central. In plus se va intensifica propaganda internaţională, înfiinţându-se birouri de informaţie in Anglia, Statele Unite şi Franţa. Agenţia mai spune că la cartierul general comunist din Yenem s’a dat ordin pentru stabilirea unor „comitate pentru pregătirea războiului” in oraşele şi satele deţinute de comunişti * Nanking, 30 (Rador). — Duipă ■cum anunţă corespondentul Agenţiei franceze de presă, generalul Ciu En Lai, şeful comuniştilor, ar fi declarta la Yenan că comuniştii ar relua negocierile cu Kuomintangui dacă guvernul îşiretrage trupele sale pe poziţiiiile de la 13 ianuarie 1946, anulează Adunarea Naţională şi Constituţia şi convoacă o conferinţă tuturor partidelor. La F.D.F.R. au sosit veti dela prizonierii din U.R.S. Federaţia democrată a frtett01 din România anunţă că :* sos^ veşti dela prizonierii din URSS* Peste 17.000 de scrisor se găsesc la sediul central al^Ef.F.Rjt str. General Berthelot nr. 29. Scrisorile pentru prioivde vor fi expediate In, timba cel mai scurtă vin, filialate F.IXF.R. . K VT*'