Universul, iunie 1950 (Anul 67, nr. 123-148)

1950-06-10 / nr. 131

Anul al 67-lea Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN TIPOGRAFIA „UNIVERSUL” Înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov 4 PAGINI 4 LEI Ihm V*hM plWtä SgmRir conform apnbKrfl Ä-«f5«3 mfan si TelWriuimtoataior Mr. M-WT/OftS P CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23*25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI 1­3.30.10. SUCCESELE ŢARILOR DE DEMOCRAŢIE POPULARĂ ■ Tabloul ţărilor înglobate „bu­­n afacerilor” planului Marshall este întunecat. Ţări ca Franţa, Italia şi altele şi-au pierdut in­dependenţa, schimbă guvernele după ordinele venite de la Wa­shington, îşi văd ruinată indus­tria naţională, şomajul în creş­tere, inflaţia în floare, salariile în scădere. Ameninţarea cu „sta­­tul mondial”, mai bine zis cu desfiinţarea naţională, iată Per­spectiva popoarelor care trăesc sub jugul planului Marshall, în aceste ţări. Aceeaşi soartă am fi avut-o şi noi şi popoarele din celelalte ţări de democraţie populară, dacă ham fî scuturat la timp jugul capitalist. Să ne gândim numai puţin la trecut. Aceste tăvi, încăpute pe mâinile unuia sau altuia din grupurile de im­perialişti, aveau un regim, semi­colonial. Reputaţia de ţară „emi­namente agricolă” era menţinută cu străşnicie, ceea ce era şi pe placul stăpânilor, cărora le tre­buiau pieţe de desfacere cât mai multe şi cât mai puţin rezis­tente capitalului monopolist. Toate bogăţiile ţărilor erau con­cesionate trusturilor străine; guvernele se schimbau după in­teresele grupurilor imperialiste, independenţa era o vorbă goală Dar popoarele ţărilor de de­mocraţie populară, eliberate de către Armata Sovietică, au a­­lungat pe imperialişti şi pe slu­­gile lor din hotarele respective. Bunurile­ ţărilor, altădată conce­sionate sau predate trusturilor, au devenit proprietatea poporu­lui muncitor. Bine­înţeles, 13- panali posesori de altădată nu v®r să renunţe aşa repede la bogăţiile care le-au fost smulse. Prin spionaj şi cu ajutorul fos­telor clase posedante, imperia­liştii au crezut că pot submina regimurile de democraţie popu­lară. Prin blocada economică au crezut că pot constrânge ţă­rile respective să-şi deschidă iarăşi graniţele capitalurilor hrăpăreţe. Dar aceste planuri au eşuat. Regimurile de democraţie populară sunt tari, pentru că se sprijină de voinţa de fier a mas­­selor populare. Sprijinul hotărît al Uniunii Sovietice, ajutorul ei economic şi politic au făcut să­­ cadă uneltirile imperialiştilor,­­ iar economia ţărilor de demo- J craţie populară sa putut des- j volta nestânjenită. Dacă am compara realizările­­ măreţe obţinute într’un timp , atât de scurt de popoarele ţări­lor de democraţie populară cu rezultatele­ aplicării planului Marshall in Apus, am ajunge la rezultate de disproporţie uimi­toare. Astfel, chiar producţia Statelor­ Unite, cu toate uriaşei® bogăţii pe care le înghite din toate ţările aservite, scade nu numai de la an la an, dar chiar de la trimestru la trimestru. Indicele producţiei industri­ale americane în Octombrie 1849 era scăzut cu 32°/o faţă de in­dicele din Octombrie 1948. Ce să mai zicem de ţările marshalli­­zate ! Ar fi suficient să arătăm că în Italia producţia de oţel a scăzut în Octombrie 1949 cu 10,1% faţă de 1940 iar produc­ţia de îngrăşăminte cu 42,8%, pentru a ne da seama de fali­mentul economiei capitaliste. Iată acum rezultatele obţinute in anii de după război de ţările de democraţie populară. Polo­nia şi-a sporit producţia indus­trială cu 76% faţă de situaţia dinainte de război; în Cehoslo­­vacia, la începutul anului 1950 volumul producţiei industriale e cu 40% mai mare faţă de cel antebelic; la noi, ţară altădată „eminamente agricolă”, livrările industriei grele şi mijlocii de- a păşiseră anul trecut cu 75% li-­­­vrările dinainte de război; în­­ Ungaria volumul global al pro­ducţiei a crescut odată şi jumă­tate, etc. Cum s’au,putut obţine intr’un timp aşa de scurt asemenea re­zultate, mai ales Comparate fiind cu cele dezastruoase din ţările marshallizate, ţâri care au creat industrii încă­­ de multă vreme ? Răspunsul e­­ simplu. Ţările de democraţie­­ populară se îndreaptă către so­­­­cialism, sistem superior din toate punctele de vedere sistemului ca-­­ pitalist. Exemplul pentru aceste­­ ţări este Uniunea Sovietică,­­ ţară care a clădit socialismul şi construeşte astăzi comunismul.­­ Desfiinţând exploatarea, siste­mul socialist se bazează pe o economie planificată, care nu cu­noaşte ferize economice şi, prin urmare, nu cunoaşte mizeria şi şomajul. Prin însăşi structura ei economică, Uniunea Sovietică nu are nevoie de pieţe de des­facere străine, nu poate practica o politică expansionistă, nu poate ataca nici robi popoare. Iată de ce s-au stabilit de la înce­put raporturi de prietenie şi a­­jutor reciproc, tratate încheiate pe bază de egalitate perfectă între statele de democraţie populară şi Uniunea Sovietică. Uniunea Sovietică a contribuit şi contribuie la industrializarea ţărilor de democraţie populară prin societăţi mixte fondate pe egalitatea desăvârşită a părţilor şi prin neîncetat ajutor în materii prime, utilaj, etc. Iată, ce nu se poate realiza în ţările capitaliste, tinde marile puteri ţin ţările mici în stare de colo­nii şî semicolonii, storcând­u-se de bogăţii. Succesele ţărilor de democra­ţie populară sunt succesele pla­nurilor de stat — de umil, trei, cinci sau şase ani, — realizate şi depăşite de la un trimestru la altul. Oamenii muncii din ţă­rile de democraţie popul­ară muncesc cu un avânt mereu în creştere, pentru că au de­venit ei posesorii bogăţiilor ţărilor lor, altădată înstrăinate, pentru că şi-au format o altă atitudine faţă de muncă. Indestructibila prie­tenie şi colaborare dintre toate aceste ţări şi Uniunea Sovietică cere o legătură trainică bazată pe solidaritatea de interese a masselor populare. Ajutorul so­cialist dat de Uniunea Sovietică explică „minunile” pe care­ nu le pot făptui ţările capitaliste dar care au devenit cu totul po­sibile in ţările de democraţie populară. Şi iată cum din ce în ce mai dese se profilează pe ce­rurile ţărilor de democraţie populară coşurile de fabrici, iată cum recolta e mereu mai bogată, iată cum şcolile se umplu de copii şi tineri sănătoşi şi har­nici, având în priviri mândria viitorului. Al. Dimitriu-Păuşsit! FAPTA RAYMONDEI DIEN încă un nume eroic dat de urmaşii Franţei revoluţionare, comunarde de­ odinioară: Raymonde Dien. Din tihna ei provincială de la Tours, unde trăim­, tânăra Raymonde Dien a simţit chemarea marelui adevăr şi imboldul faptei pentru apărarea păcii. Şi de aceea in ziua de 23 Fe­bruarie, culcându-se pe sine, a în­cercat să oprească un tren­ încăr­cat cu tancuri, hotărindu-se să oprească războiul după puterile ei. Fapta ei a supărat însă adânc stă­pânirea Franţei de astăzi, care totuşi ar fi uitat-o poate intr’un a­­numit fel, dacă lupele măritoare ale Washingtonului n'ar fi ajuns să vadă în eroismul Raymondei o neasemuită crimă ce trebue dem­n­dată pedepsită după o lege cruntă și nouă din 11 Martie, unealtă as­pră pentru suprimarea tuturor ma­nifestărilor generoase. Și la 30 Mai Raymonde a fost judecată la Bordeaux și condamnată la un an de regim celular, de către un Tribunal Militar. Dar Franţa pe care eroismul Raymondei a în­cer­cat să o apere­ şi odată cu ea pa­cea lumii, Franţa prin oamenii ei cei mai buni a pornit să se mişte dând priveliştea unei ample epo­pei revoluţionare. έnlegărata Fran­­ţă, din oraşul liniştit al eroinei şi-a trimes mulţimile protestatari de muncitori să mărturisească şi sa lupte pentru Raymonde. Şi mulţi­­mile acestea au crescut, au sporit şi s’au împodobit cu sufletele alese ale tuturor luptătorilor pentru pace. Procesul dela Bordeaux atâr­nit de fapta caldă şi curată a unei tinere n’a fost un proces oarecare. De amândouă părţile baricadei el a avut un anumit înţeles. Franţa Innăbuşită, de americanism, Franţa trădată de guvern a cunoscut ezi­tările, schimbările, intimidările ju­decătorilor, cari n’au îndrăznit de­cât sub ameninţări, până la urmă. Franţa ad­ev­arata, mare, l­uptătoare,a poporului doritor de pace însă a I cunoscut zile de aspru entuziasm­­ I şi de dârzi, luptă pentru fata a­­ceasta Raymonde Dieu, care ca şi I eilte fete ale poporului francez lup-­­ ta prin jertfa fiinţei lor, pen­tru liniştea şi . fericirea o­ I menirii. Dar astăzi faţa pământu­lui s’a schimbat. O Raymonde Dieu căn­d ..se aruncă in faţa unui Iren I cu muniţii în Franţa ea opreşte cu j ; un anumit înţeles pretutindeni pe­­ globul­ pământesc acţiunile ucigaşe ale. războiului. Fapta ei răsună în milioane de inimi de pretutindeni şi milioane de braţe se împletesc în apărare în faţa baionetelor.­­ Raymonde Dieu nu e şi nu poate fi singură astăzi.­Ea e o înaltă, pură şi luminoasă icoană a unui ideal de pace pe care îl poartă şi­­ a­­pără milioane de oameni. Fapta Raymondei are prospeţimea şi can­doarea purtării unei fiinţe tinere şi puterea nebiruită a unei idei. Za­darnic judecători şi lanţuri. Ni­meni nu o va birui. Omenirea o va elibera, iar viitorimea o va cinsti. Ion Marin Sadoveanu IN PREAJMA CONGRESULUI U.F.D.R. Congresul Uniunii Femeilor Democrate d­in R.P.R. d­in 14—16 Iunie, se va desfăşura sub sem­nul luptei pentru pace. El se ţine într’un­ moment în care popoarele din lumea întreagă, desfăşoară o luptă tot mai dârză şi mai puter­nică împotriva monştrilor ome­nirii­, imperialiştii americani şi en­glezi, care ameninţă cu dezlănţui­rea" unuui­­ nou război. In­­ marele front al păcii, în fruntea, căruia stă Uniunea So­vietică, alături­ de eroicele femei sovietice, alături de mamele şi so­ţiile din lumea întreagă care spun răspicat că nu vor război, că nu vor lagăre ca Auschwitz şi Maidanele, copii rămaşi orfani, mame plân­­găndu-şi fiii pierduţi în vârtejul aprig al războiu­lui, alaturi de toate acestea merg femeile muncitoare din Republica noastră Populară, care desfăşoară, împreună cu între­gul­­popor, o luptă activă pentru apărarea vieţii pentru apărarea vii­­torului copiilor lor, pentru apă­rarea păcii. In­ întâmpinarea Congresului, femeile din­­ fabrici şi de pe o­­goare, de la catedre şi din birouri şi-au intensificat eforturile pentru a munci mai mult, mai bine, ca astfel, să fie de mai mult folos în marea operă de construire a socialismului la noi îfî ţară. Ele e­r­esc cu încredere spre viitor, că ştiu că astăzi muncesc în­ folosul lor, pentru copile lor. Pilda minunată a Marîei Ginea, care lu­crează la ’ 34 de războaie, joa şi a muncitoarelor Marta Andrei şi Pa­­raschiva Matei » fost urmată zi1- «jjc de tot mai multe femei, in­diferent în ce foa­­ie produc­ţie Dreptul de a fi prezentă în orice ramură de activitate nu mai este îngrădit femeii. Din grija şi cu­­ ajutorul Partidului Muncitoresc Român, creşte mereu numărul şcolilor de calificare profesională în care femeile se încadrează pen­tru a învăţa meserii noi, produc­tive. Ele se îndreaptă cu încredere în­spre industria grea, ca de pildă Cherech­eş Maria, Costin Illi­ana, care fac parte din primele femei miniere din Patria noastră. Creşte numărul femeilor cu munci de răspundere in aparatul de Stat, în munci administrative­ şi politice. Larg sunt deschise drumurile spre ştiinţă, pentru femeile muncitoare din Patria noastră. Libertatea şi egalitatea în drepturi, de care se bucură, le face să răspundă cu entuziasm, şi dragoste chemărilor Partidului, chemărilor Uniunii Femeilor De­mocrate. De aceea,­­ ele întâmpină Congresul cu doui victorii obţi­nute în muncă. UFDR-istele din satele Repu-,­blicei noastre îşi manifestă prin muncă alături de întregul popor, dragostea lor faţă de Patria noas­­­tră liberă. Mâinile lor harnice im­­podobesc şi îngrijesc satele, cons­­struiesc noi aşezăminte de cul­tură, noi aşezăminte sanitare. Gospodinele din cartierele ora­şelor noastre, mam­e şi sofee­­de muncitori, au întâmpinat şi ele, cu o serie de acţiuni gospodăreşti, Congresul femeilor muncitoare din ţara noastră. Astăzi, când noi, femeile man­ci­toare din R.P.R., ţinem un Con­gres al nostru, în care se va face analiza muncii noastre, se vor a­­răta realizările femeilor şi vic­­toriile obţinute, un Congres liber, mai sunt încă ţări în lume unde înschisorile gem de fiii şi fiicele devotate ale popoarelor ce luptă pentru libertate, pentru dreptul la viaţă. In Franţa ca şi în alte ţări, rntuncitorimea, cu preţul libertăţii şi chiar al vieţii, luptă cu îndâr­jire pentru apărarea păcii, împo­triva imperialiştilor. Oamenii cin­stiţi din lumea întreagă li se ală­tură în luptă. Aceasta o dove­desc semnăturile care s'au depus şi se depun pe Apelul Partizani­lor Păcii, dela Stockholm. Noi, femeile muncitoare din R.P.R., ne alăturăm acestui front uriaş al partizanilor păcii, în frun­tea căruia se afla neînvinsa U­­niune Sovietică şi marele­ condu­cător de popoare, Iosif Vissariono­­vici Stalin. Congresul va fi un prilej de a ne lua noui angajamente de mun­că şi mai temeinică ,şi mai rod­nică,­­ perttru că ştim că fiecare succes al nostru duce la întărirea­­ Patriei noastre, duce ,la întărirea frontului’ mondial al partizaniilor păcii.. ■ . In * cadrul organizaţiei noastre,. vom întări munca pentru ea .să'o facem­­tot ţriaL puternică ,şi .astfel să aducem contribuţia noastră la. întărirea Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor, care I este un fact«­ important în lupta I activă pentru, apărarea păcii. Stela Ertașcu activistă a CC. DFDR înfăptuiri din Republica Populară Română ATELIERUL CENTRAL AL PETROLIFEREI „MOLDOVA” La Moineşti a fost terminată de curând şi dată spre folosinţă clă­direa­ spaţioasă şi luminoasă, în care a început amenajarea noului atelier central al Petroliferei „Moldova”. Până în prezent, au fost montate şapte strunguri sovietice şi ceho­slovace două ma.-,vii ! ?, găurit, -două polizoare electrice şi se află in curs de montare o maşină de tăiat ghiventuri la bilioane şi ţevi. In scurt timp, atelierul va mai fi înzestrat cu încă două maşini de modelat fier, o frez-maşină şi un agregat de sudură. ÎNFIINŢAREA unei crescătorii de peşti PRIN ÎNDIGUIREA APEI HÂRTIBACIULUI DIN JUD. TÂRNAVA MARE Intre comunele Nercuş­­şi Hendo­rf din ju­d. Târnava Mare există o luncă , mai a tot ,anul inundată de apa Hârrtibaciului, care aduce pa­gube şi comunelor îmvecinate. Co­mitetul Provizoriu al judeţului Târ­nava Mare a luat măsuri pentru îndiguirea Hârfihaciuhii, pentru că în eleşteu­ ce se va forma, să se amenajeze o crescătorie de crapi. Pentru a obţine recolte cât mai îmbelşugate,­­ ţăranii muncitori din satele judeţului Vâlcea îşi însu­şesc tot­ mai mult metodele avan­sate ale agriculturii sovietice. Ast­fel, pentru prima dată, anul a­­cesta, a început polenizarea arti­ficială a secarei. Până în prezent s’a făcut pole­na Craiova a fost inaugurată Casa de Cultură a Filialei ARLUS Craiova. In Casa de Cultură a Filialei ARLUS, oamenii muncii din Cra­Pentru valorificarea produselor ţărăneşti şi pentru o bună apro­vizionare a centrelor aglomerate din judeţul Vâlcea, I. C S. „A­­prozac”, sucursala R.­Vâlcea, a deschis patru­­ noi magazine în staţiunile balneo-climaterice: Go­vora,­­ Călimăneşti,. Olăneşti şi R.­­Vâlcea. In felul acesta, se asigură o ma. In comuna Fântânele-Covurlui, se construieşte acum un nou local pentru Căminul cultural, in locul celui vechi care era impropriu. Utemiştii şi femeile încadrate în UFDR lucrează cu multă însufleţi­Acest eleşteu va­ produce _40.000— 50.000 kg. peşte anual Prin înfiinţarea acestei crescăto­rii de peşte, pe lângă că se va crea o sursă importantă de venit, se va reda agriculturii o suprafa­ţă de 180 ha. care până, acum nu putea, fi­ cultivată ,fiind mereu i­­nundată nizarea artificială , la 80 la sută din suprafaţa cultivată cu secară din judeţ. In fruntea acestei acţiuni s-au situat plăşile Bălceşti şi Grădiştea, care au terminat polenizarea pe întreaga suprafaţă cultivată cu secară. Iova au la dispoziţie o sala de lec­tură cu o­ bibliotecă înzestrată cu 4870 volume, 2 săli de şah, o sală pentru tennis de masă şi­ un , teren de vollei, bună­ aprovizionare a cantinelor organizate pentru muncitorii ve­niţi, la casele de odihnă, precum şi a salariaţilor din aceste eu­a­­ţiuini. In acela? timp se creează o largă posibilitate de valorificare­ a produselor ţărăneşti, înfrânându­­se şi specula pe care unii comer­cianţi o făceau pe pieţele locali­tăţilor balneo-climaterice, de la amenajarea acestui ■ local, pentru că el să poată fi terminat cât mai curând, astfel ca activitatea culturală a comunei să poată con­­tinua nestingherită. ŞI IN JUDEŢUL VÂLCEA A ÎNCEPUT POLENIZAREA ARTIFICIALA A SECAREI INAUGURAREA CASEI DE CULTURA A FILIALEI ARLUS CRAIOVA ALTE MAGAZINE DE STAT IN LOCALITĂŢILE BALNEOCLIMATERICE DIN JUD. VÂLCEA UN NOU LOCAL PENTRU CĂMINUL CULTURAL DIN COM. FÂNTÂNILE - COVURLUI ­ PREMIILE STAIN, PE ANUL 1949 EXPRESIA NOILOR CUCERIRI ALE ŞTIINŢEI SOVIETICE IN SLUJBA PĂCII SI A POPORULUI“ In cadrul lucrărilor sesiunii şti­inţifice a Academiei R.P.R., are loc astăzi, Vineri, 9 iunie, la orele 18, în sala Ateneului R.P.R., şe­dinţa plenară cu tema : „PREMIILE STALIN PE ANUL 1949, EXPRESIA NOILOR CUCER­I­RIRI ALE ŞTIINŢEI SOVIETICE IN SLUJBA PĂCII ŞI A PO­PORULUI“. Şedinţa este organizată de In­­stitutul de Studii Româno-Sovietic, d­­ prilejul împlinirii a trei ani de activitate. MEMBRII ACADEMIEI R. P. R. AU VIZITAT GOSPODĂRIA AGRICOLĂ COLECTIVĂ DIN COM. BĂLŢAŢI-IAŞI Iaşi, 8 (Agerpres).­­ Miercuri după amiază, membrii Academiei R.P.R. care au participat la inau­gurarea Filialei Iaşi a Academiei R.P.R. au vizitat Gospodăria Agri­colă Colectivă „Iile Pintilie” din comuna Bălţaţi, jud­eţul Iaşi. A­­cademicieni au fost primiţi cu dragoste de membrii Gospodăriei. Preşedintele Gospodăriei, Gheo­r­­ghe Popa, a arătat oaspeţilor rea­lizările înfăptuite în decurs de 9 luni, de când este constituită a­­ceastă Gospodărie Agricolă Colec­tivă. Academicienii s-au informat a­­supra felului în care sunt îngri­jite culturile, asupra mersului o­­pe­raţiunilor de pregătire a recol­tării, precum şi asupra modului în care sunt îndeplinite nornţele zilnice de lucru. Oaspeţii au adtanirat culturii* Gospodăriei, — culturi care se prezintă foarte bine. La înapoierea spre Iaşi, acade­micienii au făcut un scurt popas la Podul Hoaiei unde au vizitat I policlinica, disprensariul şi centrul I antimalarie,­ ­ V.*-N . . Academicienii care au participat la inaugurarea filialei Iaşi a­ Academiei R.P.R, în vizită la Gospodăria Agricolă Colectivă „Iile Pintilie”, din corn. Bălţa­ţi. Prof acad. Traian Săvlinescu în mijlocul ţăranilor m­încitori din Gospodărie.­ Nr. 131 Sâmbătă 10 Iunie 1950 APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECŢIE PRIETENIA STALINISTA INTRE POPOARE de D. SIDOROV Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie a sfărâmat şi nimicit pentru totdeauna în Rusia lanţu­rile robiei sociale şi ale asupririi naţionale. Toate popoarele din U­­niunea Sovietică cuprind cu mân­drie legitimă într’o privire gene­rală călea străbătută şi marile transformări, care au fost înfăp­tuite de ele sub conducerea­­par­tidului lui Lenin­ Statin. Apariţia statului multinaţional sovietic a constituit un eveniment de importanţă istorică mondială. Pentru prima oară nn , istoria so­cietăţii omeneşti, poporul a pur­ces singur la justa rezolvare a problemei naţionale. In 1917, Ru­sia avea o populaţie de 140 mi­lioane locuitori, în cadrul căreia naţionalităţile nerusi ■ reprezenta o massa de 65 milioane locuitori. Guvernarea ţaristă semănase în­vrăjbire între popoare, asmuţise u­­neie naţionalităţi împotriva altora. Popoarele din Rusia se aflau la diferite niveluri de" d­esvoltare e­­conomică şi culturală. Unele din ele nici nu păşiseră încă pe calea desvoltării capitaliste , se înde­letniceau­ cu creşterea vitelor şi aveau­­mari rămăşiţe ale orândui­ri feudale. După Marea Revoluţie­­Socia­listă din Octombrie, partidul lui Lenii­­ Stalin a desfăşurat o intensă activitate în domeniul edificării republicilor şi regiunilor naţio­nale, în domeniul creării şi întă­ririi prieteniei dintre popoarele ţării sovietice. „Declaraţia drep­turilor popoarelor din Rusia”, pu­blicată la 15 Noembrie 1917, pro­clamă libertatea şi egalitatea în drepturi a tuturor popoarelor con­locuitoare din Rusia. Toate aceste popoare căpătau dreptul de a re­zolva ele singure problemele or­ganizării lor de stat. Toate popoa­rele au început să-şi creeze fiinţa lor naţională de stat, să-şi orga­nizeze republicile lor naţionale so­vietice, regiunile şi districtele lor naţionale. Numai energica desfiin­ţare a oricărei inegalităţi şi asu­priri naţionale a putut crea con­diţiile unei uniri de bună voe a celor mai­­diferite naţiuni într'o familie frăţească şi trainica, înţelegând că edificarea socia­lismului şi salvgardarea neatâr­nării lor de stat în faţa duşmani­lor externi nu pot fi asigurate de­cât prin sforţările comune ale tuturor popoarelor sovietice, re­publicile sovietice au tins să se reunească in cadrul unui stat mul­tinational unional Sub conduce­rea Partidului Bolşevic, în baza egalităţii, în drepturi , şi a unei în­crederi reciproce, la 30 Decembrie 1922, la primul congres al Sovie­telor din U.R.S.S., a fost înfăp­tuita unirea republicilor sovietice intr’un stat unional. Constituirea Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice a fost o gran­dioasă victorie a politicii naţio­nale leninist-staliniste. Ea a avut o importanţă decisivă din punctul de vedere al ulterioarei întăriri a situaţiei interne şi internaţionale a Statului Sovietic. Pentru consolidarea prieteniei dintre popoarele Uniunii Sovietice pentru întărirea şi desvoltarea co­laborării lor frăţeşti, trebuia să fie lichidată in cel mai scurt in­terval de timp inegalitatea econo­mică şi culturală dintre ele. I. V. Stalin puse in faţa Parti­dului Comunist, in faţa organelor puterii sovietice, sarcina ajutorării popoarelor rămase în urmă în desvoltarea lor, pentru ca ele să ajungă pe cele mai înaintate, ast­fel ca fiecare naţiune din U.R.S.S. să-şi poată alcătui şi întări fiinţa sa de stat de sine stătătoare, ca toate popoarele să-şi poată ridica economia şi forma cadre naţionale. Cu prilejul întocmirii planurilor cincinale, Partidul Comunist şi Gu­vernul Sovietic au dat cea mai mare atenţie chestiunii asigurării unei cât mai rapide desvoltări tocmai a popoarelor ramase în cea mai mare măsură în urmă în timpul ttirismului. Intr’un scurt răstimp, în baza înfăptuirii indus-­­ trializării socialiste a ţării şi creării marii agriculturi colhoznice, regiunile periferice, odinioatia îna­poiate, ale Rusiei, au devenit re­publici industriale înaintate,­înainte de Marea Revoluţie So­cialistă din Octombrie, Cazahsta­­nul n’avea aproape deloc industrie proprie. In timpul puterii sovie­tice, s’au construit insă aici sute de întreprinderi, fiind create noi mari centre industriale, combina­tul petrolifer dela Emba, bazinul carbonifer al Caragandei, uzinele de cupru de la Balhaş, combinatul chimic de la Actiubinsk şi multe altele.. Înainte de revoluţie, principala îndeletnicire a populaţiei cazahe era creşterea nomadă a vitelor. Astăzi Caxahstanil dispune de 6.700 colhozuri, de 254 sovhozuri şi de 363 staţiuni de maşini şi tractoare. Imense suprafeţe de pământ s­unt lucrate cu tractoa­rele, iar strânsul recoltei se face pretutindeni cu combinele. Numai 2% din Cazahi ştiau car­te. Astăzi Cazahstanul e o ţară cu ştiinţă de carte compactă.­ Ca şi in întreaga Uniune Sovietică, a fost înfăptuit şi aici învăţămân­tul obligatoriu de şapte ani. II* republicii, func­ţionează 23 insti­tuţii de învăţământ superior, o u­­niversitate de stat, o Academie de ştiinţe, 50 institute de cercetări ştiinţifice, un conservator, o operă, un teatru de dramă, etc. înainte de puterea sovietică, cea mai înapoiată regiune a Asiei , Cen­tr­ale era Tadjik­istanul. In­­ timpul planurilor cincinale stab­ilis­te, s’au construit aici 154 mari întreprinderi industriale şi s’au înfiinţat şapte instituţii de învă­ţământ superior şi 25 şcoli teh­nice. Azerbaidjanul a devenit o repu­blică industrială înaintată. Tot a­­tât de grăitoare sunt şi succe­sele altor republici unionale şi au­­tonome. In timp ce în U.R.S.S. produc­ţia industrială globală s-a mărit de 10,9 ori în 1940 în comparaţie cu 1913, producţia industrială a R.S.S. Armene s-a mărit de 22,3 ori, cea a R.S.S. Georgiene de 26,4 ori, cea a R.S.S. Cazahe­de (Continuare in pag. 3-a) CAMPANIA DE REVIZUIRE ŞI REPARARE A MAŞINILOR AGRICOLE SE APROPIE DE SFÂRŞIT Campania de revizuire şi reparare a maşinilor agricole se apropie de sfârşit. Numeroase Staţiuni de Maşini şi Tractoare au îndeplinit planul de reparaţii, înainte de termen. De asemenea, numeroase Gospodării Agricole de Stat şi-au pus la punct, în atelierele proprii, utilajul • In campania de pregătire a maşinilor necesare secerişului şi treerişului, ţărănimea mun­citoare a primit şi primeşte un ajutor puternic din partea muncitorilor de la oraşe, care au al­cătuit numeroase echipe ce s’au deplasat la ţară Campania de reparare a maşinilor este astfel încă un factor de întărire a alianţei clasei muncitoare cu Ţărănimea muncitoare, în folosul întregului popor muncitor. In clişeu: La Gospodăria Agricolă de Stat „Vasile Roaită” din corn Răzor-Prahova, în atelierul de reparaţiuni, muncitorii revizuesc o secerătoare şi alte maşini care vor fi folosite în campania agricolă de vară. Pentru o recoltă bogată ATELIER MOBIL PENTRU REPARAREA UTILAJULUI La Centrul Mecanic Regional Iaşi a sosit un atel­ier­ mobil ame­najat intr’o maşină Ziss de patru tone. Acest atelier­ mobil va de­servi toate Staţiunile de Maşini şi Tractoare, care fac parte din Centrul Mecanic Regional Iaşi, executând reparaţiunile de primă urgenţă la maşinile şi uneltele a­­gricole. Atelierul mobil este prevăzut cu scule necesare pentru orice fel de reparaţ­iuni. MAGAZII PENTRU DEPOZITAREA RECOLTEI Comitetul Provizoriu al judeţu­lui Someş, împreună cu Comisia judeţeană de colectare a produse­lor agricole, au luat o serie de măsuri pentru repararea şi cons­truirea de magazii pentru depo­zitarea recoltei. Lucrările de reparare şi desin­­fectare a tuturor centrelor de bază sunt în curs de executare. În staţia CFR-Dej se va clădi­­ o magazie, cu­­o capacitate de 150­­ vagoane, în care scop societatea „Sovromconstrucţii” nr. 9 Cluj a întocmit planul respectiv şi a în­ceput procurarea materialelor ne­cesare. La centrul de recepţie Beclean, lucrările de reparare au fost ter­minate cu 17 zile înainte de ter­men, folosindu-se materiale locale. In comuna Chichiş, centrul d­e plasă, aflat la o distanţă de 30 km. de calea ferată, este nevoie de o magazie, deoarece în această comună nu există o clădire cores­punzătoare. MĂRFURI PENTRU COOPERATIVELE DIN JUD. PUTNA La Uniuneia Cooperativelor din judeţul Putna au sosit unelte agri­cole şi materiale necesare campa­niei de recoltare, care sunt puse la dispoziţia ţăranilor muncitori prin cooperativele săteşti din ju­deţ. Dîrs stocurile primite au fost distribuite până acum cooperative­lor din judeţ 1600 coase, 1650 seceri, 600 furci, 320 brăţări de­­ coase, 100 ciocane de coase, 240 t nicovale pentru coase, etc.­­ Deasemeni, în depozitul Uniunii­­ au intrat în ultimele zile 990 gresii de coase, 63 şine de tobă, 2000 şuruburi pentru şine de tobă, 2000 şaibe-clape şi 7 mc. de ma­terial lemnos. Conducerea Uniunii Cooperati­velor trebue să ia măsuri imediate pentru ca aceste materiale cât şi restul de 3900 coase aflate în de­pozit să ia de îndată drumul coo­perativelor săteşti. AU FOST ÎNFIINŢATE ÎNCĂ DOUA STAŢIUNI DE MAŞINI ŞI TRACTOARE In comuna Hârşova din judeţul Constanţa a luat fiinţă Staţiunea de Maşini şi Tractoare , Horia”, care dispune de un parc de 36 tractoare I.A.R. 23 şi cinci batoze de treer. O altă Staţiune de Maşini şi Tractoare a luat fiinţă în comuna „23 August”. Până în prezent a­­ceastă Staţiune a­ fost înzestrată cu 7 batoze şi diferite unelte şi maşini pentru ateliere, zilele a­­cestea urmând să sosească și 36 tractoare de tip I.A.R. 22.

Next