Veselia, 1924 (Anul 32, nr. 1-52)

1924-01-03 / nr. 1

foi 3 ianuarie 1924 WES-LSA Du c «Cu^.4 —■■■■. ........ff:: CU BUNĂ DIMINEAŢA ’Alta dată la Crăciun Mâneam pere dintr'un prun Altă dată era una Dar acuma nu-i niciuna. In alt veac strigau băeţii Deauzeau chiar şi pereţii : Să le dea de Moş-ajun Câte nu mai ştiu să spun Şi prin neaua cum e floarea O porneau cu născătoarea Iar cu cântec de colindă Năvăleau flăcăii ‘n tindă Astăzi s‘a sucit şurupu Ila păpat, se vede, lupu Pe copii. Azi doar beşlege Cer şî cu şi fără lege. Cere d. Brutianu Dări cu caru, cu toptam Iar — a naibi ‘i comedia ! — Cipăianu vrea Vlăsia. Don Pădure...— ca pădure — Vrea la umbră. Dar ce dur e Un director de ‘nchisoare ! 1) Cere locu-i cu ardoare. De Ignat porcu se tae Ce vrea Al. C. P. ? O bae.. Vrea de sânge bae, ca să Stea pe la mojici pe masă. Domnu Lupu cere sfânc Şi-o să ia alţii smântână Iar Marghiloman putere C'a slăbit de crezi că piere * 1 1) D'i­e­­torul Gene­a! al închisorilor a fost suspendat din cauza neregulilor. 2) Bine­înţeles, nu scriitorul acestor rânduri. Poveste de Crăciun şi de Anul Nou In Risipiţi, cat din judeţul Adunaţi, trăiau din mila Domnului, o gâscă, un porc şi două sute nouăsprezece locuitori de toate felurile. I Hasra se numea Gaga, porcul Ghi­­jţă şi locuitorii Risipiţeni. Tot popo­rul ăsta trăia în pace şi prosperita­­tea ar fi­ fost complectă în sat dacă, în primele zile ale lui Noemvrie, n'ar fi sosit în sat trei mutre noi. Gâmea­­ţă cu nevasta şi cu copilul lor Trică* sosiţi D-zeu ştie de unde. Şi în ce jalnic chip apărură ! Hai­­nele bărbatului şi ale femeii aveau mai multe găuri de privit afară decât ferestrele hotelurile toate din ,,Asp­­eltaţ­ia marilor hoteluri”. Bietul Trică barem, era îmbrăcat intr’un ţol cu­­dungi roşii şi albe care,încă purta fir­ma celui ce-l întrebuinţase odată ca perdea: Fabrică de mezeluri şi con­serve. Familia Gârneaţă poposi într-o co­libă izolată, la marginea satului. Liniştea satului, o clipă turburată Bine că Argetoianu C­ântări ca uraganu A turtit pe Averescu Şi-a rămas cu N. Georg­escu,, Camera cere vacanţă Iar Madgearu nic'o clanţă . Don ministru de la şcoale Vrea clădiri fără parale. Scriitorul 2­ v­rea talentul Tinerii vor... tratamentul. Premierul vrea doar nani Şi Sănducu gura Stanî. Doamna nu vrea ca să nască Domnul vrea să fie iască Să se-aprindă şi pe ghiaţă Şi la moaşîsa... în piaţă, în apropiiar doreşte Lucrul cel mai bun, fireşte : Chiriaş fript la grătar Ori... pârjolul arde-Var ! Neică Niţă nu vrea apă Iar primarul de ea crapă, Leic cere întăreală Burta — iad ! — numai haleală. Călineasca însă una Vrea în stat să fie într'una : Ni­ci de leac o puşcărie Dar la frână hoţi o mie... Ala dela VESELIA de venirea acestor nepoftiţi, începu iar să apese greu. Risipiţenii nu se mai ocupau de ve­netici, ca şi cum nici n’ar fi existat. Risipiţenii, da, dar nu şi Goga. A doua zi după ce se instală, Trică vă­zu cum venea legănându-se ca un mi­nistru de la Ocrotire, alba şi grasa Gaga, apropiinduise să-i facă o vizi­tă de politeţe. Şi în fiecare zî, să fi plouat ori să fî nins, ea îşi făcea obiceiul. Atâta constanţă stabili între băiat şi palmiped o prietenie, o tandreţe, pe care Castor şi Polux ar fi invidi­at-o, într’o dimineaţă când Trică fră­mânta cu mâinile lui negre zăpada, făcându-şi iluzie că e aluat de cozo­naci, auzi urlete şi ţipete venind din­­tr’o curte din sat. Se apropie şi asis­tă ca martor neputincios la asasina­rea lui Ghiţă. I-a părut foarte rău fiindcă Gaga îi mărturisise ce mare simpatie avea pentru Ghiţă. Speriat, Trică o luă la fugă spr­e casă. Toată ziua nu-şi veni în fire şi tocmai a doua zi se linişti când văzu pe prietena lui Gaga. Fără să omită vreun amănunt, îi povesti omorul din ajun. Sacrificiul anual al porcului e ca­lendarul gâştelor. Ele ştiu că precede cu puţine zile sărbătorile Crac­anu­lui şi Anului nou, ca şî jertfirea lor pe altarul poftelor omeneşti. — Pe cuvântul meu de gâscă, stri­gă Gaga, anul acesta nu voi fi omo­râtă ! In complicitate cu Trică, se ascun­se în colibă, făgăduîndu-şî să nu iasă din ascunzătoare decât a doua zi du­pă revelion. Zilele şi nopţile trecură. In sfârşit veni şi seara fatală. Gaga, nu mai putea de bucurie că înlătura­se pericolul şi cu multă veselie privi cum familia Gârneaţă plecă în sat să capete ceva, în această ultimă seara de primejdie. Dar când coliba fu goală, Gaga, pri­vi vatra unde molcomeau câteva g£t­­teje şi se întrista văzând căldarea goală. îşi aduse aminte de Risipitenii bo­gaţi, cu chirometrii de caltaboşi şi cârnaţi cu care acum se desfătau — Mă rog, nu cunoaşteţi dvs. pe d-l Gurgui, de pe strada asta . — Gurgui?.... II cunosc după vedere, dar după nume num

Next