Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1973 (Anul 11, nr. 1-26)

1973-01-05 / nr. 1

2 ANUL XI viata economica SUMARUL Numărului 1 din 5 ianuarie 1973 3­4 — Plan • angajamente • Pentru înfăptuirea exemplară a planului : Din primul trimestru al anului, o eşalo­nare raională a eforturilor de ing. Pierian Mihalache, ec. Petre Cioclu, C.SP • în judeţul Cluj . Un inceput de bun augur de Varga Andrei, Mihai Andreescu • Cum urmărim avansul în realizarea cincina­lului înainte de termen de Ioan Nichita, director al Direcţiei jude­ţene de statistică Satu-Mare. 7 . Agricultură In I.A.S. : Rezerve de creştere a rentabilită­ţii producţiei zootehnice (1) de prof. univ. dr. O. Parpală 8 — Strategii de dezvoltare Petrochimia (111): O concepţie dinamică şi suplă de Iulian Bădin 9 — Conducere şi organizare Ancheta V. E.: Centrala industrială şi ac­celerarea creşterii economice Răspund : Gheorghe Trică, director general, Centrala de autocamioane şi tractoare — Braşov ; Dumitru Leaua, director general, Centrala Industrială de metale neferoase şi rare,Vasile Ogherlaci, director general, Cen­trala cărbunelui — Petroşani. 10—11 — Dezbatere organizată cu sprijinul Comisiei economice a Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. Specializarea şi cooperarea — atribute ma­jore ale activităţii centralelor industriale ! Participă­­ prof. Iulian Cazacu, ing. şef de concepţie, Uzinele ,,Tractorul“ ; ing. Con­stantin Ivăneanu, Uzina de autocamioane; ing. Dumitru Galeş, director, Uzina de fa­bricaţie, reparaţii şi montaje în agricultură. 12 — Agenda economistului Codul Muncii : Reglementări noi de C. Jornescu 13 — Marketing Conducerea integrată a activităţilor de mar­keting de dr. Mihai C. Demetrescu, directorul La­boratorului de marketing 14 — Concepte • teorii Colaborarea şi cooperarea economică dintre ţările socialiste : Domenii, forme, căi, cadru instituţional şi instrumente de realizare (I) de Radu Constantinescu — Metodologie Dezbateri ; Determinarea şi analiza eficien­ţei cercetării ştiinţifice de Daniel Stoicescu — Date de prognoză Traficul maritim internaţional de Gh. Nistor, C. Dan, Institutul pentru stu­dierea conjuncturii economice internaţionale. 19 Pakistan : Opţiunile dezvoltării de Radu Budeanu. 1—VIII — Sumarul revistei „Viaţa economică“, nume­rele 1—52/1972. Redactor şef : Gheorghe DOLGU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : str. Nico­­lae Iorga nr. 36 9 telefon 11 78 76 9 Bucureşti Tiparul : întreprinderea Poligrafică „In­formaţia" str. Brezoianu, nr. 23—25, 40 470 scrisori =3 RANDAMENTUL FABRICĂRII UNOR SORTIMENTE DE NEGRU DE FUM IN LEGĂTURĂ cu articolul „Cu ce consumuri de combustibil şi energie se produc unele sortimen­te de negru de fum“ („Viaţa eco­nomică“ nr. 46/1972) facem urmă­toarele precizări : La nivelul pro­ducţiei mondiale, între tipurile de negru de fum, sunt şi cîteva sorturi de tipul canalelor, care folosesc ca materie primă gazul metan. Aceste sorturi, reprezentau cu 20 de ani în urmă procentul cel mai ridicat în producţia mondială de negru de fum. Pe parcurs prin realizarea unor noi tipuri, proporţia producţiei de negru de fum de canale în pro­ducţia mondială a fost an de an în scădere, cu toate că producţia fi­zică a rămas aproape constantă. Noile tipuri de negru de fum nu au putut îndeplini în totalitate e­­xigenţele cerute de tehnologia de prelucrare a cauciucului şi a indus­triei poligrafice. In ţara noastră dezvoltarea pro­ducţiei de negru de fum a urmat pînă în 1958 aceeaşi cale. Din acest an prin scoaterea din funcţiune a unora din unităţile de producţie de canale, nivelul consumului specific prezintă o scădere accentuată. Ţinind seama de randamentul scă­zut al acestui procedeu de trans­formare a carbonului hidrocarburii, folosită ca materie primă, în ne­gru de fum, randament care nu mai poate îndreptăţi, în continuare, pro­ducţia sortimentului cu toate cali­tăţile lui specifice anumitor scopuri la întrebuinţare, anul 1973 va fi ul­timul în care se va mai produce negru de fum de canale. Odată cu dezvoltarea producţiei de negru de fum de tipul HAF—ISAF, prevăzu­tă pentru anul 1974, la uzina noas­tră se întreprind cercetări pentru realizarea unor sortimente de ne­gru de fum cu caracteristici care sa poată înlocui cu eficacitate folosi­rea negrului de fum de canale în practica din ţară. Deoarece, în prezent, la exportul unor sorturi se impun şi anumite cote de negru de fum de canale, prin­ dezvoltarea producţiei şi a noilor sortimente se creează posibilitatea înlocuirii ne­grului de fum de canale şi la ex­port. ing. Ioan PINTEA director. Uzina chimică „Carbosin“­­Copşa Mică CURIER • Alocaţia de stat RADU DUMITRU, Piteşti — Decretul nr 285/1960, cu modi­ficările ulterioare, prevede că pentru copiii în vîrstă de pînă la 16 ani, aflaţi în întreţinerea statului, inclusiv pentru elevii şcolilor profesionale, nu se acordă alocaţia de stat. In a­­semenea situaţii de excepţie, aceşti copii nu se iau în con­siderare la stabilirea rangu­lui celorlalţi. Astfel, dacă un salariat are 4 copii, dintre care unul la şcoala profesio­nală, se consideră că în fa­milie, din punctul de vedere al stabilirii şi calculării drep­tului la alocaţie, sunt numai trei, fâcîndu-se abstracţie de cel de al patrulea. Dacă su­mele cheltuite de stat pentru fiul dv. în perioada cît a frec­ventat — în cursul unui tri­mestru — o şcoală profesio­nală, au fost restituite de dv. în întregime, sînteţi îndreptă­ţit să primiţi retroactiv alo­caţia de stat, luîndu-se în considerare atît la stabilirea dreptului, cît şi la calcularea lui — în raport cu rangul co­piilor — şi cel care a frecven­tat şcoala profesională, pen­tru care statul n-a avut nici o cheltuială. Dreptul la aloca­ţie se prescrie dacă n-a fost solicitat în termen de 12 luni. 9 Efectul înregistrări­lor eronate STELIAN DUMBRAVESCU, Braşov — La pct. 30 din „Nor­mele metodologice privind contabilitatea unităților econo­mice“, aprobate prin ordinul Ministerului Finanțelor nr. 595/31 decembrie 1970 — în baza art. 4 din H.C.M. nr. 1885/1970 — se prevede că : „Efectuarea unor înregistrări eronate în contabilitate nu constituie te­mei pentru plata salariilor, premiilor, gratificaţiilor şi al­tor stimulente băneşti sau ma­teriale. In toate cazurile plata acestor stimulente trebuie să fie fondată pe operaţii reale, pe înregistrări corecte. In ca­zurile raportării eronate a u­­nor indicatori pe baza cărora s-au acordat diferite stimulen­te materiale se vor stabili măsuri legale de recuperare“. Măsura dispusă de bancă pentru recuperarea diferenţelor de salariu se încadrează în prevederile legale menţionate deoarece, la finele trimestru­lui IV/1971, unitatea economică nu era în drept să beneficieze de plata diferenţelor de sala­riu. Dacă se asigura înregis­trarea reală a costurilor de producţie şi, implicit, determi­narea corectă a realizării pla­nului de beneficii (dotaţii), care se raportează cumulat de la începutul anului şi care constituie condiţie pentru eli­berarea integrală a salariilor, situaţia era alta. Chiar şi în cazurile în care se aplică, e­­ventual, prevederile legale ară­tate mai sus analiza îndepli­nirii condiţiilor pentru elibe­rarea integrală a salariilor şi celelalte stimulente materiale se face pe baza datelor de bilanţ ale perioadei la care se referă plăţile respective. O încadrare ION DRAGIUCI. Alba lun­a — Angajatul care ocupă o funcţie cu condiţii de studii alternative (superioare, de spe­cialitate, cu o anumită vechi­me, sau medii cu o vechime mai mare în specialitate) este salarizat, conform pct. 28 din anexa IX la H.C.M. nr. 914/ 1968, cu 2 clase de salarizare sub cea prevăzută la funcția respectivă, în cazul ocupării ei de către un salariat cu stu­dii medii. Atunci, cînd în completarea studiilor, angaja­tul absolvă, cu examen de diplomă (de stat) învăţămîn­­tul superior în specialitate, el este salarizat la aceeaşi gra­daţie, însă cu două clase în plus. Modificarea se face prin efectul legii, de la data cînd salariatul a absolvit învăţă­­mîntul superior cu diplomă, prezentarea diplomei avînd nu­mai caracterul unei dovezi a studiilor absolvite. ★ MIN­AI NEGRU. Conform prevederilor legale în vigoare (Legea nr. 11/1971 şi H.C.M. nr. 914/1968), vechimea minimă cerută pentru promovarea la gradaţia l-a este de doi ani. In conformitate cu pct. 3 din anexa nr. XI la hotărîrea sus­menţionată, (Indicaţii privind modul de acordare a gradaţi­ilor în funcţiile tehnico-admi­­nistrative) gradaţiile se pot a­­corda numai cadrelor ce au obţinut calificativele „foarte bun“ sau „bun“ pentru activi­tatea desfăşurată şi numai în limita prevederilor planului de muncă şi salarii. Stabilirea salariaţilor care sunt promo­vaţi dintre cei care îndepli­nesc condiţiile susmenţionate este de competenţa conduce­rilor de unităţi. O ELEONORA TIPEI. Alba Iulia — Recunoaşterea vechi­mii în funcţii juridice — in vederea promovării — este re­glementată printr-o dispoziţie normativă cu carater special (Decretul nr. 143/1955). Nu este posibil să se includă în calcu­lul acestei vechimi şi perioa­dele cînd un absolvent al in­­văţămîntului superior juridic a deţinut funcţia de secretar al unui rectorat sau de eco­nomist. CONSFĂTUIRE CU CITITORII DIN AGRICULTURA JUDEţULUI VRANCEA şi R­EDACŢIA NOASTRĂ, cu sprijinul Secţiei economice a Comitetu­­lui judeţean Vrancea al P.C.R. şi Direcţiei generale judeţene pen­­■­n­tru agricultură, industrie alimentară şi ape, a organizat recent o consfătuire cu cititorii din agricultura judeţului. Au participat contabili şefi din cooperative agricole de producţie, întreprinderi agricole de stat, unităţi de cercetare, economişti de la organizaţiile judeţene de coordonare, aprovizionare, valorificare, finanţare şi creditare a producţiei etc. Din par­tea redacţiei au participat conf. univ. dr. Sabin Nica-Sirbeşti, şef de sec­ţie şi Ion Manea, redactor. Redăm in continuare, pe scurt, stenograma dis­cuţiilor purtate. Marin Constantin, contabil şef la C.A.P. Tătăranu, a cerut ca revista să acorde un spaţiu mai larg sec­torului cooperatist, sector cu mare pondere în economia naţională. Din­tre temele tratate în revistă a ur­mărit cu interes „punctele de ve­dere“ privind calculul preţului de cost în C.A.P. L-ar interesa în mod deosebit articole despre importan­ţa fondului de dezvoltare şi core­laţiile ce se stabilesc între acesta şi fondul de consum în cooperativele agricole, despre importanţa consti­tuirii rezervei de producţie pentru dezvoltarea cooperativei, despre experienţa concretă a unor uni­tăţi în aplicarea acordului glo­bal. Totodată, şi-a exprimat in­teresul deosebit faţă de arti­colele de analiză a cheltuielilor efectuate în C.A.P., pe sectoare de activitate, pe produse etc. Propune tratarea mai pe larg a cooperării intercooperatiste, a colaborării cu unităţi agricole de stat, precum şi a rezultatelor obţinute în urma pro­filării producţiei şi consideră ca fiind utile temele privind utilizarea creditelor acordate de stat, orienta­rea investiţiilor, cointeresarea ma­terială a membrilor cooperatori, le­gislaţia contractelor economice, în­tocmirea planului de producţie etc. Propune editarea unui almanah economic anual. Nina Rădulescu, contabil şef la C.A.P. Odobeşti, consideră că tre­buie tratate mai pe larg efectele e­­conomice ale dezvoltării activităţi­lor anexe şi prestărilor de servicii în cooperative (spre exemplu, la C.A.P. Odobeşti, aceste activităţi au contribuit cu 2,6 milioane lei la formarea producţiei globale a uni­tăţii). Ion Aldea, contabil şef la Trustul judeţean Vrancea al I.A.S., a pro­pus alcătuirea unei tematici-serial, care să trateze toate aspectele eco­nomice ale procesului de producţie, începînd cu modul de folosinţă a terenului, cu pregătirea producţiei din punct de vedere economic şi încheind cu articole de analiză a preţului de cost, a beneficiului şi rentabilităţii, a preţurilor de des­facere, în vederea formării gîndirii economice a cadrelor cu funcţii e­­conomice şi a celorlalţi specialişti. Consideră că trebuie făcut mai mult pentru formarea şi informarea spe­cialiştilor în probleme de marke­ting, agricol, de economicitate a producţiei şi de tratare a sisteme­lor de lucru în ţările cu agricultu­ră dezvoltată. Este interesat, ase­menea altor specialişti, în cunoaş­terea problemelor de pură speciali­tate economico-financiară care-i ajută să înţeleagă just legislaţia privind valorificarea şi creditarea producţiei, folosirea creditelor, în­cheierea contractelor economice etc. Nicolae Enache, contabil şef la I.A.S. Focşani, urmăreşte cu interes articolele pe tema simplificării evi­denţei, considerînd că în întreprin­derea în care lucrează aceasta este foarte complicată. Susţine ideea ci­clului de materiale economice, pre­cum şi a iniţierii unui „curier le­gislativ“ specific, pe teme de eco­nomie şi legislaţie agrară. Propune publicarea unor articole privind a­­plicarea acordului global în I.A.S. Gabriela Beznea, cercetător la Staţiunea experimentală viticolă O­­dobeşti, urmăreşte cu interes arti­colele de analiză, „Agenda econo­mistului“, materialele privind folo­sirea raţională a pămîntului şi cele de experienţă şi analiză privind a­­plicarea acordului global. Aprecia-­ ză contribuţia adusă în documenta­rea şi informarea specialiştilor din agricultură de rubricile „Statistica internaţională“ şi „Mondorama“. Florin Pascu, contabil şef la în­treprinderea judeţeană de valorifi­care a cerealelor şi producerea nu­treţurilor combinate, este interesat în apariţia mai frecventă a artico­lelor despre calitatea producţiei a­­gricole şi influenţa ei asupra efi­cienţei economice. Vasile Cu­conoiu, director adjunct al Sucursalei judeţene Vrancea a Băncii pentru agricultură şi indus­tria alimentară, este de părere că trebuie să apară mai multe artico­le privind creditarea şi utilizarea creditelor în agricultură, aplicarea Legii finanţelor (puncte de vedere ale unităţilor bancare şi de produc­ţie) întocmirea planurilor economi­ce şi financiare ale cooperativelor, precizarea atribuţiilor consiliilor intercooperatiste. AVANS LA ...TELEFOANE OFICIILE de poştă şi telecomu­nicaţii — invocînd prevederile De­cretului nr. 203/1949 încasează de la abonaţi avansuri aproximativ egale cu prestaţiile unei luni de convor­biri telefonice. Contravaloarea a­­cestora este încasată aproape de sfîrşitul următoarei luni , propun ca sumele să fie creditate de bancă, nu de către întreprinderi prin a­­vansuri, aşa cum se procedează în toate sectoarele economice. Contro­lul băncii ar determina, accelerarea decontării prestaţiilor, aducînd, în acelaşi timp, şi un serviciu între­prinderilor care sunt nevoite, lună de lună, să prelimine cheltuielile cu convorbirile telefonice. ec. M. BOBOLICI Craiova

Next