Universul, ianuarie 1950 (Anul 67, nr. 1-23)
1950-01-04 / nr. 1
UNIVERSUL UM AN NOI1—PERSPECTIVE N OK • ’Est® noaptea zilei de 31 Decembrie. Se apropie ora 12... In casa de odihnă a C. F. R.-ului de la Predeal, un grup numeros de salariaţi ai acestui departament, veniţi se sărbătorească Anul Nou, aşteaptă cu nerăbdare să rstată ultimele clipe ale anului 1949. Fiecare se gândeşte la succesele din anul care se închee, la perspectivele anului care începe. Pe faţa fiecăruia citeşti bucuria datoriei împlinite, optimismul faţă de viitor. — Da, această atmosferă de bucurie este explicabilă — ne spune inginerul Martin Coflea. Intr’adevăr, cum poţi să nu întâmpini cu bucurie un an in care prevezi că prin munca ta, la care se alătură cea & milioane de oameni cinstiţi din această ţară, se va realiza nu numai atât cât s’a realizat In anul ce a trecut, ci mai mult, tot mai mult, porni»! tocmai dela realizările acestui an. lată explicaţia bucuriei ce anima sufletele milioanelor de oameni ai muncii in noaptea Anului Nou. Fiecare și-a făcut în scris, prin viu grai sau în gândurile safe cele mai intime, planul de viitor, s'a gândit la activitatea sa din anuil trecut, s’a gândit cum să lucreze mai bine in anul ce vine. Cât de chinuită a fost sub regimurile trecute viaţa acestor oameni ! Mii şi mii de oameni cinstiţi erau aduşi în faţa instanţelor judiciare ale statului burghez pentru singura ,,vînă“ că doreau AlbertaMuncitorul electrician Vasile Ştefănescu de la „Filatura Română de Bumbac” a venit ieri mai devreme la lucru. A început un an nou, a început aplicarea noului Plan de Stat şi el e hotărît să-şi îndeplinească cu cinste sarcinile. Acum, în pauza de prânz, ne povesteşte cum a petrecut sărbătorile de iarnă. Şi, îndată, ». nuntirile vin: - • * -aduc aminte — n® j tea, ca îşi cereau dreptul la viaţă, că cereau o pâine. I Numai după ce ţara noastră a devenit o Republică Populară, oamenii muncii au câştigat pentru I totdeauna garanţia materială a libertăţii, ei au câştigat garanţia I unei creşteri necontenite a nivelu- I lui lor de trai. I *— La Departamentul C. F. R., ca I şi în multe din instituţiile noastre ! — ne spune inginerul Coflea — este o mare lipsă de cadre cu o calificare înaltă şi pentru acest lu- I cru s’a înfiinţat o şcoală superioa- I ră de doi ani. Această şcoală va I ridica tehnicieni din rândurile mimî citorilor ceferişti, dându-le astfel posibilitatea să-şi îmbunătăţească tot mai mult condiţiunile de trai şi să-şi ridice nivelul cultural. In calitate de conferenţiar la această universitate muncitorească, eu mă voiu strădui să corespund cât mai bine muncii de răspundere ce mi-a fost încredinţată. Mă voiu strădui să prezint un curs cât mai folositor primei generaţii de studenţi provenită din rândurile muncitorilor ceferişti, de a-mi îmbunătăţi munca în cadrul Departamentului C. F. R., într’un cuvânt de a fi cât mai util poporului muncitor din R. P. R. în lupta pentru construirea socialismului. Ca şi el, milioane de oameni ai muncii au întâmpinat noul an cu bucurie şi cu nouă angajamente în muncă, siguri că acest an va însemna un nou succes al ţării noastre pe drumul construirii unei vieţi îmbelşugate, pe drumul construirii socialismului, spune el — ce zile triste erau pentru mine zilele sărbătorilor de iarnă ! Vedeam vitrinele pline cu bunătăţi. Dar cine se putea — din lumea noastră, a muncitorilor săraci — apropia de ele? Din maşinile elegante coborau şi intrau în magazinele de lux, numai „coconetul” îmblănit şi „domnii” aceia cari aveau pungile doldora de ..bani strânşi di© crunta exploatare a celor ce munceau.. Marii fabricanţi, bancherii, afaceriştii, cavalerii bursei negre, misiţii şi samsarii, traficanţii şi toată pleava societăţii care se ascundea sub eticheta pretenţioasă de „lumea bună”... Noi, sărăcimea ,— muncitorimea, aruncată prin funduri de mahalale, adăpostită ca vai de lume, în bordee nenorocite, cu sobele mai mult reci, ne uitam, cu jind, cum treceau pe lângă noi, încărcaţi cu pachete, plesnind de bucurie şi de fericire, numai aceia care nu aveau nici un alt merit decât de a se fi născut bogaţi, de a fi înşelat şi minţit cât mai mult pentru propria lor îmbogăţire. Dela 23 August 1944 încoace şi mai ales de când ţara noastră a devenit Republică Populară, multe s’au schimbat. Acum fabricile sunt ale poporului. Cei mai bun fii ai clasei noastre muncitoare, călăuziţi de Partid, se află în posturi de conducere ale treburilor obşteşti. Zi de zi, am D. Vasile Meşină, funcţionar de stat, domiciliat in b-dul 6 Martie 97, ne declară următoarele : „Venirea noului an mi-a adus o deosebită bucurie, prin faptul că în comparaţie cu alţi ani, de data aceasta am ştiut ce aştept şi ce vine. In primul rând datorită eforturii lor depuse de toate categoriile de oameni din câmpul muncii, situaţia generala materială a salariaţilor s’a îmbunătăţit, deci fiecaire dintre noi ne-am putut permite sa sărbătorim sosirea Anului Nou cu mai multă bucurie. Personal, pot spune că am simţit o deosebită satisfacţie văzând în preajma sărbătorilor magazinele Soc. Alimentara aprovizionate cu toate cele necesare în astfel de împrejurări, înainte speculanţii în preajma sărbătorilor profitau de ocazie şi simţit cum , prin grija Guvernului şi a Partidului, condiţiile de trai ale celor ce muncesc s-au schimbat şi se schimbă încă tot în mai bine. Tot mai mulţi muncitori câştigă din ce în ce mai bine şi au posibilitatea să-şi îmbunătăţească traiul. Salariul social, pe care îl căpătăm sub forma de cantină, presă, asistenţă medicală gratuită, etc., reprezintă un adaos însemnat la salariul pe care îl primim în mână. Sărbătorile de iarnă cari au trecut, au fost, cred, primele din viaţa mea — şi muncesc de vreo 25 ani —■ pe cari le-am primit cu bucurie, căci în casa mea am avut multe pe care nu le puteam avea altădată. Am avut un An Nou îndestulat. Urarea care am făcut a lor mei şi tuturor tovarăşilor de muncă de Anul Nou a fost şi o repet: „Să trăim, şi să fim vrednici de vremurile măreţe pe care le trăim!” I urcam preţurile în aşa măsură, în I cât ele deveneau complet inaccesibile oamenilor muncitori şi deci se I puteau înfrupta din ele numai cei ce aveau câştiguri ilicite. Astăzi, tot datorită grijii regimului de democraţie populară, am I putut să cumpăr atât pentru mine cât şi pentru soţie şi copil cele necesare pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte. Iată de ce la sosirea sărbătorilor, atât eu cât şi familia mea am fost mulţumiţi şi am petrecut cu încredere de neînvins că datorită eforturilor continue ale tuturor oamenilor muncitori cu braţele şi mintea din scumpa noastră Republică Populară Română, conduşi de Partidul Muncitoresc Român, noul an ne va aduce o şi mai mare îmbunătăţire a vieţii prin îndeplinirea şi depăşirea celui de al doilea Plan de Stat. fig- ne spune muncitorul Vasile Ştefănescu, de la F.R.B. Ce ne spune un funcţionar de Stat Dan au întâmpinat oamenii muncii Anul Note PRIN MUNŢII POIANA RUSCAIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ CRESC NOUI ORAŞE MUNCITOREŞTI M’am înapoiat Vineri, 23 Decem- mbrie, din munţii Poiana-Ruscăi, munţii care cuprind fier, plumb, zinc şi marmoră, zăcăminte din cele mai bogate din Sud-Estul european. Resiunea aceasta o cunoşteam de mult. Cunoşteam condiţiile în care trudeau muncitorii altădată şi am cercetat condiţiile în care trăiesc şi muncesc astăzi. ORAŞE NOI .MUNCITOREŞTI In o sută şaptezeci şi opt de ani de jaf şi oprimare, capitaliştii au construit la Reşiţa, pe valeai Bârzavei, 600 de locuinţe pentru muncitorii şi funcţionarii pe care îi exploatau. Locuinţe triste, mohorîte, insalubre, îngrămădite perete in perete, pentru economie de teren. In doi ani de regim de democraţie populară, au fost construite şi date în deplină folosinţă muncitorilor reşiţeni 340 de locuinţe, pe lunca Pomostului, unde oraşul nou care se construeşte, este in plină înflorire. Construcţiile au o înfăţişare variată, plăcută, prietenească. Pomii şi spaţiile largi de aerisire dau oraşului nou o înfăţişare de grădină. Casele au câte două locuinţe individuale, compuse din două, trei sau patru camere (după numărul membrilor de familie, cu dependinţele necesare: bucătărie, cămară, hac, pivniţă, vestibul, iar blocurile, pentru muncitorii necăsătoriţi, cuprind câte 5—10 locuinţe (cameră, vestibul, bac şi terasă). Osebit de locuinţe, oraşul are sală de spectacole, apoi dispensar, cooperativă, şi parc sportiv. Străzile, pavate cu îngrijire, canalizate şi luminate electric, dau oraşului nou o înfăţişare de bună rânduială, curăţenie, sănătate şi bună stare. Aceiaş impresie o dau şi interiorul locuinţelor: uşi masive, ferestre cu doua rânduri de geamuri, duşumele, totul vopsit în ulei proaspăt, sobe de teracotă, faianţă la bae, mozaic în bucătării. Fiecare locuint este un cuib cald, aşa cum au visat muncitorii Reşiţei de o sută şaptezeci şi opt de ani... PE PLATOUL HUNEDOARA Hunedoara, burg medieval de pe valea Cernei ardelene, s’a desvoliat în jurul castelului Huniazilor. Numărul crescând al muncitorilor din uzină a pus de mult problema locuinţelor muncitoreşti. Aşa au luat naştere, în cursul anilor, „coloniile” de pe Valea Cernei, spre gară, un fel de „sălaşuri”, măcinate de igrasie. Mai triste, mai mohorîte decât cele din Reşiţa şi din Valea Jiului, mai mici, mai îngrămădite unele în altele, vechile case muncitoreşti din Hunedoara, fără un pom în apropiere, fără o floare măcar, mărturisesc cele mai dramatice pagini din istoria exploatării muncii. Dar la câteva sute de metri de oraşul vechiu, pe un platou in suprafaţă de peste patruzeci de hectare, au răsărit, în ultimii doi ani, mlădiţele unui oraş nou. Un oraş modern, oraş muncitoresc, care peste alţi doi ani va adăposti miile de muncitori, tehnicieni şi funcţionari ai uzinelor. Acum sunt gata 158 de locuinţe, alte 350 sunt în construcţie. Este gata de asemeni blocul pentru muncitorii necăsătoriţi, cu 30 de locuinţe şi săli de bibliotecă, de conferinţe, spectacole şi club. Oraşul nou va avea şcoală, creşe, magazine, ştrand, stadion sportiv, şi parc de odihnă. Străzile, trotuarele, lucrările edilitare şi de iluminat electric, sunt gata pentru partea dată în folosinţă. Tot ca şi la Reşiţa, interioarele sunt foarte plăcute, foarte curate, vopsite proaspăt in ulei. Casele sunt îndreptate către soare sau către pădurea care începe dela marginea platoului. Pomii plantaţi pe străzile largi, vor aduce însă peste câţiva ani, şi pădurea in oraş. în vale, furnalele fumega in coloane uriaşe, dar nourii de fum nu ajung până sus, pe plafonul noului oraş. LA RUSCHIŢA La Ruschiţa, stăpâni ai carierelor de marmoră şi ai minelor de plumb au fost, vreme îndelungată, membrii familiei Bibel. Ruinile a două vechi furnale se mai văd şi astăzi, dintr’o fabrică de unelte Bibel a făcut ateliere Dar urme de locuinţe muncitoreşti nu se află în Ruşchîţa. Afară de birouri, cazinou, ateliere, uzină şi de hala gaterelor de tăiat marmoră, afară de grajdurile pentru cai şi de două, trei locuinţe pentru ingineri, nu s’a pomenit în Puşchiţa măcar o colibă pentru muncitorii de la carieră sau din minele de plumb. Unde trăiau ei atunci? Treaba lor. Prin satele vecine, de unde veneau zi de zi la muncă peste culmi de munţi vara şi iarna, pe jos. Cele patru locuinţe, cu câte două apartamente, şi cazarma cu 120 de paturi, construite în vara aceasta, au însemnat ceva cu totul nou pentru Valea Ruscăi. Dar este numai un mic început. La Ruschiţa va răsări curând un întreg oraş muncitoresc laBANE IN MUNŢI Şi „Sovromconstrucţia” şi ACEX- ul, au prin munţii Poiana-Ruscăi, — ca şi în numeroase alte părţi ale ţării — exploatări izolate. Unele, cum este Bozna, se află la 28 de km., de cea mai apropiată aşezare omenească. Şi atunci s’au construit cabane pentru muncitori. Am văzut pe cele dela Lozna şî dela Ruşchiţa. Construite din lemn, bine împărţite, bine aerisite, cabanele au paturi curate, sobe, mese şi scaune. Pe jos, duşumea curată, geamurile şi uşile bine închise. Duşuri şi sală de lae. Igiena este păzită cu străşnicie. In această privinţă, responsabilul cabanei, este un educator perficiment, pentru muncitorii sezonieri, învăţaţi altă dată să trăiască ca vai de lume. Muncitorii trăesc astăzi o viaţă nouă. Ei simt zi de zi, ceas de ceas, grija pe care Partidul Muncitoresc Român şi Guvernul o au pentru nevoile lor, pentru buna lor stare. Ei ştiu ca ceea ce s-a făcut până acum este numai un început. Sunt numai doi ani de când a fost înfăptuită Republica Populară, sunt mai puţin de doi ani de când principalele întreprinderi industriale au intrat în proprietatea Statului, ca bunuri comune ale poporului muncitor. Muncitorii ştiu că treptat, pe măsură ce va creşte producţia, pe sură ce se vor împlini sarcinile planurilor de Stat, se vor creia condiţiuni pentru o şi mai simţitoare îmbunătăţire a condiţîunilor lor de trai, ca şi a nivelului de trai al tuturor oamenilor muzicii din ţara noastră. De aceea ei au muncit şi muncesc Au depăşit Plănul de Stat pe anul ce sfârşeşte şi pornesc lupta pentru a împlini şi depăşi şi Plănul care începe. Plan care numai pentru locuinţe noui muncitoreşti în Reşiţa, Hunedoara, Valea Jiului, Turda, Braşov şi Bucureşti, prevede investiţii în sumă de patru miliarde trei sute milioane Iei. G* Tăscăoanu Cum au întâmpinat muncitorii de la „Filatura românească de bumbac“ noul an şi Planul de Stat pe 1950 Şi „Filatura Românească da Bumbac” din Capitală, oamenii muncii au întâmpinat cea de a devua aniversare a instaurării Republicii Populare Române şi Planul de Stat pe 1950 cu importante realizări, cu depline succese în ceea ce priveşte producţia şi productivitatea muncii, în ceea ce priveşte realizările pe linie sindicală, administrativă, socială şi culturală. BILANŢ IN PRAGUL ANULUI NOU şi A PLANULUI DE STAT PE 1950 începem prin a aminti starea în care era administrată şi condusă, înainte de raţionalizare, „Filatura Românească de Bumbac”, de către foştii patroni. Astfel, mai întâi maşinele erau lăsate în bună parte în părăsire. Din cele 108 rings-uri câte număra fabrica, numai 65 au fost găsite în stare de funcţiile şi la acestea, muncitorii şi muncitoarele lucraţi în condiţiuni cari desconsiderau complectamente fiinţa umană şi fcele mai elementare reguli de hienă şi organizare sanitara. In toate halele şi atelierele stăruia atât iarna cât îi vara o atmosferă îngrozitoare. Dar aerul era viciat nu numai de gazele emanate de maşini, ci şi de acea sinistră ceaţă de praf de bumbac care otrăvea plămânii muncitorilor. Mereu se înregistrau accidente, iar sănătatea tuturor căpăta zilnic lovituri recrutatoare, DAR A INTERVENIT PARTIDUL MUNCITORESC ROMAN După raţionarea principatelor euilonice de producţie şi mai cu seamă, în ultimii doi ani de la alungarea monarhiei, a capitaliştilor şi după instaurarea Republicii Populare Române, eforturile depuse de muncitori sub îndrumarea Partidului Muncitoresc Români, şi cu sprijinul Sindicatului, iau reuşit să schimbe fundamental viaţa în fabrică începând cu factorul maşină şi terminând cu cel mai preţios factor: omul, muncitorul 1 REALIZĂRI PRACTICE DE MARE UTILITATE După cum am spus şi mai sus, un rol hotaritor in formarea muncitorului de tip nou şi la „F.R B.” — ca şi în celelalte fabrici, uzine, şantiere, mine şi întreprinderi din întreaga ţara, e l-a avut Partidul Muncitoresc Român, prii organizaţia de bază respectivă care l-a educat şi îndrumat, desvoltându-i conştiinţa de clasă şi aratându-i drumul fără ocoluri care duce spre construirea lumii noi, a progresului, a belşugului, a fericirii şi a păcii, lumea socialistă. Astfel s'a trecut la muncă asiduă pentru înlăturarea tuturor racilelor cari formau specificul sistemului de exploatare capitalist şi cari rodeau, în primul rând, viaţa şi sănătatea muncitorilor REALIZĂRI Va făcut mai întâi o instalaţie modernă de condiţionarea şi purificarea aerului în uzină, instalaţie care a costat circa 70 milioane lei. Apoi, au fost montate în incinta fabricii, cinci fântâni cu apă bună trieaut rezolvardu-se astm una dintre cele mai acute şi mai chinuitoare probleme. Despre protecţia muncii nici nu se pomenea pe vremea patronatului ! Insă de la raţionalizare încoace, au fost montate la „F.R.B.” 185 aparate de protecţie şi au fost distribuite — ceier din drept — 739 de costume de haine de protecţie. Toate rings-urile au fost puse în stare de funcţiune şi — în plus — au mai fost aduse încă 13 carde (maşini cari folosesc la a doua operaţie de prelucrare a bumbacului). S'a montat o nouă linie de baraj (pentru prima operaţie de prelucrare a bumbacului). In vederea asigurării lucrului în fabrică în bune condiţiuni, iarna, au fost revizuite clădirile, au fost puse geamuri noi în locul celor sparte şi au fost înlocuite uşile cari nu mai fuseseră reparate de ani. Cortinuându-se seria îmbunătăţirilor s-a construit (pe linie sindicală şi administrativă): un frigorifer şi un cuptor pentru cantină, un beciu şi s’a înfiinţat o crescătorie de porci. Capacitatea cantinei a fost mărită, azi putând să servească masa, în serii, în condiţiuni de higiena perfecte, unui număr de peste ÎSOI. Mobilizaţi de organizaţia de Partid, sprijiniţi de sindicat şi de comisiile de producţie, muncitorii şi muncitoarele de la „Filatura Românească de Bumbac”, în cei doi ani cari au trecut de la instaurarea Republicii Populare Romane, antrenaţi în întreceri socialiste individuale, pe grupe, pe echipe şi pe brigăzi, au muncit cu elan pentru îndeplinirea planului de producţie dovedind o conştiinţă muncitorească ridicată, un nivel politic şi ideologic ridicat, precum ş o ascuţită vigilenţă în lupta continuă pentru înlăturarea tuturor urmelor trecutului de mizerie şi obscurantism în care au fost ţinuţi de către fostele regimuri burghezo-moşiereşti. Astfel, planul de producţie în cadrul Planului de Stat pe 1940 a fost îndeplinit până la 9 Decembrie 1949, iar planul mărit, anex, până la 18 Decembrie. In anul 1949, producţia întregei fabrici a înregistrat un spor a 31% faţă de 1948. Productivitatea muncii, la totalul salariaţilor, pe 1949 — un spor de . .1% faţă de 1948. Producţia la gram fus oră a crescut, dela 14,75% cât era in 1948 la 17,18%« in 1949. Deşeurile totale au scăzut şi ele simţitor. Absenţele totale dela 11,15%« in 1948, la 8,0% în 1949. Preţul de cost al firelor a scăzut cu ll%p faţă de 1948. •..antarea firelor a crescut cu 18% faţă de 1948. LKtŞIcKEA KKUUbUIIVIIAlll MUNCII, PE SECŢII La ,,r.K.».’ productivitatea ( muncitori. De asemenea serviciul , i la cantină a fost îmbunătăţit, prin I introducerea cnemeriţeior, ' munci- ! iorii nemaifiind nevoiţi, ca înainte, să stea la coadă cu castronul în măria, să-şi piardă timpul şi sa se necăjească. Au fost apoi înfiinţate solarii pentru copiii din cămin. Condiţiunile de funcţionare a creşei au fost îmbunătăţite, distribuindu-li-se co-i întor încălţăminte şi îmbrăcăminte şi administrându-li-se un regim alimentar din ce în ce mai bun şi pe baze ştiinţfice. In seria îmbunătăţirilor pot fi trecute, de asemenea, renovarea, sălii de festivităţi, îmbogăţirea cu volume noi a bibliotecii, crearea colţului roşu, etc. ALife REAL1Z.AKI KE1N1KU MUNCITORI In anul care a trecut, au fost trimişi de la „F.R.B“ la case de odihnă 386 muncitori şi s-au acordat ajutoare pentru naşteri şi boală în valoare de 13 milioane lei. Apoi, 81 muncitori au absolvit şcoala de calificare profesională dintre cari 22 au plecat în şcoli I superioare. Şcoala de analfabeţi a fost frecventată de 90 elevi; de calificare de 102 elevi; de contabili de 30 elevi şi de cadre de 20 elevi muncitori. muncii, pe secţii, a crescut astfel: baraj: faţa de 1948, a crescut în 1949 cu 28,25%«; carde : cu 20%; reparaţie: cu 23,94%; rings cu: 31,8%;’ ambalaj cu: 28,78% ; dublare cu: 5,50%; răsucit cu: 47,77%; rochetieră cu : 48,21%; depărtat cu: 10%; pieptănat cu 20%. CREŞTEREA NUMĂRULUI ÎNTRECERILOR INDIVIDUALE Numărul întrecerilor individuale a crescut de la 484 în 1948 la 802 în 1949. Numărul muncitorilor angajaţi în întreceri a crescut de la 968 în 1948 la 2008 în 1949. INOVAŢII IN MUNCA Din rândul inovatorilor în muncă de la „Filatura Românească de Bumbac” se desprinde maestrul Ion Iliescu de la secţia „pieptănat” care studiind broşura „Cuvântul şefilor de secţii“ a găsit şi a pus în practică, o nouă metodă de lucru, stadionovistă, potrivit căreia o lucratoare care lucra la 2-3 părţi de maşină, lucrează acum la 11 părţi, în acelaş timp. Dintre aceste vrednice muncitoare de la „F.R.B.” merită a fi citate: luteş Maria, Cojocaru Florica şi Ţurici Florica. A Atelierul mecanic care funcţiona cu un singur strung şi în condiţii foarte proieaste, a fost înzestrat cu incă 4 strunguri, astfel încât, astăzi poate face faţa tuturor nevoilor de întreţinere a maşinilor fabricii. 8* introdus evidenţa zilnică a preţului de cost la secţiile: baraj, carde, pieptănat, preparaţie şi ring. S’a terminat planul de regie generală şi reparaţiuni a maşinilor, prin aceasta obţinându-se o reală îmbunătăţire a utilajului. Toate acestea s’au putut realiza printr’o bună gospodărie a avutului poporului şi — mai ales — în urma aplicării întrecerilor de „tip Reşiţa” care au cuprins şi serviciul administrativ al fabricii. APORTUL TINERETULUI DIN U. T. AV. In decursul celor doi ani de muncă, de la Proclamarea Republicii Populare Române, aportul tineretului strâns în cadrul organizaţiei unice revoluţionare a tineretului muncitor (U.T.M.), a fost precumpănitor şi la ,,Filatura Românească de Bumbac”. La atelierul mecanic brigăzile U.T.M.-iste, Ştefaneseu Ştefan Şi Fentzer Josef au fost evidenţiate. Brigăzile de tineri din secţiile rings şi preparaţie deasemenea s’au evidenţiat în muncă, fiind cunoscute sub numele conducătorilor lor: brigada Panţuru Elisabeta (rings), Râpan Aurora (rings) şi Miovşan Păuna (preparaţie). După etan se poate vedea din cele de mai sus, muncitoarele şi muncitorii de la „Ficratura Româneasca de Bumbac”, precum şi technicienii ,inginerii şi funcţionarii, în cei doi ani de la instaurarea Republicii şi mai ales după naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, au muncit sârguincios pentru dezvoltarea întreprinderii conştienţi fiind că gospodărind cu chibzuinţă avutul poporului, contribuesc la înflorirea Patriei, la construirea socialismului, deci la făurirea unui viitor din ce în ce mai bun şi mai luminos. Cezar Betzeanu Cum a fost Îndeplinit planul de producţie pe 1949 In Editura Partidului Muncitoresc Român a apărut 1* A. Statast „Marxismul şi problema naţional-colonială“ (culegeri de articole şi discursuri) 320 pagini Lei 100 IA CENTRUL MECANIC S.M.T. CONSTANŢA S-A CONSTRUIT UN DISPOZITIV DE CUPLARE ŞI DECUPLARE AUTOMATĂ A MAGNETOULUI IA MOTOARELE I. A. R. Mecanicii Petrescu Nicolae, Romulus Cârjovâţ şi Aron Ioan, de la Centrul Mecanic S.M.T. Constanţa, au construit un dispozitiv de cuplare şi decuplare a magnetoului la motoarele I.A.R. după ce se face declanşarea la motorină. Aceste magnetouri erau cuplate în permanenţă cu motorul şi funcţionau şi în timpul când motorul mergea cu motorină, cauzând uzarea inutilă a pieselor. Datorită acestui dispozitiv, decuplarea şi cuplarea megnetoului se face automat, la trecerea motorului de la benzină la motorină şi Invers. Prin adaptarea acestui dispozitiv se păstrează mult mai mult timp platinile, bobina de inducţie, capacele distribuitoare şi bujine, realizându-se importante economii la mesele de schimb. Maistrul tinichigiu Eugen Zamfir de la atelierul mecanic S.M.T. Constanţa, ajutat de tehnicianul Subţirică Alexandru, au adus o inovaţie la lucrările de reparare şi recondiţionare a radiatoarelor de la tractoare, datorită căreia ei spală intr’o zi 6 radiatoare în loc de uinul singur, realizând la materiale o economie zilnică de 947 lei. O MARE REALIZARE A MUNCITORILOR ELECTRICIENI DIN SIBIU Muncitorii de la Regionala de Eiectricitete din Sibiu, au terminat cu 13 zile înainte de termen, linia electrică de 60.000 vuiţi Sebeş-Sibiu cu prelungirea până la Mârșa- Avrig (72 km). IN NUMEROASE ÎNTREPRINDERI DIN TARĂ SE ÎNREGISTREAZĂ IMPORTANTE SUCCESE IN MUNCĂ INOVATORI Şl INVENTATORI IN MUNCA LA CONSTANTA Echipa de întreţinere a maşinilor de la fabrica „9 Mai” din Constanţa, a confecţionat dispozitive după principiul cuţitului de strung, datorită căruia operaţiunea de tăere a barelor de fier şi oţel, care se făcea cu un ferestrău mecanic necesitând o durată de 6 ore pentru fiecare bară, actualmente se face numai în 8 minute. Prin adoptarea acestor metode de lucru se mai realizează şi o însemnată economie de pârtză de ferestrâu. La aceeaşi Întreprindere, echipa de întreţinere a maşinilor a executat un aparat pentru confecţionarea frezelor necesare la fabricarea şuruburilor, freze cam până acum se aduceau din străinătate. Costul unei freze fabricate in ţară revine la preţul de 400 lei bucata, faţă de 1200 lei cât seplătea pentru piesele importate. APUCAREA METODELOR SOVIETICE LA I.P.E.U. — BACAU In urma demonstraţiei făcute de Mâţ Matei de la exploatarea forestieră Talmaciu-Sibiu, in pădurea de la Comăneşti, pe baza aplicării metodelor de lucru sovietice, la exploatarea pădurilor I.P.E.I.L. Bacău, muncitorii şi-au luat angajamentul să organizeze 8 brigăzi forestiere. Astăzi, aceste brigăzi lucrează la parchetele de exploatare I.P.E.LL. din Comăneşti, Agăş şi Dărmăneşti, obţinând zilnic câte 2 şi 3 norme. Astfel, muncitorul G. Atudorei de la I.P.E.I.L. Agăş, împreună cu brigada sa, a obţinut în medie, o depăşire de 103,6%, în felul acesta a sporit şi câştigul zilnic al muncitorilor din această brigadă cu 70°/o. DOUA DRUMURI... Criză şomaj, mizerie — acesta este drumul întunecat pe care sunt împinse popoarele din ţările capitaliste. Producţie din ce în ce mai mare, nivel de trai din ce în ce mai ridicat — acesta este drumul turnings qc care merge poporul muncitor din ţara noastră, aşa cum merg şi jxrpca-» rele din U.R.S.S. şi din ţările de democraţie populară. Desenul de mai sus arată c&teyj aipeetg şi cifre ciractematice asupra celor două $0**'