Universul, iunie 1950 (Anul 67, nr. 123-148)
1950-06-10 / nr. 131
Anul al 67-lea Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN TIPOGRAFIA „UNIVERSUL” Înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov 4 PAGINI 4 LEI Ihm V*hM plWtä SgmRir conform apnbKrfl Ä-«f5«3 mfan si TelWriuimtoataior Mr. M-WT/OftS P CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23*25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI 13.30.10. SUCCESELE ŢARILOR DE DEMOCRAŢIE POPULARĂ ■ Tabloul ţărilor înglobate „bun afacerilor” planului Marshall este întunecat. Ţări ca Franţa, Italia şi altele şi-au pierdut independenţa, schimbă guvernele după ordinele venite de la Washington, îşi văd ruinată industria naţională, şomajul în creştere, inflaţia în floare, salariile în scădere. Ameninţarea cu „statul mondial”, mai bine zis cu desfiinţarea naţională, iată Perspectiva popoarelor care trăesc sub jugul planului Marshall, în aceste ţări. Aceeaşi soartă am fi avut-o şi noi şi popoarele din celelalte ţări de democraţie populară, dacă ham fî scuturat la timp jugul capitalist. Să ne gândim numai puţin la trecut. Aceste tăvi, încăpute pe mâinile unuia sau altuia din grupurile de imperialişti, aveau un regim, semicolonial. Reputaţia de ţară „eminamente agricolă” era menţinută cu străşnicie, ceea ce era şi pe placul stăpânilor, cărora le trebuiau pieţe de desfacere cât mai multe şi cât mai puţin rezistente capitalului monopolist. Toate bogăţiile ţărilor erau concesionate trusturilor străine; guvernele se schimbau după interesele grupurilor imperialiste, independenţa era o vorbă goală Dar popoarele ţărilor de democraţie populară, eliberate de către Armata Sovietică, au alungat pe imperialişti şi pe slugile lor din hotarele respective. Bunurile ţărilor, altădată concesionate sau predate trusturilor, au devenit proprietatea poporului muncitor. Bineînţeles, 13- panali posesori de altădată nu v®r să renunţe aşa repede la bogăţiile care le-au fost smulse. Prin spionaj şi cu ajutorul fostelor clase posedante, imperialiştii au crezut că pot submina regimurile de democraţie populară. Prin blocada economică au crezut că pot constrânge ţările respective să-şi deschidă iarăşi graniţele capitalurilor hrăpăreţe. Dar aceste planuri au eşuat. Regimurile de democraţie populară sunt tari, pentru că se sprijină de voinţa de fier a masselor populare. Sprijinul hotărît al Uniunii Sovietice, ajutorul ei economic şi politic au făcut să cadă uneltirile imperialiştilor, iar economia ţărilor de demo- J craţie populară sa putut des- j volta nestânjenită. Dacă am compara realizările măreţe obţinute într’un timp , atât de scurt de popoarele ţărilor de democraţie populară cu rezultatele aplicării planului Marshall in Apus, am ajunge la rezultate de disproporţie uimitoare. Astfel, chiar producţia Statelor Unite, cu toate uriaşei® bogăţii pe care le înghite din toate ţările aservite, scade nu numai de la an la an, dar chiar de la trimestru la trimestru. Indicele producţiei industriale americane în Octombrie 1849 era scăzut cu 32°/o faţă de indicele din Octombrie 1948. Ce să mai zicem de ţările marshallizate ! Ar fi suficient să arătăm că în Italia producţia de oţel a scăzut în Octombrie 1949 cu 10,1% faţă de 1940 iar producţia de îngrăşăminte cu 42,8%, pentru a ne da seama de falimentul economiei capitaliste. Iată acum rezultatele obţinute in anii de după război de ţările de democraţie populară. Polonia şi-a sporit producţia industrială cu 76% faţă de situaţia dinainte de război; în Cehoslovacia, la începutul anului 1950 volumul producţiei industriale e cu 40% mai mare faţă de cel antebelic; la noi, ţară altădată „eminamente agricolă”, livrările industriei grele şi mijlocii de- a păşiseră anul trecut cu 75% li-vrările dinainte de război; în Ungaria volumul global al producţiei a crescut odată şi jumătate, etc. Cum s’au,putut obţine intr’un timp aşa de scurt asemenea rezultate, mai ales Comparate fiind cu cele dezastruoase din ţările marshallizate, ţâri care au creat industrii încă de multă vreme ? Răspunsul e simplu. Ţările de democraţie populară se îndreaptă către socialism, sistem superior din toate punctele de vedere sistemului ca- pitalist. Exemplul pentru aceste ţări este Uniunea Sovietică, ţară care a clădit socialismul şi construeşte astăzi comunismul. Desfiinţând exploatarea, sistemul socialist se bazează pe o economie planificată, care nu cunoaşte ferize economice şi, prin urmare, nu cunoaşte mizeria şi şomajul. Prin însăşi structura ei economică, Uniunea Sovietică nu are nevoie de pieţe de desfacere străine, nu poate practica o politică expansionistă, nu poate ataca nici robi popoare. Iată de ce s-au stabilit de la început raporturi de prietenie şi ajutor reciproc, tratate încheiate pe bază de egalitate perfectă între statele de democraţie populară şi Uniunea Sovietică. Uniunea Sovietică a contribuit şi contribuie la industrializarea ţărilor de democraţie populară prin societăţi mixte fondate pe egalitatea desăvârşită a părţilor şi prin neîncetat ajutor în materii prime, utilaj, etc. Iată, ce nu se poate realiza în ţările capitaliste, tinde marile puteri ţin ţările mici în stare de colonii şî semicolonii, storcându-se de bogăţii. Succesele ţărilor de democraţie populară sunt succesele planurilor de stat — de umil, trei, cinci sau şase ani, — realizate şi depăşite de la un trimestru la altul. Oamenii muncii din ţările de democraţie populară muncesc cu un avânt mereu în creştere, pentru că au devenit ei posesorii bogăţiilor ţărilor lor, altădată înstrăinate, pentru că şi-au format o altă atitudine faţă de muncă. Indestructibila prietenie şi colaborare dintre toate aceste ţări şi Uniunea Sovietică cere o legătură trainică bazată pe solidaritatea de interese a masselor populare. Ajutorul socialist dat de Uniunea Sovietică explică „minunile” pe care nu le pot făptui ţările capitaliste dar care au devenit cu totul posibile in ţările de democraţie populară. Şi iată cum din ce în ce mai dese se profilează pe cerurile ţărilor de democraţie populară coşurile de fabrici, iată cum recolta e mereu mai bogată, iată cum şcolile se umplu de copii şi tineri sănătoşi şi harnici, având în priviri mândria viitorului. Al. Dimitriu-Păuşsit! FAPTA RAYMONDEI DIEN încă un nume eroic dat de urmaşii Franţei revoluţionare, comunarde de odinioară: Raymonde Dien. Din tihna ei provincială de la Tours, unde trăim, tânăra Raymonde Dien a simţit chemarea marelui adevăr şi imboldul faptei pentru apărarea păcii. Şi de aceea in ziua de 23 Februarie, culcându-se pe sine, a încercat să oprească un tren încărcat cu tancuri, hotărindu-se să oprească războiul după puterile ei. Fapta ei a supărat însă adânc stăpânirea Franţei de astăzi, care totuşi ar fi uitat-o poate intr’un anumit fel, dacă lupele măritoare ale Washingtonului n'ar fi ajuns să vadă în eroismul Raymondei o neasemuită crimă ce trebue demndată pedepsită după o lege cruntă și nouă din 11 Martie, unealtă aspră pentru suprimarea tuturor manifestărilor generoase. Și la 30 Mai Raymonde a fost judecată la Bordeaux și condamnată la un an de regim celular, de către un Tribunal Militar. Dar Franţa pe care eroismul Raymondei a încercat să o apere şi odată cu ea pacea lumii, Franţa prin oamenii ei cei mai buni a pornit să se mişte dând priveliştea unei ample epopei revoluţionare. Înlegărata Franţă, din oraşul liniştit al eroinei şi-a trimes mulţimile protestatari de muncitori să mărturisească şi sa lupte pentru Raymonde. Şi mulţimile acestea au crescut, au sporit şi s’au împodobit cu sufletele alese ale tuturor luptătorilor pentru pace. Procesul dela Bordeaux atârnit de fapta caldă şi curată a unei tinere n’a fost un proces oarecare. De amândouă părţile baricadei el a avut un anumit înţeles. Franţa Innăbuşită, de americanism, Franţa trădată de guvern a cunoscut ezitările, schimbările, intimidările judecătorilor, cari n’au îndrăznit decât sub ameninţări, până la urmă. Franţa adevarata, mare, luptătoare,a poporului doritor de pace însă a I cunoscut zile de aspru entuziasm I şi de dârzi, luptă pentru fata aceasta Raymonde Dieu, care ca şi I eilte fete ale poporului francez lup- ta prin jertfa fiinţei lor, pentru liniştea şi . fericirea o I menirii. Dar astăzi faţa pământului s’a schimbat. O Raymonde Dieu cănd ..se aruncă in faţa unui Iren I cu muniţii în Franţa ea opreşte cu j ; un anumit înţeles pretutindeni pe globul pământesc acţiunile ucigaşe ale. războiului. Fapta ei răsună în milioane de inimi de pretutindeni şi milioane de braţe se împletesc în apărare în faţa baionetelor. Raymonde Dieu nu e şi nu poate fi singură astăzi.Ea e o înaltă, pură şi luminoasă icoană a unui ideal de pace pe care îl poartă şi apără milioane de oameni. Fapta Raymondei are prospeţimea şi candoarea purtării unei fiinţe tinere şi puterea nebiruită a unei idei. Zadarnic judecători şi lanţuri. Nimeni nu o va birui. Omenirea o va elibera, iar viitorimea o va cinsti. Ion Marin Sadoveanu IN PREAJMA CONGRESULUI U.F.D.R. Congresul Uniunii Femeilor Democrate din R.P.R. din 14—16 Iunie, se va desfăşura sub semnul luptei pentru pace. El se ţine într’un moment în care popoarele din lumea întreagă, desfăşoară o luptă tot mai dârză şi mai puternică împotriva monştrilor omenirii, imperialiştii americani şi englezi, care ameninţă cu dezlănţuirea" unuui nou război. In marele front al păcii, în fruntea, căruia stă Uniunea Sovietică, alături de eroicele femei sovietice, alături de mamele şi soţiile din lumea întreagă care spun răspicat că nu vor război, că nu vor lagăre ca Auschwitz şi Maidanele, copii rămaşi orfani, mame plângăndu-şi fiii pierduţi în vârtejul aprig al războiului, alaturi de toate acestea merg femeile muncitoare din Republica noastră Populară, care desfăşoară, împreună cu întregulpopor, o luptă activă pentru apărarea vieţii pentru apărarea viitorului copiilor lor, pentru apărarea păcii. In întâmpinarea Congresului, femeile din fabrici şi de pe ogoare, de la catedre şi din birouri şi-au intensificat eforturile pentru a munci mai mult, mai bine, ca astfel, să fie de mai mult folos în marea operă de construire a socialismului la noi îfî ţară. Ele eresc cu încredere spre viitor, că ştiu că astăzi muncesc în folosul lor, pentru copile lor. Pilda minunată a Marîei Ginea, care lucrează la ’ 34 de războaie, joa şi a muncitoarelor Marta Andrei şi Paraschiva Matei » fost urmată zi1- «jjc de tot mai multe femei, indiferent în ce foaie producţie Dreptul de a fi prezentă în orice ramură de activitate nu mai este îngrădit femeii. Din grija şi cu ajutorul Partidului Muncitoresc Român, creşte mereu numărul şcolilor de calificare profesională în care femeile se încadrează pentru a învăţa meserii noi, productive. Ele se îndreaptă cu încredere înspre industria grea, ca de pildă Cherecheş Maria, Costin Illiana, care fac parte din primele femei miniere din Patria noastră. Creşte numărul femeilor cu munci de răspundere in aparatul de Stat, în munci administrative şi politice. Larg sunt deschise drumurile spre ştiinţă, pentru femeile muncitoare din Patria noastră. Libertatea şi egalitatea în drepturi, de care se bucură, le face să răspundă cu entuziasm, şi dragoste chemărilor Partidului, chemărilor Uniunii Femeilor Democrate. De aceea, ele întâmpină Congresul cu doui victorii obţinute în muncă. UFDR-istele din satele Repu-,blicei noastre îşi manifestă prin muncă alături de întregul popor, dragostea lor faţă de Patria noastră liberă. Mâinile lor harnice impodobesc şi îngrijesc satele, consstruiesc noi aşezăminte de cultură, noi aşezăminte sanitare. Gospodinele din cartierele oraşelor noastre, mame şi sofeede muncitori, au întâmpinat şi ele, cu o serie de acţiuni gospodăreşti, Congresul femeilor muncitoare din ţara noastră. Astăzi, când noi, femeile mancitoare din R.P.R., ţinem un Congres al nostru, în care se va face analiza muncii noastre, se vor arăta realizările femeilor şi victoriile obţinute, un Congres liber, mai sunt încă ţări în lume unde înschisorile gem de fiii şi fiicele devotate ale popoarelor ce luptă pentru libertate, pentru dreptul la viaţă. In Franţa ca şi în alte ţări, rntuncitorimea, cu preţul libertăţii şi chiar al vieţii, luptă cu îndârjire pentru apărarea păcii, împotriva imperialiştilor. Oamenii cinstiţi din lumea întreagă li se alătură în luptă. Aceasta o dovedesc semnăturile care s'au depus şi se depun pe Apelul Partizanilor Păcii, dela Stockholm. Noi, femeile muncitoare din R.P.R., ne alăturăm acestui front uriaş al partizanilor păcii, în fruntea căruia se afla neînvinsa Uniune Sovietică şi marele conducător de popoare, Iosif Vissarionovici Stalin. Congresul va fi un prilej de a ne lua noui angajamente de muncă şi mai temeinică ,şi mai rodnică, perttru că ştim că fiecare succes al nostru duce la întărirea Patriei noastre, duce ,la întărirea frontului’ mondial al partizaniilor păcii.. ■ . In * cadrul organizaţiei noastre,. vom întări munca pentru ea .să'o facemtot ţriaL puternică ,şi .astfel să aducem contribuţia noastră la. întărirea Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor, care I este un fact« important în lupta I activă pentru, apărarea păcii. Stela Ertașcu activistă a CC. DFDR înfăptuiri din Republica Populară Română ATELIERUL CENTRAL AL PETROLIFEREI „MOLDOVA” La Moineşti a fost terminată de curând şi dată spre folosinţă clădirea spaţioasă şi luminoasă, în care a început amenajarea noului atelier central al Petroliferei „Moldova”. Până în prezent, au fost montate şapte strunguri sovietice şi cehoslovace două ma.-,vii ! ?, găurit, -două polizoare electrice şi se află in curs de montare o maşină de tăiat ghiventuri la bilioane şi ţevi. In scurt timp, atelierul va mai fi înzestrat cu încă două maşini de modelat fier, o frez-maşină şi un agregat de sudură. ÎNFIINŢAREA unei crescătorii de peşti PRIN ÎNDIGUIREA APEI HÂRTIBACIULUI DIN JUD. TÂRNAVA MARE Intre comunele Nercuşşi Hendorf din jud. Târnava Mare există o luncă , mai a tot ,anul inundată de apa Hârrtibaciului, care aduce pagube şi comunelor îmvecinate. Comitetul Provizoriu al judeţului Târnava Mare a luat măsuri pentru îndiguirea Hârfihaciuhii, pentru că în eleşteu ce se va forma, să se amenajeze o crescătorie de crapi. Pentru a obţine recolte cât mai îmbelşugate, ţăranii muncitori din satele judeţului Vâlcea îşi însuşesc tot mai mult metodele avansate ale agriculturii sovietice. Astfel, pentru prima dată, anul acesta, a început polenizarea artificială a secarei. Până în prezent s’a făcut polena Craiova a fost inaugurată Casa de Cultură a Filialei ARLUS Craiova. In Casa de Cultură a Filialei ARLUS, oamenii muncii din CraPentru valorificarea produselor ţărăneşti şi pentru o bună aprovizionare a centrelor aglomerate din judeţul Vâlcea, I. C S. „Aprozac”, sucursala R.Vâlcea, a deschis patru noi magazine în staţiunile balneo-climaterice: Govora, Călimăneşti,. Olăneşti şi R.Vâlcea. In felul acesta, se asigură o ma. In comuna Fântânele-Covurlui, se construieşte acum un nou local pentru Căminul cultural, in locul celui vechi care era impropriu. Utemiştii şi femeile încadrate în UFDR lucrează cu multă însufleţiAcest eleşteu va produce _40.000— 50.000 kg. peşte anual Prin înfiinţarea acestei crescătorii de peşte, pe lângă că se va crea o sursă importantă de venit, se va reda agriculturii o suprafaţă de 180 ha. care până, acum nu putea, fi cultivată ,fiind mereu inundată nizarea artificială , la 80 la sută din suprafaţa cultivată cu secară din judeţ. In fruntea acestei acţiuni s-au situat plăşile Bălceşti şi Grădiştea, care au terminat polenizarea pe întreaga suprafaţă cultivată cu secară. Iova au la dispoziţie o sala de lectură cu o bibliotecă înzestrată cu 4870 volume, 2 săli de şah, o sală pentru tennis de masă şi un , teren de vollei, bună aprovizionare a cantinelor organizate pentru muncitorii veniţi, la casele de odihnă, precum şi a salariaţilor din aceste euaţiuini. In acela? timp se creează o largă posibilitate de valorificare a produselor ţărăneşti, înfrânânduse şi specula pe care unii comercianţi o făceau pe pieţele localităţilor balneo-climaterice, de la amenajarea acestui ■ local, pentru că el să poată fi terminat cât mai curând, astfel ca activitatea culturală a comunei să poată continua nestingherită. ŞI IN JUDEŢUL VÂLCEA A ÎNCEPUT POLENIZAREA ARTIFICIALA A SECAREI INAUGURAREA CASEI DE CULTURA A FILIALEI ARLUS CRAIOVA ALTE MAGAZINE DE STAT IN LOCALITĂŢILE BALNEOCLIMATERICE DIN JUD. VÂLCEA UN NOU LOCAL PENTRU CĂMINUL CULTURAL DIN COM. FÂNTÂNILE - COVURLUI PREMIILE STAIN, PE ANUL 1949 EXPRESIA NOILOR CUCERIRI ALE ŞTIINŢEI SOVIETICE IN SLUJBA PĂCII SI A POPORULUI“ In cadrul lucrărilor sesiunii ştiinţifice a Academiei R.P.R., are loc astăzi, Vineri, 9 iunie, la orele 18, în sala Ateneului R.P.R., şedinţa plenară cu tema : „PREMIILE STALIN PE ANUL 1949, EXPRESIA NOILOR CUCERIRIRI ALE ŞTIINŢEI SOVIETICE IN SLUJBA PĂCII ŞI A POPORULUI“. Şedinţa este organizată de Institutul de Studii Româno-Sovietic, d prilejul împlinirii a trei ani de activitate. MEMBRII ACADEMIEI R. P. R. AU VIZITAT GOSPODĂRIA AGRICOLĂ COLECTIVĂ DIN COM. BĂLŢAŢI-IAŞI Iaşi, 8 (Agerpres). Miercuri după amiază, membrii Academiei R.P.R. care au participat la inaugurarea Filialei Iaşi a Academiei R.P.R. au vizitat Gospodăria Agricolă Colectivă „Iile Pintilie” din comuna Bălţaţi, judeţul Iaşi. Academicieni au fost primiţi cu dragoste de membrii Gospodăriei. Preşedintele Gospodăriei, Gheorghe Popa, a arătat oaspeţilor realizările înfăptuite în decurs de 9 luni, de când este constituită această Gospodărie Agricolă Colectivă. Academicienii s-au informat asupra felului în care sunt îngrijite culturile, asupra mersului operaţiunilor de pregătire a recoltării, precum şi asupra modului în care sunt îndeplinite nornţele zilnice de lucru. Oaspeţii au adtanirat culturii* Gospodăriei, — culturi care se prezintă foarte bine. La înapoierea spre Iaşi, academicienii au făcut un scurt popas la Podul Hoaiei unde au vizitat I policlinica, disprensariul şi centrul I antimalarie, V.*-N . . Academicienii care au participat la inaugurarea filialei Iaşi a Academiei R.P.R, în vizită la Gospodăria Agricolă Colectivă „Iile Pintilie”, din corn. Bălţaţi. Prof acad. Traian Săvlinescu în mijlocul ţăranilor mîncitori din Gospodărie. Nr. 131 Sâmbătă 10 Iunie 1950 APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECŢIE PRIETENIA STALINISTA INTRE POPOARE de D. SIDOROV Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie a sfărâmat şi nimicit pentru totdeauna în Rusia lanţurile robiei sociale şi ale asupririi naţionale. Toate popoarele din Uniunea Sovietică cuprind cu mândrie legitimă într’o privire generală călea străbătută şi marile transformări, care au fost înfăptuite de ele sub conducereapartidului lui Lenin Statin. Apariţia statului multinaţional sovietic a constituit un eveniment de importanţă istorică mondială. Pentru prima oară nn , istoria societăţii omeneşti, poporul a purces singur la justa rezolvare a problemei naţionale. In 1917, Rusia avea o populaţie de 140 milioane locuitori, în cadrul căreia naţionalităţile nerusi ■ reprezenta o massa de 65 milioane locuitori. Guvernarea ţaristă semănase învrăjbire între popoare, asmuţise uneie naţionalităţi împotriva altora. Popoarele din Rusia se aflau la diferite niveluri de" desvoltare economică şi culturală. Unele din ele nici nu păşiseră încă pe calea desvoltării capitaliste , se îndeletniceau cu creşterea vitelor şi aveaumari rămăşiţe ale orânduiri feudale. După Marea RevoluţieSocialistă din Octombrie, partidul lui Lenii Stalin a desfăşurat o intensă activitate în domeniul edificării republicilor şi regiunilor naţionale, în domeniul creării şi întăririi prieteniei dintre popoarele ţării sovietice. „Declaraţia drepturilor popoarelor din Rusia”, publicată la 15 Noembrie 1917, proclamă libertatea şi egalitatea în drepturi a tuturor popoarelor conlocuitoare din Rusia. Toate aceste popoare căpătau dreptul de a rezolva ele singure problemele organizării lor de stat. Toate popoarele au început să-şi creeze fiinţa lor naţională de stat, să-şi organizeze republicile lor naţionale sovietice, regiunile şi districtele lor naţionale. Numai energica desfiinţare a oricărei inegalităţi şi asupriri naţionale a putut crea condiţiile unei uniri de bună voe a celor maidiferite naţiuni într'o familie frăţească şi trainica, înţelegând că edificarea socialismului şi salvgardarea neatârnării lor de stat în faţa duşmanilor externi nu pot fi asigurate decât prin sforţările comune ale tuturor popoarelor sovietice, republicile sovietice au tins să se reunească in cadrul unui stat multinational unional Sub conducerea Partidului Bolşevic, în baza egalităţii, în drepturi , şi a unei încrederi reciproce, la 30 Decembrie 1922, la primul congres al Sovietelor din U.R.S.S., a fost înfăptuita unirea republicilor sovietice intr’un stat unional. Constituirea Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice a fost o grandioasă victorie a politicii naţionale leninist-staliniste. Ea a avut o importanţă decisivă din punctul de vedere al ulterioarei întăriri a situaţiei interne şi internaţionale a Statului Sovietic. Pentru consolidarea prieteniei dintre popoarele Uniunii Sovietice pentru întărirea şi desvoltarea colaborării lor frăţeşti, trebuia să fie lichidată in cel mai scurt interval de timp inegalitatea economică şi culturală dintre ele. I. V. Stalin puse in faţa Partidului Comunist, in faţa organelor puterii sovietice, sarcina ajutorării popoarelor rămase în urmă în desvoltarea lor, pentru ca ele să ajungă pe cele mai înaintate, astfel ca fiecare naţiune din U.R.S.S. să-şi poată alcătui şi întări fiinţa sa de stat de sine stătătoare, ca toate popoarele să-şi poată ridica economia şi forma cadre naţionale. Cu prilejul întocmirii planurilor cincinale, Partidul Comunist şi Guvernul Sovietic au dat cea mai mare atenţie chestiunii asigurării unei cât mai rapide desvoltări tocmai a popoarelor ramase în cea mai mare măsură în urmă în timpul ttirismului. Intr’un scurt răstimp, în baza înfăptuirii indus- trializării socialiste a ţării şi creării marii agriculturi colhoznice, regiunile periferice, odinioatia înapoiate, ale Rusiei, au devenit republici industriale înaintate,înainte de Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, Cazahstanul n’avea aproape deloc industrie proprie. In timpul puterii sovietice, s’au construit insă aici sute de întreprinderi, fiind create noi mari centre industriale, combinatul petrolifer dela Emba, bazinul carbonifer al Caragandei, uzinele de cupru de la Balhaş, combinatul chimic de la Actiubinsk şi multe altele.. Înainte de revoluţie, principala îndeletnicire a populaţiei cazahe era creşterea nomadă a vitelor. Astăzi Caxahstanil dispune de 6.700 colhozuri, de 254 sovhozuri şi de 363 staţiuni de maşini şi tractoare. Imense suprafeţe de pământ sunt lucrate cu tractoarele, iar strânsul recoltei se face pretutindeni cu combinele. Numai 2% din Cazahi ştiau carte. Astăzi Cazahstanul e o ţară cu ştiinţă de carte compactă. Ca şi in întreaga Uniune Sovietică, a fost înfăptuit şi aici învăţământul obligatoriu de şapte ani. II* republicii, funcţionează 23 instituţii de învăţământ superior, o universitate de stat, o Academie de ştiinţe, 50 institute de cercetări ştiinţifice, un conservator, o operă, un teatru de dramă, etc. înainte de puterea sovietică, cea mai înapoiată regiune a Asiei , Centrale era Tadjikistanul. In timpul planurilor cincinale stabiliste, s’au construit aici 154 mari întreprinderi industriale şi s’au înfiinţat şapte instituţii de învăţământ superior şi 25 şcoli tehnice. Azerbaidjanul a devenit o republică industrială înaintată. Tot atât de grăitoare sunt şi succesele altor republici unionale şi autonome. In timp ce în U.R.S.S. producţia industrială globală s-a mărit de 10,9 ori în 1940 în comparaţie cu 1913, producţia industrială a R.S.S. Armene s-a mărit de 22,3 ori, cea a R.S.S. Georgiene de 26,4 ori, cea a R.S.S. Cazahede (Continuare in pag. 3-a) CAMPANIA DE REVIZUIRE ŞI REPARARE A MAŞINILOR AGRICOLE SE APROPIE DE SFÂRŞIT Campania de revizuire şi reparare a maşinilor agricole se apropie de sfârşit. Numeroase Staţiuni de Maşini şi Tractoare au îndeplinit planul de reparaţii, înainte de termen. De asemenea, numeroase Gospodării Agricole de Stat şi-au pus la punct, în atelierele proprii, utilajul • In campania de pregătire a maşinilor necesare secerişului şi treerişului, ţărănimea muncitoare a primit şi primeşte un ajutor puternic din partea muncitorilor de la oraşe, care au alcătuit numeroase echipe ce s’au deplasat la ţară Campania de reparare a maşinilor este astfel încă un factor de întărire a alianţei clasei muncitoare cu Ţărănimea muncitoare, în folosul întregului popor muncitor. In clişeu: La Gospodăria Agricolă de Stat „Vasile Roaită” din corn Răzor-Prahova, în atelierul de reparaţiuni, muncitorii revizuesc o secerătoare şi alte maşini care vor fi folosite în campania agricolă de vară. Pentru o recoltă bogată ATELIER MOBIL PENTRU REPARAREA UTILAJULUI La Centrul Mecanic Regional Iaşi a sosit un atelier mobil amenajat intr’o maşină Ziss de patru tone. Acest atelier mobil va deservi toate Staţiunile de Maşini şi Tractoare, care fac parte din Centrul Mecanic Regional Iaşi, executând reparaţiunile de primă urgenţă la maşinile şi uneltele agricole. Atelierul mobil este prevăzut cu scule necesare pentru orice fel de reparaţiuni. MAGAZII PENTRU DEPOZITAREA RECOLTEI Comitetul Provizoriu al judeţului Someş, împreună cu Comisia judeţeană de colectare a produselor agricole, au luat o serie de măsuri pentru repararea şi construirea de magazii pentru depozitarea recoltei. Lucrările de reparare şi desinfectare a tuturor centrelor de bază sunt în curs de executare. În staţia CFR-Dej se va clădi o magazie, cuo capacitate de 150 vagoane, în care scop societatea „Sovromconstrucţii” nr. 9 Cluj a întocmit planul respectiv şi a început procurarea materialelor necesare. La centrul de recepţie Beclean, lucrările de reparare au fost terminate cu 17 zile înainte de termen, folosindu-se materiale locale. In comuna Chichiş, centrul de plasă, aflat la o distanţă de 30 km. de calea ferată, este nevoie de o magazie, deoarece în această comună nu există o clădire corespunzătoare. MĂRFURI PENTRU COOPERATIVELE DIN JUD. PUTNA La Uniuneia Cooperativelor din judeţul Putna au sosit unelte agricole şi materiale necesare campaniei de recoltare, care sunt puse la dispoziţia ţăranilor muncitori prin cooperativele săteşti din judeţ. Dîrs stocurile primite au fost distribuite până acum cooperativelor din judeţ 1600 coase, 1650 seceri, 600 furci, 320 brăţări de coase, 100 ciocane de coase, 240 t nicovale pentru coase, etc. Deasemeni, în depozitul Uniunii au intrat în ultimele zile 990 gresii de coase, 63 şine de tobă, 2000 şuruburi pentru şine de tobă, 2000 şaibe-clape şi 7 mc. de material lemnos. Conducerea Uniunii Cooperativelor trebue să ia măsuri imediate pentru ca aceste materiale cât şi restul de 3900 coase aflate în depozit să ia de îndată drumul cooperativelor săteşti. AU FOST ÎNFIINŢATE ÎNCĂ DOUA STAŢIUNI DE MAŞINI ŞI TRACTOARE In comuna Hârşova din judeţul Constanţa a luat fiinţă Staţiunea de Maşini şi Tractoare , Horia”, care dispune de un parc de 36 tractoare I.A.R. 23 şi cinci batoze de treer. O altă Staţiune de Maşini şi Tractoare a luat fiinţă în comuna „23 August”. Până în prezent această Staţiune a fost înzestrată cu 7 batoze şi diferite unelte şi maşini pentru ateliere, zilele acestea urmând să sosească și 36 tractoare de tip I.A.R. 22.