Universul - Capitala, mai 1947 (Anul 64, nr. 97-120)

1947-05-01 / nr. 97

ŞTIRI POLITICE NOUA LEGE BUGETARĂ E­l a fost depus în parlament pr­uiiuit de lege pentru evalua­­rea şi perceperea veniturilor şi fixarea cheltuelilor sfatul­ui, oda­tă cu proiesul de BUGET PE EXERCIŢIUL 1847/48, însumând la venituri şi cheltieli 102 MII MILIARDE 900 MILIOANE LEI, iar pentru regiile şi casele auto­nome LEI 97 MII MILIARDE 225.726.000. Structura noului buget reflectă ca prim aspect­u grile stărui­toa­re în ce priveşte realizarea ve­niturilor prin impozite (pe cari le-am precizat într’un reportaj anterior) cât mai pronunţate a­­supra veniturilor excepţionale ale contribuabililor, în timp ce la capitolul cheltuieli se preconi­­­zează ECONOMII MASIVE. Mai ales în sectorul personialu­­lui de­ stat, care este socotit ac­tualmente mult prea numeros, s-a hotărît ca orice NOUI ANGA­JĂRI să fie interzise de exerci­ţiul curent. ÎNTRUNIREA consliuluî POLITIC B.­ D.. ' Eri la orele 10, s’a ţinut la locu­inţa d-lui dr. Petru Groza, preşe­dintele coliei noului de miniştri, con­siliul politic în cadrul blocului pa­rtid­elor democrate. Au partici­pat d-niii dr­ Petru Groza, Gh. Tă­­tărescu, Gh. Ghiu­rghiu-Dej, M. Ghem­­egescu, Al. Alexamdrini, St.­­Voitec, Ivotar Rădăceanu, I. Gh. MaluMT, Vasile Luca, prof­ P. Com. Srantim­escu-Iaşi, Gh. Vlădescu Rrt­­ioaasa, M. Dragomirftscu şi Mâţă. D. AC. Alexandrini a făcut un cupoint expozeu al proectului bu­getului care a fost adoptat in una­nimitate de reprezentanţii partide­lor din B. P­ D. Şedinţa consiliului politic a luat sfârşit la oreile 12, când membrii guvernului, In frunte cu d. dr.­­Petru Groza, s-au dus la preşedin­ţie unde s’a ţinut consiliul de mi­niştri. DEL A PARTIDUL NATIONAL • LIBERAL (BRATIANU) Im cadrul cielului de conferinţe ,,Liberalismul în acţiu­e“,­­ Mi­hail IRiominiceanu, fost ministru, va­­vorbi astăzi, ore­le 18.30, la c­lubul central al P.N.L., despre „Libera­lism şi capitalism“. I DE LA PARTIDUL NAŢIONAL POPULAR In vederea pregătirii congreselor judeţene, Duminică se vor tio®, în Întreaga ţară, şedinţe regionale al® P.N.P., la care vor lua parte mem­bri ai biuroului executiv şi ai co­mitetului central în frunte cu d-nili: prof. Gh. Vl­ădescu Răcoasa, fl­. Constanteescu Iaşi, Virgil St­. Inescu, Gh. Călinescu ş. a. — Astăzi vor­ ţine şedinţe secţi­ile: profesori secundari, artişti plastici,­­­inanţe, cre­dit şi monedă. DELA PARTIDUL SOCIAL-DEMOCRAT La Turnu Măgurele s-a ţinut A­­dunărea generală a organizaţiei social-d­emocrate din jud. Teleor­­man. Prezidium-ul de onoare a fost compins din d-nii miniştri Lo­­tar Rădăceanu şi Ştefan Voitec, C Bragadireanu, prof. FI. Creţeanu, I. C. Voiculescu, Şt. Sănidulescu, N. Stănescu, Udt©a, C. Boezio, Cr. Teodorescu şi Victoria Udrea. Du­pă prezentar­ea rapoartelor, s’a pro. "cedatrta^alegerea rmului ed­mterv— — Biuroul politic al partidului social-democrat s’a întrunit aseară. DELA PARTIDUL NAŢIONAL-ŢARANESC (Iuliu Manău) D. Ion Mihalache a avut, la lo­cuinţa di-sale, o consfătuire cu membrii biuroului partidului na­­ţional-ţărănesc, iar ieri după ,a­­miază cu d-nii Mihai Popovici şi Ponescu. — Fruntaşii­­ naţional-ţărânişti ardeleni aflători în Capitală s’au in­trun­it. Luni după amiază, sub preşedinţia d-lui, Mihai Popovici. DELA PARTIDUL ŢĂRĂNESC DEMOCRAT La sediul partidu­lui ţărănesc­­democrat s’a întrunit o comisie în­sărcinată să deia formă definitivă mandilestul lui către ţară aii partidu­lui, care va fi publicat la 1 Mai. M­anifestul a fost prezentat de d. Const. Aldram, secretar general, la discuţii luând parte d-nic: prof. D. R. Ioaniţascu, A. Munte, av. C. Verfilian Deretici», col. dr. Sicariu, Alex. Telei, V. Budeanu etc. DE LA PARTIDUL NAŢIONAL ŢĂRĂNESC (R.P.D.) Membrii organizaţiei tineretului naţional-ţărăne­sc din sectorul I Gafibeni sunt convocaţi la sediul centrali, pentru Vineri la oremie 18­ DE! ’, MIŞCAREA NAŢIO­N­AL-ŢAR­ANISTA „Mişcarea naţional ţărănistă" ne trimete spre publicare urmă­toarele: Porul superior de conducere al „Mişcării naţional ţărăniste", este biroul politic. Preşedintele biroului politic este d. av. Sebastian Sima. Din biroul politic fac parte d-nii: Ştefan Io­­nne­scu, se­cretar pentru organiza­rea mişcării; Constantin Bivolari», se­cretar pentru presa şi propaganda mişcării; av. Victor Moscu, secre­tar administrativ al mişcării;­­ av. Petre Ţincu, face parte de drept din biroul politic, în cali­tate de preşedinte al organizaţiei Capi­talei. Secretarul biroului politic «stu­d. av. Mirc­ea Teodori». Acest birou politic va conduce mişcarea raţional ţărănistă, până la alegerea forurilor statutare de către congresul mişcării. S-au luat măsuri pentru deschi­derea sediului central al mişcării. ŞEDINŢA DE BRI A CAMEREI DEPUTAŢILOR Şedinţa a fost deschisă la ora 17,15,­ sub preşedinţia d-lui I. Niruli­ Pe banca ministerială au fost prezenţi d-nii: Gh. Tătărescu, vicepreşedintele consiliului de miniştri, prof. Luiereţiu Pătrăş­­canu, Ion Pas, G. G. Vântu, d-na­­dr. Florica Bagdasar, Octav Li­­vezeanu, Lotar Rădăceanu, Radu Roşculeţ, Romulus Zăroni, C. Te­­găneanu, Marin Morescu, C- Dai­­coviici, C. Agiu şi I. Ciolan. Se dă citire sumarului, pe care Camera îl aprobă. D. ION PAS, ministrul artelor, răspunde unei întrebări pusă de d-na Elena Teodorescu (P.S-D.), cu privire la viaţa grea pe care o duc artiştii plastici. D-să recu­noaşte că situaţia artiştilor plas­tici este grea, dar nici a celor­lalţi artişti nu e întru nimic mai bună. Totuşi — spune d-sa — ar­tiştii de toate categoriile, cu foarte mici excepţii — s-au ata­şat regimului democratic pe ca­­re-1 susţin cu toată puterea, lup­tând pentru refacerea materială şi morală a ţării. In continuare de ministru Pas arată că guvernul are toată so­licitudinea pentru artişti, preci­zează că se va construi localul Teatrului Naţional şi al Operei Române, şi că cu două zile în urmă s’au inaugurat la Timişoara trei instituţii de artă, în prezenţa­­ d-lui dr. P­ Groza, preşedintele­­consiliului de miniştri.­­ Deasemeni d-sa precizează apoi că, în măsura posibilităţilor vor fi ajutaţi artiştii să-şi poată pune în valoare­­ arta şi munca lor. D. VICTOR NICOT­AU (P., N. L.) elogiază munca şi intere­su­l pe care-l mărturiseşte titu­larul artelor pentru arta şi slu­jitori; ei, dar d-sa arată că a­­ceastă m­uncă nu poate fi răs­plătită numai prin ceea ce oferă bugetul statului şi propune în­fiinţarea unei taxe în plus pe fiecare bilet de cinema din în­treaga ţară, sumă care să revină instituţiilor de teatru şi operă ale Statului pentru recuzită şi îmbunătăţirea salariilor.­­ COMUNICĂRILE FĂCUTE D. ICHIM IACOB (F.P.) cere ministerului industriei, şi­­ comer­ţului să ia de urgenţă măsuri pentru îmbunătăţirea soartei­ muncitorilor de pe Valea Mure­şului, unde aproape toată indus­tria a fost distrusă de hitlerişti în retragere.­ ­ , , , , Deasemeni cere electrificarea judeţului, in a doua comunicare d-sa cere ca anul acesta să nu se mai facă colectare de lână în juideţul Mureş, pentru ca sătenii asă-şi,­­poată face haine şi cele ne­cesare gospodăriilor în parte dis­truse­ D. IONAŞ VASILE (P.N.L.) se ridică împotriva felului cum Oraş­ul face distribuţia de talpă şi piele, citează un caz de la Arad şi­­ pentru a sa veni în spriijinul meseriaşilor cismari şi a consumatorilor, care nu pot fi aprovizionaţi decât prin bursa neagră, d-sa cere desfiinţarea Oraş­ului şi libertatea comerţu­lui de pielărie. Astfel s’ar veni în ajutorul meseriaşilor cinstiţi, el consumatorilor şi al Statului care ar puteta încasa cele cuvenite, in loc ca aceasta să intre, spre pa­guba tuturor, în buzunarele spe­culanţilor. D- AL. CALOTĂ (F.P.) arată procedeele neomenoase ale unor tâlhari care comercializează la bursa neagră drumul de făină şi mălai, aducând astfel foametea în satele noastre. Cere aspre sancţiuni. D. GH. POPESCU-CĂSTEŞTI (F.P.) semnalează unele nereguli la ocolul silvic Ghimpaţi şi cere pedepsirea celor vinovaţi care au fost anchetaţi şi stabilite culpe precise şi totuş nu s’a luat împo­triva lor nici o măsură­ D. GH. RADU (F.P.) întreabă pe d-nii miniştri ai războiului şî finanţelor când se va face plata rechiidiţiilor efectuate asupra să­tenilor din întreaga ţară. D. IO­AN GAROFOIU *(F. P.) face o comunicare pentru mini­sterul agriculturii, arătând că se­rurile şi vaccinurile pentru, vac­cinarea animalelor sunt prea scumpe pentru săteni şi cere o micşorare a preţurilor. Epun­zându-se comunicările, se trece la ordinea de zi. MAJORAREA AMENZILOR JUDECĂTOREŞTI Luându-se în discuţie proactul de lege pentru majorarea amen­zilor judecătoreşti, după o amplă discuţie la care iau parte d-nii C. Paraschive­scu-Bălăceanu, rapor­tor­ . Garoftuu (P.N.L.), prof. Lu­­creţiu Pătrăşcanu, ministrul jus­tiţiei, Iorgovici (P.N.L.) proeotul este adoptat cu 125 bile albe pentru şi 45 bile negre contra. Proectul de lege pentru ratificarea tratatului­ de pace D. MIHAIL SADOVEANU tre­ce pe scaunul prezidenţial şi dă cuvântul d-lui Gh. Tătărescu D. GH. TĂTĂRESCU, vice­­preşedintele Consiliului ţie mi­niştri şi ministrul de externe primit cu aplauze de întreaga Cameră dă citire înaltului Me­saj Regal care însoţeşte proec­­tul de lege pentru ratificarea tratatului de pace dintre Ro­mânia şi Puterile Aliate şi Aso­ciate. După cetirea Mesajului Re­gal, Igeren ministerială şi Ca­mera, în picioare, aplaudă fre­netic. Se­­intră iar în ordinea de­ zi, luânidu-se în discuţie proectul de lege pentru majorarea taxelor de timbru, care după mici dis­­­cuţiuni, este adoptat de Cameră. Şedinţa este apoi suspendată, u-nii deputaţi, membri ai comi­siei financiare fiind invitaţi să între la lucru în comisiune.­­ Şedinţa se redeschide la ora 21,30, sub preşedinţia d-lui Aurel Potop care invită peomisiuinea financiară să intre la lucru, fiind in discuţie legi importante fi­nanciare. Şedinţa este ridicată la ora 21,45, cea viitoare fiind a­­nunţată pentru azi, la ora 10. GOSPODĂRII DISTRUSE DE INCENDIU IN JUD. DÂMBOVIŢA — PAGUBE DE 1 MILIARD 200 MILIOANE LEI — Târgovişte, 24 Aprilie Din neglijenţă, a hiruit foc şi au ars oasele şi întreaga gospo­dărie sile sătenilor Ion şi Gheor­­ghe State, din comuna Săcuemi şi Ion Savu Ionică şi Ion Mihăescu, diit comuna. Adânca. Pagubele au fost evaluate la 1 miliard 200 milioane lei. Pompierii din Târgovişte au localizat, incendiile, cari amenin­ţau să ia proporţii. UNIVERSUL începerea săptămânii culturii româneşti la Budapesta Budapesta. 29 (Agerpres). — Co­respondentul special al agenţiei „Agerpres” transmite: Astăzi începe la Budapesta „Săptămâna Culturii Româneşti­", organizată de „Asocia­ţia Maghiaro-Română”, sub patro­najul d-lui TUdy Zoltán, preşedin­tele Rep.»Micii Maghiare. In cadrul acestei săptămâni, se vor deschide trei expoziţii româ­neşti: de artă plastică, de artă popu­lară şi o expoziţie a cărţii româ­neşti. Se va inaugura deasemenea Colegiul Maghiaro-Român şi vor a­­vea loc mai multe manifestaţii ar­tistice, la care îşi vor da concursul reprezentanţi ai vieţii culturale şi artistice româneşti. In acest scop, a sosit eri dimi­neaţă la Budapesta delegaţia româ­nă, compusă din fruntaşi al ştiinţei, artei şi literelor, fiind însoţită de un grup de ţărani români din Ca­ransebeş, care se vor produce în cadrul festivalului artistic român, de mâine seară. Reprezentanţii români au fost În­tâmpinaţi la frontieră de către o delegaţie a Asociaţiei Maghiaro- Român­e. Gara de Est din Budapesta era Împodobită cu drapele maghiare şi române. La sosirea guvernului, au fost intonate cele două imnuri na­ţionale. In Întâmpinarea delegaţiei românie se aflau pe peron d-nul : Bognár, fost ministru al propagan­dei şi vice-preşedinte al Asociaţiei Maghiaro-Române, Alexis, subsecre­tar de stat la educaţia naţională, Sincosy, din partea ministerului d­e externe maghiar, Kocvago, primarul general al Budapestei, Balazs Bella, secretar general al Asociaţiei Ma­ghiaro-Române, Tito şi Moldovanu, consult generali al României, d-na Cristina Luca, dir. adj. în ministe­rul român al Informaţiilor, repre­zentanţi ai cindicatelor şi un nume­ros public. După ce consulii români au făcut prezentările, d. Bognár a urat bun venit în numele Asociaţiei Maghia­­ro-Româ­ne. „Această asociaţie — a spus vice-p­reşedintele ei, — este condusă de găndul apropierii popoa­relor român şi­ maghiar şi de a face cunoscute comorile culturale ale poporului român. In trecut, am fost despărţiţi de apăsarea feudală din ambele ţări, acum, graţie armatei sovietice, care a eliberat ţările noa­stre, putem adânci prietenia dintre popoarele român şi maghiar. Trebue să uităm trecutul şi să pornim pe drumul viitorului pentru realizarea acestei prietenii. Săptăm­âna cultu­rală română va avea un rol impor­tant în adâncirea prieteniei dintre popoarele noastre”. Salutând deasemenea pe oaspeţi, d. subsecretar de stat de la educaţie, Alexis, a declarat că Românii şi Maghiarii au convieţuit multe veacuri, deoarece au avut dureri comune, bucurii comune şi scopuri comune. Desvoltarea democratică după ultimul război ne-a învăţat că nu putem să trăim împreună decât numai un iubire reciprocă şi frăţie. Oaspeţii au fost apoi salutaţi de către d. Koevago, primarul general al Budapestei, în numele populaţiei capitalei ungare. D. prof. Petre Nistor, în numele delegaţiei române şi ca reprezen­tant al Asociaţiei Româno-Maghiare, a mulţumit pentru primirea căldu­roasă ce le-a fost făcută, exprimând speranţa că manifestări de asemenea natură, atât în Ungaria cât şi în Românita, vor contribui la cunoaş­terea reciprocă şi la strângerea le­găturilor culturale dintre cele două ţări. D. prof. dr. Ştefan Nicolau a ară­tat că membrii delegaţiei sunt miş­caţi de dragostea cu care au fost primiţi. Prestigiul de care se bucu­ră cultura română In massele po­porului maghiar, a continuat d prof. Nicolau. — ne umple inima de bu­curie. Poporul maghiar poate însă să fie măndru de prestigiul de care cultura maghiară se bucură la noi In ţară, unde operele Iul Petőffi, Ady Endre, Kodály, Szent György, sunt binecunoscute şi mult aprecia­te. Cuvintele călduroase rostite au fost subliniate de aplauze entuzi­aste. In faţa gării, delegaţii români au fost aclamaţi de un numeros public, ca­re a ţinut sâ-şi exprime adeziu­nea la cimentarea prieteniei dintre cele două popoare. Oaspeţii au fost conduşi la Hotelul Bristol, unde, sea­ra, a avut loc un banchet dat de Asociaţia Maghiaro-Rotieină, la care au luat parte reprezentanţi ai vie­ţii politice şi culturale. Astăzi, la orele 11 dimineaţa, se inaugurează expoziţia de artă pla­stică românească. „Manchester Guard­ian“ despre relaţiile româno -ungare Londra, 09 (Rador). — Cores­pondentul Agenţiei „Rador" re­transmite cele scrise de către co­respondentul special de la Buda­pesta al ziarului „Manchester Guardian” despre situaţia din Ungaria şi legăturile acestei ţări cu vecinii ei. Corespondentul lui „Manches­ter Guardian" afirmă că opinia publică maghiară este satisfăcută de situaţia minorităţilor din Iu­goslavia şi din România. D-sa spune că minoritatea maghiară din România este tratată destul de bine, iar sforţările făcute de către primul ministru român de dl Petru Groza, pentru a asigura continuarea acestei situaţii, sus apreciate în Ungaria. Mai departe, corespondentul menţionează similaritatea dintre Ungaria şi România (ambele au luptat împotriva aliaţilor şi am­bele am venit apoi in tabăra alia­tă; ambele sunt ţări de origină ne­slavă şi ambele sunt înconju­rate de slavi; în ambele ţări, Ru­sia este singura putere de ocu­paţie şi ambele posedă considera­bile bogăţii, potenţial şi industrii crescânde, cari probabil vor de­pinde în mare măsură de pieţele sovietice). A Astfel,conţinutu­tul, din nevoile vremurilor ar putea creşte comunitatea de in­terese şi cândva s’ar putea forma o legătură mai strânsă între a­­ceste ţări. D. dr. Petru Groza, primul mi­nistru al României, a vorbit de curând despre posibilitatea unei uniuni vamale cu Ungaria. Referitor la revizionism. co­ respondentul afirmă că păturile care întreţineau acest sentiment păstrează astăzi tăcerea şi sunt deposedate, însă este greu de crezut că ele au părăsit tradiţio­nalele sentimente cu care întrea­ga naţiune a fost îndoctrinată timp de 25 de ani. Coresponden­tul spune că pe ţărani şi munci­torii unguri nu-i interesează re­vizuirea forntierelor însă crede că situaţia conaţionalilor lor de peste frontiere este privită de ei ca interes legitim. Revizionismul, ca politică, zace îngropat sub dă­râmăturile din Budapesta însă sub suprafaţa dură a actualei realităţi, revizionismul mai tră­­eşte ca un sentiment. Corespondentul închee expri­mând părerea că revizionismul va dispare atunci când larga coope­rare în bazinul dunărean va pur- Pregătiri pentru lansarea rachetei transoceanice Londra. 29 (Rador). — Racheta transoceanică, cu care Anglia speră să întreacă viteza sunetului, este aşteptată să-şi ia sborul în circa cinci săptămâni. Sir Ben Lockspeiser, şeful sec­ţiei ştiinţifice a ministerului apro­vizionării, care se ocupă de cons­trucţia avioanelor rachetă, a de­clarat aceasta în cadrul unei con­ferinţe de presă. Racheta va fi lansată de pe un avion „Mosquito” al aviaţiei bri­tanice, la o Înălţime de circa ll.000 metri. Un pilot automat va conduce racheta la 19.500 metri spre a su­feri de avionul die pe care îşi va fi luat sborul. După aceia. Va intra în acţiune un foarte puterni­c motor cu cam­­buran­ţi lichizi, ca­re va împinge racheta cu o viteză depăşind pe cea a sunetului. Instrumente de mare precizie vor fi instalate pe acest avion, pentru a se înregistra toate fazele sbo­­rului. ULTIME INFORMAŢII INTERNE ■ D. Bucur Schiopu, ministrul subsecretar de stat al comerţului şi preţurilor, însoţit de d. Ernest Stănculescu, consilierul tehnic al subsecretariatului de stat al a­­­­provizionării, a plecat­eri dimi­neaţă cu avionul la Paris. De-ac­olo d-sa va pleca la Buenos-Ai­res, spre a încheia im­portante tranzacţii de cereale şi mărfuri având, împuterniciri de­pline din Partea guvernului ro­mân. D-sa va rămâne în Capitala Argentinei aproape două lunii ♦ D- Ştefan Voitec, ministrul educaţiei naţionale, a primit ieri dimineaţă pe d-nii prof. Al. IV-­­­setti, rectorul Universităţii din Bucureşti şi prof. Alex. Ciucă, decanul Facultăţii de medicină veterinară. Au fost discutate probleme în legătură cu învăţă­mântul universitar. 40 Din noapte, după ridicarea şe­dinţei parlamentare, Comisiunea bugetară şi­­nanciară a Camerei a luat în discuţie bugetul ţării. Astăzi bugetul va intra în dis­­cuţiunea generală. ♦ Bri dimineaţă, contele Ber­nadette, preşedintele Crucii Ro­şii suedeze, însoţit de d. Reuters­­vaerd, ministrul Suediei la Bucu­reşti, a plecat cu avionul la Iaşi. ♦ Academia Română va ţine şedinţă publică Vineri, 2 Mai a. c., la ora 15 30. D. Al. Costini, membru cores­pondent, va face o­ comunicare cu titlul: „Organizarea Păcii pe Charta Naţiunilor Unite”­EXTERNE ♦ Doi trădători paraşutişti Gerik şi Gir­da, care au dat pe mâna Ges­tapoului pe patrioţii care au exe­cutat pe Heydrich, călăul Boemie­i­­au fost condamnaţi la moarte de tribunalul poporului din Fraga. (Rador). ♦ Grupul parlamentar socialist ar avea li­enţia să dea aleşilor malgani prilejul de a-şi expune punctele de vedere Înainte ca Adu­narea Naţională să ia o hotărâre cu privire la ridicarea imunităţii lor parlamentare în urma recente­­ior tulburări din Madagascar, (Ra­do­). • Camera Comunelor, la propu­nerea d-lui Herbert Morrison, lord­­preşedinte al consiliului, a hotărât să prelungească şedinţa de Marţi după amiază până Miercuri, la ora 2 dimineaţa, spre a examina pro­ectul de naţionalizare a transpor­turilor, aşa cum este înapoiat el din comisia transporturilor. (Ra­dor). • In cadrul campionatelor eu­ropene la basketball, ROMANIA a învins Olanda, cu 50 la 42. Deasemeni, Belgia a învins Italia, cu 34-01, după ce la pauză, rezul­tatul era de 18—12 în favoarea Belgiei, (Rador). • Guvernul francez a hotărât să ceară Adunării Naţionale franceze anularea imunităţii parlamentare a deputaţilor din Madagascar, recent arestaţi sub acuzaţia că au fost im­plicaţi in organizarea rebeliunei indigenilor din această colonie franceză. (Rador). • Consiliul municipal al oraşului Bordeaux a respins cu 16 voturi contra 12­­o cerere făcută de gene­ralul de Gaulle de a i se permite să folosească stadionul municipal din acest oraş pentru a ţine un discurs la 15 Mai (Rador). • După o ştire încă neconfirma­tă din Bolzano, fostul ministru francez Marcel Deat, fost prim re­dactor al ziarului colaboraţionist NOUVEAUX TEMPS, ar fi fost a­­restat Luni în apropiere de Bolza­no de poliţia italiană. (Rador) --------X^X-------­ Grevă la uzinele Renault Partial 29 (Rador). — Greva parţiala având ca obiect mări­rea salariilor și care a izbucnit în atelierele uzinei Renault sa întins în mai multe sectoare. In ciuda datelor­­ comtradictorii, se pare că această grevă cuprin­de opt mii de lucrători —------­ Finlanda a ratificat tratatul de pace Londra• 29 (Rador). —­ Postul de radio Moscova anunţă că con­siliul de miniştri al Finlandei a ratificat Luni tratatul de­­pace cu aliații. Problema palestiniană in faţa Adunării generale a ONU-lui Mushing Meadows, 29 (Rador). — Discuţia din Adunarea gene­rală a ONU-lui asupra problemei palestineetie s’a abătut chiar de la începutul primei şedinţe de Marţi. In timp ce preşedintele cerea să se discute ordinea de zi, numeroşi delegaţi,­­în special de­legatul Indian şi delegatul Egip­tului au căutat să discute fondul chestiunii cerând reprezentantu­lui Angliei să precizeze dacă gu­vernul său este id­eie acum hotă­­rît să aplice fără rezervă deci­ziile pe care Adunarea le va a­­dopta cu privire la Palestina. Sir Alexandre Cadogan, decla­­rându-se de acord cu delegatul Undiilor, d. Assaf AN­, care spuse­se că: „Naţiunile care fac apel la ONU trebu­e să accepte să execu­te deciziile c­e vor fi luate afară numai­ dacă este imposibilitate”, — discuţia a revenit la chestiu­nea pusă încă de la începutul şe­­din­ţei de către preşedinte şi anu­me: Scrisoarea delegatului brita­nic trebuie să fie înscrisă pe or­dinea de zi provizorie? In această scrisoare, Anglia cere ca propunerile făcute die statele arabe să fi­e examinate, dat fiind că ele aduc tocmai „un proect concret pentru soluţiona­rea dificultăţilor”. Se cere chiar ca propunerea ţărilor arabe să aibă precădere în programul lu­­crărilor asupra scrisorii brita­nice. Preşedintele Aranja’ a respins această cerere, declarând că ar fi vorba acum de o reglementare internă, biroul de orientare fiind însărcinat exclusiv cu problemele de procedură și nu cu studierea sugestiilor cu caracter politic. D. Aranja a repetat prima în­trebare: „Trebue sau nu să în­scriem pe ordinea de zi chestiu­nea ce ne este prezentată, cele­lalte chestiuni depinzând de A- duuiare® plenară?” După un scurt schimb de ve­deri între preşedinte şi mai mulţi delegaţi ,biroul Adunării extra­ordinare adoptă înscrierea pe or­dinea de zi a cererii britanice, după care şedinţa este ridicată. ★ Flushing Nesdows, 29 (Rador).— Cea de a doua şedinţă de Marţi a biroului Adunării generale a ONU-lui a început la ora 19 şi 10, sub prezidenţia d-lui Aranha.­­preşedintele a invitat­ pe repre­zentanţii Irakului, Libanului, Ara­biei Fondate şi Siriei să ia loc la masa deliberărilor. Ei vor putea­­lua parte la masa de discuţii, fără a avea d­re­pt de vot.­­ Cei 14 membri ai biroului şi cei patru reprezentanţi au trecut apoi la discutarea înscrierii pe ordinea de zi a piruetelor suplimentare Era vorba în primul rând de cere­rea formulată de cele cinci state arabe de a înceta mandatul brita­nic asupra Palestinei şi de a se acorda independenţa acestei ţări. Statele Unite s-au opus ca cere­rea ţărilor arabe cu privire la in­dependenţa Palestinei să fie înscri­să pe ordinea de zi a actualei se­siuni extraordinare. D. Bidault a sosit la Paris paris, 29 (Rador). — D. George Bidault, ministrul de afaceri străine al Franţei, şi membrii delegaţiei france­ze la conferinţa de la Moscova, au sosit Luni di­mineaţa la Paris cu trenul spe­cial. ■ La cobo­râreae din tren, d. Bi­dault a declarat: ,,Am făcuit tot ce am purtat mai mult şi am kiorat bine. Sperăm şi voim să ajungem la un rezultat, dar cât mai re­pede. Interesele Franţei care se confundă cu cele ale justiţiei, au fost respectate”. Şi ministrul a adăugat: „Mai aducem deasemeni şi ceva căr­buni”. In Grecia s’au interzis orice manifes­taţii de 1 Mai Atena, 29 (Agerpres). — Cores­pondentul agenţiei TASS trans­mite: Autorităţile au interzis orice în­truniri în ziua de 1 Mai întrucât conducerea sindicatelor a îndemnat pe lucrători să suspende lucrul timp de 24 de ore la 1 Mai, auto­rităţile au anunţat că toţi cei caii se vor prezenta, la lucru vor primi salarii duble în acea zi. Poliţia a făcut o percheziţie la sediul comi­tetului din Atena al sindicatelor şi a confiscat manifeste şi procla­maţii de 1 Mai. LUPTELE DIN GRECIA Atena, 29 (Rador), ■— Opera­ţiunile de pe muratele Tofiris, care domină Lamia în Thessalia, a­u luat sfârşit. Cei mişii mulţi dintre partizanii încercuiţi au reuşit să treacă prin cercul jandarmeriei şi să ajungă pe manterte Parnass© şi în regiunea Redina, __ MANIFESTAŢII NEOFASCISTE IN ITALIA Roma, 29 (Radar). — Mai multe manifestaţii neofasciste s’au desfăşurat în Italia cu pri­lejul celei de a doua aniversări a executării lui Mussolini. Im Torino, două persoane au fost rănite de explozia unor bombe cu manifeste. MiI de afişe au fost lipite pe zidurile oraşului Neapole cerând populaţiei să se roage pentru cei 300.000 fascişti care, după cum afirmă neofasciştii, ar fi fost executaţi în Itala, de Nord. La Ferrara, 37 de foşti fascişti au fost arestaţi pentru că au or­ganizat ,oficierea unui serviciu religios in biserica Sft. Gia­como. NOUI ATACURI ALE D-LUI WALLACE ÎMPOTRIVA PREŞEDINTELUI TRUMAN Washington, 29 (Rador). — D­­Henry Wallace, fost vice preşe­dinte al Statelor Unite, a ţinut ?­­ conferinţă de presă■ prima după noraperea sa din Europa. De la început, d. Wallace a spus că politica preşedintelui Truman ar putea da naştere unui război civil în Franţa. In cursul călăto­riei sale în Franţa, şi-a dat seama că­ anunţarea programului de a­­jutorare cu 400.000.000 dolari a Greciei şi Turciei a dat „ajutor şi curaj celor care doresc să răs­toarne actualul guvern din Fran­ţa. Acest lucru ar putea duce la război civil• Iată , primejdia programului Truman,­­care tinde să împingă partidele de centru către extrema stângă. •Mai departe, d. Walia,ce a spus că se gândeşte cât de bine ar fi dacă dolarii americani ar fi in­vestiţi în pluguri şi tractoare, un loc de mitraliere, tancuri şi a­­vioane. ------©♦©--------­ D. BEVIN S’A ÎNAPOIAT­­ LA LONDRA Londra, 29 (Rador). .— D. Er­nest Bevim, ministrul de externe al Angliei,'a sosit'cu avionul pe un aerodrom die lângă Londra, înapoiindu-.'-e la Londra. La coborî­re, d. Bevin a decla­rat ziariștilor: „Cea' poporului bri­tanic să aibă răbdare. Vom îm­păca neînţelegerile. Nu sunt un pesimist cu­ orice preţ. De altfel, nu sunt nici un optimist”. Alte succese repurtate de maestrul George Enescu in Statele Unite New-York, 29 (Agerpres). — Corespondentul agenţiei „Ager­pres” transmite : Terminând seria concertelor ce le a­vea angajate în Statele Unite. Maestrul George Enescu s-a îm­barcat la­ 23 Aprilie a. c. pentru Havre, în drum spre ţară. Ultimul concert a avut loc la Indianapolis. Entuziasmul publi­cului a fost atât de mare încât a năvălit pe scenă şi a dus a­­poi în triumf pe maestru. Cu prilejul acestui concert, s-a petrecut un fapt care dovedeşte interesul şi dragostea de care se bucură George Enescu în Statele Unite. Expresul New-York — Indianopolis, suferind­ o întâr­ziere, autorităţile locale au oprit trenul într’o staţie mică, de unde cu o maşină, maestrul a putut a­­junge la timp la Indianopolis, astfel încât concertul a început la ora fixată. Pe de altă parte, s’a propus maestrului preşedinţia şi condu­cerea celei mai moderne institu­­ţiuni de cultură muzicală ce se va inaugura în curând în Cali­fornia. SENTINŢA ÎN PROCESUL ORGANIZAŢIEI „VALURILE DUNĂRII“ Comitetul special al Curţii de casaţie şi justiţie militară a pro­nunţat sentinţa în procesul orga­nizaţiei clandestine ,,Valurile Du­nării” de la Arad. Au fost condamnaţi: colonel Dumitru Sor­escu, 10 ani temniţă grea, 5 ani degradare civică şi 25 ani muncă silnică■ Lt. Mircea Magea.ru, la 8 ani temniţă grea, 3 ani degradare ci­vică şi 10 ani temniţă grea pen­tru complicitate la o deţinere de ar­me. Andrei Sever Mureşanu, la 3 ani temniţă grea, plot. maj. Şte­fan Buzac, serg. major Popa Ioan la câte 4 ani temniţă grea, iar plot. major Vasile Popescu a fost achitat. In ce priveşte pe generalul Pe­tre Georgescu, acesta urmează a fi judecat la 26 iunie, acuzatul fiind bolnav. Toţi cei condamnaţi au făcut recurs la înalta Curte de Casaţie. CAMERA­ REPREZENTANŢILOR A REDUS CREDITELE ACORDATE UNOR STATE Washington, 29 (Rador) — Cu 165 voturi contra 138, Camera Re­prezentanţilor a votat reducerea c­umun. I . —— C­U 165 voturi contra 138, Camera Re­prezentanţilor a votat reducerea creditelor pentru programul de a­­jutorare a Ungariei, Poloniei, Aus­triei, Greciei şi Chinei, fixând la su­ma de 200 milioane dolari to­talul acestor credite ce fuseseră la început fixate la 350 milioane. Washington, 29 (Rador). _ A­­mendamentul ce a fost votat de Camera Reprezentanţilor prin care se reduce suma creditelor pentru programul de ajutorare a ţărilor devastate de război a fost propus de reprezentantul republican, d. Bartel Jonkman, şi sprijinit de majoritatea reprezentanţilor repu­blicani. Cu toate atacurile repetate pent­r­u eliminarea Poloniei şi Ungaria­ din programul general de ajut«r, membrii comisiei, afacerilor strai­ni«* ai Camerei Reprezentanţilor a­u re­laxat să accepte această cerere. Se aşteaptă ca Senatul să fixes» din nou suma iniţială a aceeror credite, aşa­ cum au fost cerute ei» de preşedintele Truman şi de ge­neralul Marshall. Washington, 29 (Rador).—­0*Ca­mera Reprezentanţilor a hotărî* Marti cu 135 voturi contra 119 a* refuze orice ajutor ţărilor care nu acceptă stricta supraveghere nordamericană a ajutorului *» cordat­★ m Tulburările din Calcutta Calcutta, 20 (Rador). — Poliţia a arestat 70 persoane Luni la Calcutta intervenind între cioc­nirile dintre hinduşi şi musul­mani în cursul cărora aceştia au recurs la aruncări de bombe de provenienţă indigenă. Au fost omorîte patru persoane şi alte 16 au fost rănite în cursul a 12 incidente. . Un comunicat oficial preciz­ează­ că în general situația se imbună­­tătește. Alte executări in Spania Londra, 29 (Rador). — Consi­liul internaţional al tineretului din­ Anglia anunţă că a aflat executarea a doi tineri spanioli dintr’un grup de nouă, în vârstă între 10 şi 20 ani, pentru care se ceruse pedeapsa cu moartea la tribunalul militar din Madrid. Alţi patru­ tineri au fost con­damnaţi de un tribunal civil şi aşteaptă să fie executaţi. O delegaţie a tineretului brita­­nic, în numele tineretului mon­dial, a făcut Marţi seara o vizită la ambasada spaniolă din Londra, Intervenind pentru salvarea vie­­ţii celor neexecutaţi. Ministerul britanic de externe a telegrafiat imediat la ambasada britanică din Madrid cerând aman­unite. MISTERUL UNUI AVION FANTOMĂ Londra,“ 29 (Radar), cum anunţă ziarul „Daily Mail’’, aviaţia britanică cercetează mai bine de o săptămână un caz mis­terios şi foarte interesant. Este vorba de un avion fantomă, care sboari regulat spre miezul nop­­ţii la foarte mare altitudine, peste coasta eng­leză în regiu­nea Norwich. Ziarul mai spune că avionul sboară cu o viteză depăşind 840 km. pe oră şi că evită intercep­ţia cu atâta uşurinţă încât exper­ţii cred că, este vorba de un a­­vion prevăzut cu Radar. Autorităţile sunt de părere că Greviştii din portul Londra Londra, 29 (Radar). — Numă­­rul greviștilor din pontul Lome­dra a trecut dela 10.090­­* 112.000. Lucrul a încetat complet p* 80 din cele 96 vase în curs d® descărcare, ceea ce echivalează cu paralizarea completă a por­ tului. După este vorba de, un avion de trabandă.­­©♦©­ CUM VA FI SĂRBĂTORIT­­ LA MOSCOVA Moscova 29 (Rador). —, A­­genţia Tass transmite1 ! Capitala URSS-ului se pre­găteşte pentru ziua de 1 Mai. Enorme steaguri roşii sunt arborate pe zidurile marilor magazine diin Piaţa Ruşine şi din jurul Operei. Sute de ghiffilande luminoase covoare şi panouri decorează casele. Străzile din Moscovia vor fi bogat iluminate. In oraş domneşte o mare în­sufleţire. Magazinele sunt pli­ne de cumpărători, iar bazaru­rile de primăvară au fost des­chise Duminică pe cele trei mari Pieţe din Moscova. Nu­meroşi locuitori ai Moscovei circulă p­rintre rândurile de prăvălii şi chioşcuri frumos aranjate. Pavilioanele de pe Piaţa. Puşkin evocă „povestea primăverei”, soarele scaldă în lumină frontispiciul Palatului Belvedere, frumos decorat cu verdeaţă şi flori. Piaţa din a­­prop­ier­ea uzi­nei de automobile „Stalin” este deasemeni fru­mos împodobită. Zeci de arcuri sunt decorate cu verdeaţă. In centrul Pieţei se află „căi­­şori”, care este o distracţie g I­ake Succes 29 (Rador. — populaţiei. Copii urcaţi pe cal de lemn sau pe animale fan­tastice se învârtesc râzând. La Sokolniki se află deasemeni, distracţii populare. Nu există două pavilioane din bazarul de primăvară care să semene unul cu altul. MĂI Operaţiunile Crucii Roşii americane in România s’au încheiat D. Fred S. Siserist, reprezen­tantul în România al Crudiii Ro­şii americane, face cunoscut ur­mătoarele: „Birourile Crucii Roşii ameri­cane diin Bucureşti, strada Batis­tei No. 33, se închid pe ziua de 30 Aprilie,, potrivit hotărîrii luatte Încă acum câteva luni de a în­cheia operaţiunile Crucii Roşii Americane în Români­a în luna Mai 1947, închiderea acestor birouri coin­cide cu ducerea la bun sfârşit a operaţiunilor de executare a programului Crucii Roşii ameri­cane, pentru ajutorarea României. Platfoma de 1.700.000 dolari cu care fi fost început programul în Septembrie 1946 a f0®i ridicat dat­­orii împrejurărilor valoarea aju­toarelor distrib­uitite atingând cifra de 6.000.000 dolari. Toate mate­rialele şi ajutoarele destinate Ro­mâniei a­u sosit în ţaară şi au fost distribuite. Maii sunt în curs de transport şi urmează să sosească în scurt timp spitalul destinat o­­raşuilui Botoşani şi 30 tone de să­mânţă destinată grădinilor de zarzavat ale Crucii Roşii a Tine­retului din România. „Reprezentantul Crucii Roşii americane v­a părăsi ţa­ra în pri­mei® zile zile Iun­ei Maii ducân­­duse la Roma la centrala pentru Europa a Crucii Roşii americane, de unde se ţine o «mferinţă a reprezentanţilor din Europa ai organizaţiei. Dacă împrejurările vor permite, el se va înapoia. În România pentru o vizită de ră­mas buni In iunie, înainte de plecare, reprezen­tantul Crucii Roşii americane ţine să transmită cele mai vii mulţumite giuvarnului, libeită­­ţilor Societăţii Naţionale de Truce Roşie a României şi tutu­ror persoanelor care au înlesnit activitatea sa în tara şi au con­tribuit la aducerea la îndeplinire în bune condiţiuni a programului pentru ajutorarea României în­­treprins de Crucea Roşie ameri­cană”. ♦ Secţiunea fem­en­in­ă a pensio­natelor P. T. T. cu mare re­gret anunţă moartea pensio­narei urmaşe NAVREA ECATERINA Membră de onoare donatoare înmormântarea va fi Miercuri 39 Aprilie, ora 15, la cimitirul Belu Rugăm colegele a lua parte. Z Familia Albiul anunţă ruib­ita si prietenii că se împlinesc Sol­ari­us la moartea în veci neuitatului loc IULIU V. ALBIN) proprietar de mine şi fost senates5. pentru a cărui amintire se va oficia mp un parastas în ziua de 4 Mai. ora ^­0. In capela institutului Notre Dame din Bul. Pache 7*. jg Direcţiunea soc. Anou. Juint­­ de Petrol ,,UNIRE­A” anunţă Cu deosebit regret încetarea din viaţă a vechiului şi con­ştiinciosului său funcţion­ar SEBASTIAN FRANCISCO Înmormântarea a avut loc Marţi ,9 Aprilie a. c., orele 17.99, la ci­mitirul „Viişoara” din Ploeşti, unde corpul defunctului a fost depus. _ ________ _ ♦ + Adânc Îndureraţi ! surori, cumnaţi, nepoţi­, anunţă Înce­tarea din viaţă a iubitei lor Afrodita Constantinescu funcţionară în Ministerul de Finanţe înmormântarea va avea loc cimi­tirul Reînvierea unde se află de­pusă în ziua de 31­ Aprilie 1947, o­­rele 16. 3 ♦­­ Funcţionarii s. A .. de Pe­trol ..UNIREA'* au profundul regret să anunţe încetarea, din viaţă a iubitului lor coleg SEBASTIAN FRANCISCO înmormântarea a avut. Joc Marti 19 Aprilie a. c., orele 17,39, la ci­mitirul „Viişoara” din Ploeşti, unde corpul defunctului a fost depus. ^ _____________ -r iu veci nemângâiati: Rica si jVelu Mucenica fiică si ginere. Alem Bozan frate, precum şi familiile înrudite, au dura­­rea să anunţe încetarea din viaţă a scumpei lor ECATERINA GH. NAVREA I 51 ani înmormântarea Miercuri 36 A pHc li®, ora 15, cimitirul Belu. ~ * t îndureraţi: Nicolae Mafte* ^ ^ soţ, Ariana şi Maiorul Com^ \ stantin Maftei Cu Nicu şi A­­­lexandru, Elena şi Colonelul Harabagiu­, Mărgărita şi Maiorul I. Maftei, fiică, fii, nurori, ginere şi nepoţi. Generalul N. Şova frate, fa­miliile Avocat Gh. Şova, Victor Şova, Costinescu­, Burlacu surori şi fraţi, anunţă cu profundă du­rere moartea dragei lor ANA MAFTEI (ADELA) n noapte, de 28 Aprilie 1947. Incinerarea va avea loc Miercuri 16 Aprilie, ora 16 şi jumătate la Crem­natoriul Cenuşa, calea Şerban-Vodi.

Next