Vatra, 2021 (Anul 51, nr. 1-12)
2021-11-01 / nr. 10-11
64 starea literaturii romane contemporane in scoalä Vatra actuale pot fi transmise prin demersul didactic), de rezilienta la schimbare a unor cadre didactice, de modul in care societatea §tie / poate / vrea sä absoarbä o generatie nouä. Programa este elaboratä nu doar urmärind finalitätile, ci este elaboratä §i in functie de specificul disciplinei. Altfel spus, nu se poate transforma programa intr-una doar de limbä romanä, dacä vreodatä ar fi o asemenea tendintä, nici intr-una doar de literaturä fie ea si modemä sau doar de comunicare. Programa, desigur, poate accentua unele aspecte, farä a le anula insä pe celelalte. $i este firesc a§a! La ora actualä nu avem doar autori canonici sau doar anumite texte ale unor autori. Sunt unele texte cu caracter obligatoriu, iar altele cu caracter de recomandare. Imbinarea obligativitätii cu recomandärile in cadrul unui demers didactic coerent poate conduce la o intelegere profundä a unui fenomen literar. Existä o problemä, insä. Textele cu caracter obligatoriu sunt incluse in programa de bacalaureat $i an de an este elaborat subiectul examenului de bacalaureat. In fond, examenul de final de clasa a XII-a, prin subiectul säu, prin modul in care sunt elaborati itemii, genereazä intreaga problemä a programei §i despre textele predate, cel putin a§a cum o vede o parte a societätii, ar trebui sä fie altele, mai moderne, mai adaptate weltanschaungului elevilor. Definitia literaturii contemporane, destul de vagä De§i existä foarte multe discutii academice despre ceea ce inseamnä literatura contemporanä, mai toate vocile admit cä ea reprezintä textele literare cuprinse in perioada de dupä 1940, mai precis de dupä cel de-al Doilea Räzboi Mondial pänä in zilele noastre. Prin urmare surprinde noile paradigme pe care s-a asezat lumea de atunci si pänä acum, deci si literemre romänä ar trebui sä reflecte aceste schimbäri. Si nu sunt putine la numär: problema rasialä, avortul, drepturile persoanelor de culoare, comunismul §i cäderea zidului Berlinului, democratia, identitätile sociale si lista poate continua. Toate aceste schimbäri de paradigmä pe care elevii le pot intalni in viata de zi cu zi au avut loc in anumite contexte sociale, politice, economice. Mai mult, ceea ce pare actual ridicä din punct de vedere academic numeroase probleme de delimitare. Literemre cuprinsä in aceastä perioadä apartine atat modemismului, cat si postmodemismului, mai nou a postumanismului cu tot ce inseamnä acesteisme. In definitiv, aceasta este lumea in care träim, una pestritä, care poartä pecetea schimbärilor succedate cu repeziciune in secolul XX §i de acum. Literatura contemporanä in fcoalä ca practica didacticä Literemre si in special cea contemporanä nu inseamnä doar ideile vehiculate intr-o carte, ci §i tehnicile de analizä §i interpretare. Modalitatea de a „citi” un text literar de dupä cel de-al Doilea Räzboi Mondial inseamnä $i structuralism si teoria receptärii si post-colonialism, dar §i delimitäri teoretice asupra unor concepte in functie de fiecare scoalä: narare obiectivä, psiho-narare (prezenta constiintei naratoriale in textele scrise la persoana a Ill-a) sau prezenta constiintei in textele scrise la persoana I sau mai nou narativitate cognitiva sau analiza textelor dramatice din punctul de vedere al caracteristicilor lor multimediale si corespondenta lor cu textele narative. Aici rolul continuturilor predate in universitäti este definitoriu, pentru cä studentul de la Litere trebuie sä §tie tot acest parcurs al literaturii, trebuie sä stäpäneascä foarte bine notiunile de teorie literarä si sä opereze cu eie foarte usor. Textele din literatura romänä care surprind sau pot surprinde aceste schimbäri de paradigmä si/ sau modalitäti de articulare a discursului trebuie sä existe in primul rand, iar mai apoi sä fie relevante. Apoi eie trebuie sä fie intelese in toatä anvergura lor, nu doar lecturate superficial. Rolul profesorului De aceea rolul profesorului nu se reduce doar la transmiterea unor informatii despre literaturä, ci a fi profesor inseamnä in primul rand a sti sä predai acele informatii astfel incat sä stimulezi gandirea elevului, sä-l ajuti sä fie autonom sau sä problematizeze atunci cand se intälneste cu diferite idei sau fapte literare. Altfel spus, orice programä am avea, dacä nu este contextualizatä la mentalul la care se raporteazä elevul, este nulä. Prin urmare trebuie inteleasä paradigma in care träieste elevul, trebuie identificate sabloanele cu care opereazä elevul pentru a decodifica mesajul din realitatea in care el träieste si trebuie explicate clar. Trebuie sä existe si o transferabilitate a informatiilor in context social contemporan, altminteri profesorul se loveste de intrebärile: „la ce-mi ajutä sä stiu despre autorul X care a scris in sec. al XIX-lea sau despre autorul X din sec. al XXI-lea care este irelevant pentru mine?” Deci, predarea unui continut care se gäseste in programa de limba si literemre romanä trebuie facutä pe cele douä paliere: tehnici de analizä si idei. $i nu este deloc usor sä dezlegi fiele scolilor, teoriilor literare care intre eie, unele au caracter divergent. Aici se greseste si in practica didacticä in cadrul programei existente. Eminescu, Slavici, Caragiale, Creangä, Camil Petrescu, Sadoveanu, Preda etc. trebuie contextualizati si aplicatä metoda transferului de informatie la nivel disciplinar, multidisciplinar si transdisciplinar. Este drept cä din acest punct de vedere textele contemporane sunt mai aproape de ceea ce väd Si aud elevii, decät cele apartinänd secolului al XIX- lea sau cele apartinänd primei jumätäti a secolului al XX-lea. Dar dacä se va preda in continuare pe aceleasi coordonate ca si pänä acum, indiferent ce text va fi discutat, el va deveni vetust in cativa ani. Cäti dintre elevi sunt interesati de perioada 1965-1989, perioadä