Viața Nouă, iulie-septembrie 1955 (Anul 12, nr. 3296-3373)
1955-07-22 / nr. 3314
Pag. 2-a r r VIAȚĂ NOUA Prietenia polono-sovietică, chezășie a succeselor poporului polonez Istoria nu a cunoscut pînă în zilele noastre relații internaționale cum sînt cele stabilite între Uniunea Sovietică și țările de democrație populară, relații de ajutor reciproc, dezinteresat, cu adevărat frățesc, bazate pe deplină egalitate. Relațiile polono-sovietice, statornicite și călite în timpul luptei de eliberare dusa împotriva hoardelor hitleriste constituie un exemplu grăitor al relațiilor internaționale de tip nou. Dînd lovitură după lovitură mașinii de război hitleriste, eroica Armată Sovietică nu și-a cruțat eforturile pentru a elibera Polonia de sub jugul cotropitorilor fasciști. Va rămîne pentru totdeauna înscrisă cu litere adin ei în amintirea poporului polonez ziua de 22 iulie 1944, ziua eliberării Poloniei, ziua care a deschis poporului polonez calea unei vieți la care visase secole și decenii de-a rîndul. Prietenia născută între eroicii ostași sovietici și ostașii Armatei Populare Poloneze în timpul luptelor pentru eliberarea Varșoviei și a altor orașe și sate poloneze s-a întărit necontenit în cursul celor 11 ani de viață liberă a poporului polonez. Prin semnarea tratatului de prietenie, asistență mutuală și colaborare postbelică dintre U.R.S.S. și R. P. Polonă au fost consfințite legături frățești între cele două țări vecine. Această „cucerire istorică de neprețuit a deceniului trecut" — cum caracterizează tovarășul Boleslaw Bierut tratatul de prietenie sovieto-polon — „este nu numai un document internațional din cele mai importante, ci și simbolul legăturii tot mai strânse dintre țările noastre, bazată pe idealuri comune și pe ideologia comună a oamenilor muncii care construiesc o viată nouă. In baza acestui tratat poporul polonez a primit necontenit din partea Uniunii Sovietice un ajutor larg, fără de care ar fi de neînchipuit starea înfloritoare actuală a industriei grele și a celei constructoare de mașini, precum și a întregii industrii poloneze modernizate. Cu ajutor sovietic s-au construit numeroase uzine și fabrici, centrale electrice și multe altele. it v-- 1 Nebănuite perspective se deschid industriei poloneze prin folosirea experienței sovietice în utilizarea pașnică a energiei atomice. După cum se știe, U.R.S.S. transmite unei serii de țări, printre care și R. P. Polone, secretul folosirii energiei atomice la punerea în funcțiune a centralelor electrice. Uniunea Sovietică trimite de pe acum R. P. Polone izotopi produși de reactori atomici, cum este spre exemplu cobaltul radioactiv, oferindu-i în același timp posibilitatea de a-și însuși tehnica obținerii de izotopi radioactivi în baza unui acord încheiat între cele două țări privind construirea unui reactor atomic în R. P. Polonă. Numeroase sunt domeniile in care R. P. Polonă obține mari succese datorită sprijinului primit din U.R.S.S. Pe lingă aceasta, Polonia populară se bucură de ajutorul larg financiar acordat de Uniunea Sovietică în condițiuni avantajoase și pe termen lung, primimd sub formă de împrumut și credite mărfuri și utilaj industrial în valoare de cîteva miliarde ruble. Ajutorul sovietic a constituit chezășia refacerii și dezvoltării pașnice a industriei și agriculturii poloneze, cu sprijinul primit din U.R.S.S. au luat un puternic avînt toate ramurile vieții culturale și artistice din R.P. Polonă. Uniunea Sovietică, oferind Poloniei populare cu atîta generozitate un larg sprijin economic, i-a tinerit în același timp un larg sprijin în viața internațională. In martie 1946 spre exemplu, unii reprezentanți ai cercurilor occidentale au încercat să conteste drepturile Poloniei în privința frontierei Oder-Neisse, reprezentanții poporului sovietic au dat o ripostă categorică acestor încercări. In decursul anilor care au trecut de la semnarea tratatului de prietenie sovietopolon, el a constituit o garanție sigură a recunoașterilor drepturilor cuvenite Poloniei, pe plan internațional, a securității și integrității hotarelor R. P. Polone. Relațiile de prietenie trainică, frățească ale Uniunii Sovietice cu R. P. Polonă, precum și cu celelalte țări de democrație populară din Europa, slujesc neîncetat cauza menținerii și întăririi păcii continentului nostru și a lumii întregi. 11 ANI DE EXISTENȚĂ A POLONIEI POPULARE Varșovia — orașul celui de al V-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților ras cu Istoric pierdut în negura vremurilor, întemeiat în Vi'ul Vistulei pe unde trecea în antichitate vestitul drum al negustorilor de ambra. Varșovia a cunoscut epoci de plină înflorire dar și urgia năvălitorilor străini. Vechiul tîrgușor — cetățuie Swietojerska încins cu ziduri groase de apărare prevăzute cu porți zdravene cu metereze și tunuri medievale a luat in secolul al XII-lea numele de Varșovia pe care-l poartă pînă astăzi capitala poloneză. Cu trecerea anilor, orașul a devenit un important centru comercial îmbogățindu-se cu palate și construcții arhitectonice deosebit de frumoase. In secolul al XVIII-lea Varșovia număra aproape 100.000 de locuitori (cifră considerabilă pentru vremea aceea), cultura și artele luaseră un mare avînt. Dar capitala Poloniei a fost bîntuită adeseori de incendii, de jaful și distrugerile cotropitorilor. Ravagiile asediilor din perioada războaielor suedeze reduseseră populația Varșoviei la o zecime. Furia sălbăticiei hitleriste a întrecut însă orice închipuire. In ziua de 17 ianuarie 1945 — ziua eliberării Varșoviei — aproape trei pătrimi din totalul culoajului clădirilor zăceau în ruine. Locuințe și uzine, monumente de artă, biserici, școli, spitale fuseseră transformate în mormane fumegînde de cenușă și moloz. Dacă „urbaniștii“ hitleriști n-au izbutit să-și pună pe de-a-ntregul în aplicare plănul criminal de distrugere sistematică a Varșoviei, acest lucru s-a fntîmplat numai datorită înaintării fulgerătoare a Armatei Sovietice... k Solii tineretului lumii care se vor întîlnîi peste cîteva zile la Varșovia în cadrul măfieței sărbători a păcii și prieteniei — cel de -al V-lea Festival Mondial al Tineretului și a Studenților — se vor minuna pe drept cuvînt de hărnicia poporului polonez. In locul ruinelor înnegrite de fum, în fața privirilor lor se vor înălța construcții semețe alcătuind un impunător ansamblu arhitectonic. Marea arteră de circulație Marszalkowska, artera Nord-Sud au fost înfăptuite chiar din primii ani ai reconstrucției. Mai multe clădiri moderne încadrează o splendidă piață Centrală — Piața Constituției. Au fost refăcute fabrici și uzine, s-au construit cartiere noi de locuințe muncitorești cu confort modern. Vechile mahalale de pe malul drept al Vistului — Praha și Grochow — și-au schimbat înfățișarea, s-au modernizat cartierele Mokotow, Ochota, Wola, Zoliborz, Kolo, pe locul ghetoului pîrjolit de hitleriști se înalță cartierul Muranow. Cu trudă și migală, palmă cu palmă de foc, a fost refăcută străvechea cetățuie medievală, Staremiasto, unde fiecare colț, fiecare piatră amintește un istoric bogat in fapte. Pe șantierele de construcții munca continuă din plin. Numai anul acesta oamenii muncii din Varșovia vor primi încă 18,385 camere de locuit. In raionul Wierzano a început construirea unui mare cartier care peste cîțiva ani va adăposti 20.000 persoane, un nou cartier muncitoresc se construiește în sudul orașului — cartierul Stuzewiec. Delegații tineretului mondial vor păstra amintiri de neuitat din parcul construit de tineretul polonez pe cheiul Gerneakowsk pe unde au pătruns primele unități ale Armatei Populare Poloneze, din parcul Beliany și Paderewsky, din grădina zoologică și din nenumăratele parcuri și grădini care încing Varșovia cu un brîu lat de verdeață. Vechea Universitate, Academia, Filarmonica, teatrele și celelalte clădiri impunătoare reconstruite vor rămâne adine întipărite în amintirea solilor tineretului lumii, grăindu-se într-un limbaj pretutindeni înțeles despre dragostea de liniște și pace a poporului sovietic. Oaspeții de pretutindeni vor admira uriașul Palat al Culturii și Științei „I. V. Stalin“ — minunat dar oferit poporului polonez de poporul sovietic — care se ridică în plin centrul Varșoviei pînă la înălțimea de 224 metri, vor admira noua Gară Centrală și poate că multora nu le va veni să creadă că Stadionul Festivalului cu 80.000 de locuri a fost construit nn numai cîteva luni în cinstea marii întîlniiri internaționale a tineretului iubitor de pace. Și tuturor, orașul celor 1.000 de șantiere renăscut din cenușa distrugerilor războiului le va vorbi convingător despre dragostea de pace a întregului popor polonez. Varșovia nouă. Varșovia Poloniei eliberate cu 11 ani în urma de glorioasele Armate Sovietice, oraș martir, oraș erou se înalță în toată măreția și splendoarea unei capitale demne de un popor care construiește socialismul. Igdansk Sarajî ă reînviem Gdansk-ul nostru drag" — a fost chemarea care a însuflețit la muncă mii de constructori polonezi cînd încă se mai auzeau bubuiturile tunurilor în ultimele zile ale războiului. Gdansk- ul, prefăcut în ruine de hitleriști, a început din nou să trăiască. Au fost înălțate rapid cartierele centrale cu caracter monumental, s-au construit altele noi cum este „Cartierul Nordic Pe șantierele navale reconstruite au fost repuse pe linia de plutire numeroase vase comerciale maritime și cutare pescărești avariate în timpul războiului. Din 1948, de cînd a fost lansat la Gdansk primul vas de construcție poloneză, șantierele navale produc vase de tonaj din ce în ce mai mare. Refacerea Instalațiilor portuare, introducerea macaralelor sovietice automate, mecanizarea utilajului de transbordare — au făcut din portul Gdansk cel mai mare port polonez alături de Gdynia. Trenul electric străbate distanța dintre porturile Gdansk și Gdynia într-o jumătate de oră trecînd prin localitatea balneară Sopot; se creează perspectiva contopirii Gdansk-ului și Gdyniei într-un complex portuar, într-un singur și măreț oraș care va deschide noi orizonturi comerțului maritim polonez Nr. 3314 Pe calea unui continuu avînt al agriculturii din lupta dîrză și perseverentă a poporului, Polonia a fost transformată dintr-o țară agricolă săracă și înapoiată într-o țară cu o industrie puternică, cu o agricultură în continuă înflorire. Au apus pentru totdeauna vremurile vitrege cînd țăranii săraci, care constituiau 65 la sută din numărul total al gospodăriilor, dispuneau de abia 15 la sută din pămîntul arabil, în vreme ce moșiile ocupau 43 la sută din suprafața arabilă a țării, deși latifundiile constituiau doar 0,6 la sută din numărul total al gospodăriilor. Miile de țărani care își părăseau satele ducîndu-se la oraș în căutare de lucru îngroșînd rîndurile șomerilor, mărirea diferenței dintre prețurile agricole și cele industriale, datoriile țăranilor care sporeau neîncetat, au făcut ca în perioada dintre cele două războaie mondiale mizeria maselor țărănești din Polonia să devină din ce în ce mai mare. Mizeria țăranului polonez ajunsese proverbială: se spunea că el folosea de cîteva ori aceeași apă sărată pentru fiertură, neavînd nici măcar cu ce să-și cumpere sare. In timpul ocupației hitleriste starea de plîns a țărănimii polone s-a agravat și mai mult: la sfîrșitul războiului se găseau distruse o jumătate de milion de gospodării sătești și jumătate din suprafața însămînțată. Puterea populară a înfăptuit mari transformări revoluționare în satele poloneze. Țăranii muncitori au devenit stăpînii pământului pe care îl muncesc, clasa muncitoare a dat ajutor hotărîtor la refacerea rapidă a agriculturii ruinate de război și a scos producția agricolă din starea de degradare în care se afla, asigurîndu-i o creștere însemnată, mereu sporită. Uzina „Ursus“ — prima uzină constructoare de tractoare din R. P. Polonă, care a dat țăirii peste 30.000 de tractoare, dă astăzi o producție de tractoare de patru ori mai mare decât în 1949. La aceeași uzină se lucrează la perfecționarea tractoarelor cu șenile. Uzina „I. V. Stalin“ din Silezia a început de asemenea producția de tractoare cu șenile. Industria poloneză constructoare de mașini agricole a produs numai în luna ianuarie peste 23.000 pluguri și grape, diferite tipuri de semănători, secerători, mașini de recoltat cartofi și alte mașini și unelte agricole. In 24 centre speciale sunt formate cadre necesare mecanizării agriculturii: peste 41.000 persoane au absolvit cursurile școlilor acestora însușindu-și meseria de tractorist, combiner, electrician, mecanic precum și mânuitori ai diferitelor mașini agricole. înzestrarea agriculturii poloneze cu tractoare și mașini agricole a contribuit puternic la crearea și întărirea sectorului socialist din agricultură, avîntul mișcării cooperativelor agricole de producție fiind an de an tot mai puternic. Cooperativele agricole de producție obțin importante succese pentru creșterea producției agricole a țării, asigurînd totodată creșterea neîncetată, a veniturilor membrilor lor. In voevodatul Opole, spre exemplu, veniturile în natură ale membrilor cooperativelor au crescut în 1954 cu 12 la sută în comparație cu 1953, iar veniturile bănești cu 44 la sută. Producția agricolă a R. P. Polone marchează o importantă creștere și datorită lucrărilor de valorificare a pământurilor înțelenite din nord-estul țării și din voevodatele Olsztyn și Byalystok. In doi ani au fost valorificate 400,000 hectare de pămînt înțelenit unde se vor organiza peste 100 noi gospodării agricole de stat. Pentru a sprijini ridicarea cît mai grabnică a producției agricole, mii de tineri și tinere din R. P. Polonă își exprimă dorința de a pleca să lucreze la transformarea pământurilor înțelenite în ogoare roditoare, numai în ultimele luni numărul celor care au plecat să lucreze, pentru înfăptuirea acestui țel se ridică la aproximativ 6.000 de persoane. Numeroși sunt de asemenea inginerii, tehnicienii, maiștrii și alți specialiști din întreprinderile industriale care, răspunzînd chemării Partidului Muncitoresc Unit Polonez și a Guvernului R. P. Polone, își exprimă dorința să lucreze în S.M.T.-uri pentru a contribui la continua dezvoltare a producției agricole a țării. Din voevodatele Stalinograd/ Olsztyn, Wroklaw, de pe întreg cuprinsul țării sunt trimise sute și sute de cereri prin care specialiști, ingineri și tehnicieni din industrie se oferă să lucreze în S.M.T.-uri pentru a contribui la avîntul necontenit al agriculturii Republicii Populare Polone. I înfloritoarele porturi poloneze De-a lungul celor peste 500 km, cît are litoralul polonez la Marea Baltică se înșiruie trei porturi mari—Gdansk, Gdynia, Szczecin — și alte 11 porturi mai puțin însemnate, adăpostind de furia valurilor o mulțime de vase de tonaj diferit. Cînd soarele se lasă spre asfințit, împurpurînd zarea, sau în zori cînd volbura ceții este risipită de briză, arareori întîlnești un petec de ț ărm fără un vas ancorat în dreptul lui. Trupurilor greoaie ale cargoboturilor de cursă lungă ancorate în rada portului Gdynia li se alătură vasele de pasageri cu burțile sclipitoare, cuterele sprintene își înalță cu semeție prova după ce și-au despovărat la dane zonele de nisetri și moruni din cală, iar la țărmul vestitei localități balneare Sopot, își așteaptă oaspeții șalupele, yolele, caiacele. ■ De-a lungul litoralului polonez se înalță cîntecul năvalnic al muncii pașnice, constructive, care răsună pretutindeni. .i._ GDYNIA Vechiul sat pescăresc care număra în 1910 abia 900 locuitori s-a făcut vestit mai întîi ca localitate balneară, iar după primul război mondial, a devenit singurul port polonez pe unde era exportat cărbunele. In anii de după cel de al doilea război mondial Gdynia a luat o mare dezvoltare. Au fost refăcute clădirile orașului și instalațiile portuare. Prin introducerea pe scară largă a mecanizării la transbordarea coletăriei, prin folosirea vagonetelor electrice pe chimiolele portului a fost micșorat efortul fizic al docherilor și s-a accelerat timpul de încărcare vaselor mărindu-se de cîteva ori capacitaatea de transbordare. La dispoziția marinarilor care sunt în trecere se află hoteluri confortabile, restaurante moderne, o policlinică înzestrată cu cele mai noi instalații. Marinarii și docherii frecventează cu drag cinematograful, salonul audițiilor radiofonice, solile de șah, muzică și sport de la Casa marinarului construită în portul Gdynia. Au fost refăcute, modernizate lărgite șantierele navale care produc, ieși pază și produc vase pentru flota maritimă poloneză. SZCZECIN Munca de refacere a distrugerilor provocate de hitleriști orașului și portului Szczecin a fost nespus de grea. In urma cotropitorilor, 40 la sută din clădiri zăceau în ruine. Intr-o singură zi hitleriștii provocaseră un îngrozitor incendiu dînd foc Szczecinului din 21 de părți. Pe cheiul Kaszubi și pe cel al Oderului rămăseseră doar trei elevatoare din 156, din silozul de grîu de pe cheiul Evacel mai mare siloz din Europa — rămăsese numai construcția masivă de beton, înnegrită de fum; cheiurile, antrepozitele, atelierele portuare, fuseseră distruse cu barbarie. Astăzi, Szczecin își înalță cu mîndrie noi și noi cartiere cum sunt: Lekno, Fogadna, Gukience, Niebuszewo, Piast, Zidowice și Stolczin. S-au construit blocuri de locuințe muncitorești moderne în cartierul Zdroje, altădată loc de al exploatatorilor, a fost amenajat huzur un minunat parc. Unde erau altădată ruinele unui cartier central distrus de hitleriști, s-au amenajat alei ce unesc parcurile Kasprowicz și Zermoski. In port pe șantierele de construcție, pe cheiuri și vase freamătul muncii nu mai contenește. Cîteva catarguri metalice de 32 m, prevăzute cu cîte 9 proiectoare, transformă noaptea în zi pentru ca lucrările de transbordare să nu fie întrerupte. In zona cehoslovacă a portului Szczecin se construiesc cheiuri moderne, se instalează macarale gigantice, instalații electrice, etc. Anul acesta Szczecinul va avea în total 14 km. de chei: macaralele de 5 tone sunt înlocuite treptat cu poduri rulante de 15 tone, se extinde încărcarea pe bandă rulantă, se ridică noi și noi construcții portuare, depozite carbonifere, linii ferate, etc. Szczecin este cu adevărat unul din marile porturi ale Europei. Cu drept cuvînt scria în urmă cu cîțiva ani ziarul „Verkehrs-Kurier“ care apare la Dortmund: „In 1955 Szczecinul va fi unul dintre marile porturi poloneze și un concurent periculos al portului Anvers în privința capacității de transbordare l țn decursul celor 1I ani de viață liberă și prosperă harnicul popor polonez a ridicat pe întreg cuprinsul țării mii de șantiere de construcții, a refăcut și a modernizat vechile fabrici și mine distruse de hitleriști și a înălțat uzine uriașe. Vechea Polonie era socotită o țară agrară, săracă, cu o industrie nedezvoltată. Dnnaintea ei se situau din punct de vedere industrial unele țări europene mult mai mici, ca Belgia, chiar Luxemburgul producea mai mult oțel, mai multă fontă și mai multe minereuri de fier decit Polonia burghezo-moșierească. Astăzi însă străbate pretutindeni renumele Republicii Populare Polone, ca putere industrială care se situează pe al cincilea jloc în Europa. In privința cîtorva produse (:zinc, cărbune, zahăr, R. P. Polonă se situează chiar pe locul al patrulea. Polonia populară a depășit din punct de vedere al volumului producției industriale, Itaia și ajunge din urmă în ritm rapid Franța, producția industrială poloneză fiind de patru ori mai mare decât producția țării înainte de război. Comparînd producția anului 1938 cu producția anului 1954 la oțel, cărbune, energie electrică, utilaj pentru prelucrarea metalelor, superioritatea aevidentă. Dacă în 1938 s-au produs paze ,1,441 milioane tone oțel, în 1954 s-au produs 4 milioane tone oțel, producția de cărbune a fost în 1954 de 91,6 milioane tone față de 38 milioane tone în 1938, producția de energie elctrică a sporit de la 1 milion kwh, la 15 milioane kwh. In 1954 s-au produs 26.000 tone utilaj pentru prelucrarea metalelor față de 1.740 tone produse in 1938. 1l Din cantitatea totală de cărbune extras anul trecut în Uniunea Sovietică și țările de democrație populară din Europa, producția poloneză a reprezentat 20 la sută, 15 la sută a reprezentat producția de zahăr, 11 la sută producția de ciment, iar producția de oțel și energie electrică 7 la sută. Acest uriaș salt făcut de industria poloneză se datorește dezvoltării și modernizării centrelor industriale, precum și faptului că în R. P. Polonă se desfășoară o vastă operă de Industrializare a regiunilor înapoiate. O mîndrie a întregului popor polonez o constituie giganticul combinat metalurgic „V. I. Lenin“ de la Nowa Huta, cea mai mare realizare a planului de 6 ani. Pentru ridicarea lui sunt folosite instalații, utilaj și aparate furnizate de U.R.S.S, precum și produse livrate de peste 100 fabrici poloneze. Combinatul va cuprinde mai multe secții, ateliere mari pentru construcții de oțel, ateliere mecanice și de reparații, o cocsărie, uzină de măcinare a zgurii etc. Fabrica de laminate, care a fost pusă nu de mult în funcțiune, este cea mai mare fabrică de acest fel din Polonia și chiar una dintre cele mai moderne din Europa. La Nowa Huta au fost date de asemenea în exploatare trei cuptoare Martin. La sfîrșitul planului de 6 ani, cînd vor fi terminate și celelalte secții, combinatul metalurgic de la Nowa Huta va produce independent, fără concursul nici unei alte întreprinderi; vor fi aduse din afară doar materiile prime. Pe măsură ce se înalță construcțiile combinatului metalurgic se ridică de asemenea noi blocuri moderne cu locuințe muncitorești confortabile, orașul socialist Nowa Huta va ava 100.000 locuitori. al Cu ajutorul generos Uniunii Sovietice, în R.P. Polonă se lucrează de asemenea la construirea unor alte importante obiective industriale. Cu ajutorul sovietic a fost construită uzina de tractoare „Ursus“, fabrica de automobile, uzina de oțeluri superioare din Varșovia, fabrica de ciment de la Welbîsz, centralele electrice „Jaworzno-2“, și sunt în de construire curs alte centrale electrice puternice la Cychow, Varșovia șî Skawina. Industria construcțiilor navale, necunoscute în vechea Polonie, ia un avînt tot mai mare prin lărgirea continuă a șantierelor navale din porturile maritime Gdansk, Gdynia, Szczecin. Industria constructoare de mașini unelte grele, — cea mai importantă dintre ramurile industriei, — a dat în 1954 o producție globală de 8 ori mai mare decit înainte de război, producția de mașini electrice a atins un nivel de 12 ori mai înalt decit în 1937, producția de strunguri pentru metale a crescut de 15 ori. In afară de strunguri moderne. Industria poloneză produce o serie de mașini pentru construcții: excavatoare cu cupe de 0,5 m. c., macarale, ascensoare, betoniere. Producția de mașini agricole a fost în anul 1954 de 8 ori mai mare decât cea dinainte de război. Au fost realizate o serie de noi tipuri de mașini agricole cum sunt de exemplu: combinele pentru cereale, batozele cu o productivitate de peste 25 chintale pe oră, legătoarele de snopi cu tractor, săpătoarele pentru cartofi și semănătoarele. Uzina „Ursus“ — prima uzină constructoare de tractoare din Polonia — a dat țării zeci de mii de tractoare, a sporit productivitatea de 4 ori în comparație cu 1949 și a început să pună la punct producția de tractoare cu șenile. Astfel de tractoare au și început să fie produse de uzina „Stalin“ din Silezia. La marile târguri Internaționale produsele Industriei poloneze s-au bucurat de aprecieri elogioase din partea experților și a oamenilor de specialitate, încă din primele zile de la deschiderea tîrgului internațional din Poznan, de pildă, organizațiile comerciale poloneze, au încheiat contracte cu firmele țărilor capitaliste în valoare de peste 25 milioane dolari. In Argentina, India, Olanda, Turcia, Brazilia și în numeroase alte țări se exportă diferite mașini și unelte poloneze. Tot mai mult sunt cerute în țările capitaliste mașinile textile de înaltă productivitate produse în R.P. Polona, războaie automae, mașini pentru fire artificiale, mașini entru tors mătase. Numărul țărilor capitaliste care importă mașini polonze pentru industria textilă se ridică de pe acum la 40. R.P. Polonă început să exporte de a asemenea utilaj industrial complex pentru fabrici de zahăr și instalații frigorifere și a pus la punct producția de vase și garnituri feroviare destinată livrărilor pentru export. Și industria ușoară poloneză a început să producă pentru export. Volumul schimburilor comerciale ale R. P. Polone cu țările străine, a crescut astfel de trei ori în comparație cu nivelul anilor de înainte de război. Un loc însemnat în exportul R. P. Polone îl dețin bogățiile ascunse în adîncul pămîntului. Polonia deține primul loc din lume în ceea ce privește rezervele de zinc: cărbunele, arama, fierul se află în cantități imense în subsolul țării. Minierii polonezi s-au angajat să extragă anul acesta 100 milioane tone cărbune, aproape de 2 ori și jumătate cît cantitatea de cărbune extras în 1938. Dezvoltarea tuturor ramurilor industriei poloneze și crearea unor noi ramuri industriale necunoscute înainte de război a avut drept urmare creșterea considerabilă a numărului muncitorilor. Numărul oamenilor care lucrează în industria de mașini depășește o jumătate de milion. In unele centre, cum este voevodatul Bialystok, creșterea numărului personalului în comparație cu anii dinaintea războiului este de patru ori. Creșteri considerabile au fost înregistrate în această privință la Rzeszow, Cracovia, Lidice, Lublin și in alte centre industriale din R.P. Polona. In perioada ultimilor 11 ani numărul întreprinderilor din întreaga industrie cu peste 1.000 muncitori a crescut de la 101 în 1938 la 344 în 1053. Totodată a crescut și continuă să crească nivelul de trai al muncitorilor și al întregului popor muncitor din R. P. Polonă. La Varșovia, Nowa Huta, Stalinograd, Wroclaw, Lublin, Lodz și în alte centre industriale poloneze s-au construit sute de mii de locuințe pentru oamenii muncii, s-au deschis magazine, s-au înființat spitale. Ca urmare a creșterii nivelului tehnic al industriei și a dezvoltării mișcării întrecerii socialiste prețul de cost din industrie în comparație cu anul 1949, s-a micșorat în perioada anilor 1950—1954 cu circa 12 la sută. Prin reduceri succesive efectuate la prețurile bunurilor de consum popular, salariul real al muncitorilor polonezi a crescut considerabil. Industrializarea Poloniei și dezvoltarea industriei grele s-au dovedit a fi drumul sigur care duce la creșterea forței economiei țării, la ridicarea continuă a prosperității întregului popor polonez, t ’ - , -r-ț , . » Republica Populară Polonă — a cincea putere industrială din Europa Vedere generală a orașului industrial Lodz din R. P. Polonă, care a cunoscut o largă dezvoltare și modernizare in cei 11 ani de democrație populară. tssasss In rada marilor porturi poloneze flutură pe catargurile sutelor de vase ancorate pavilioanele multicolore aparținînd unor numeroase țări din diferite continente. Brațele macaralelor alunecă neîncetat dinspre punțile vapoarelor către chei, legănînd în aer cîteva clipe , încărcături de sute de kilograme, ca apoi să revină asupra punților. Totodată, dinspre șantierele navale răzbat zgomote asurzitoare, alte și alte piepturi de oțel ale navelor poloneze pornesc să străbată morile. Polonia avea și înainte de război o ieșire la mare dar industria construcțiilor navale era inexistentă. Pe un șantier din Gdynia a fost abia începută construirea unui singur vas, dar a rămas neterminată. Din 1918, de cînd a fost lansat în portul Gdansk primul vas polonez, șantierele navale din R. P. Polonă construiesc vase din ce în ce mai moderne și de tonaj tot mai mare. Nava „Gdansk" de 4.000 tone lansată anul trecut, pare acum o realizare obișnuită; constructorii polonezi au terminat do cumentarea tehnică a unui vapor de 10.000 tone. Vaporul va avea 150 m, lungime și 20 m. lățime și va face curse între Gdynia și porturile Chinei de nord. Mărețe sunt perspectivele ce se deschid porturilor poloneze. Renăscute din propriile lor ruine, mai frumoase și mai înfloritoare decât au fost vreodată, porturile poloneze se înalță ca niște pancarte pe care stau înscrise năzuințele de pace ale întregului popor polonez. Știri și fapte Muncitorii polonezi luptă pentru reducerea prețului de cost Muncitorii de la numeroase întreprinderii industriale din R. P Polonă participă activ la campania pentru reducerea prețului de cost al produselor. Ei sunt ajutați de tehnicieni și ingineri. Datorită eforturilor deosebite depuse de membrii Aviației inginerilor și tehnicienilor din f Austria chimică, in localitatea Walbrozych (voevodatul Wroclaw) uzinele, cocsochimice, fabricile de porțelan și uzina de acid sulfuric au realizat economii în valoare de peste 20.000.000 de zloți, adică mai mult decit economiile realizate în tot cursul anului trecut. Electrificarea satelor din Polonia si Polonia populară se desfășoară mari lucrări pentru electrificarea regiunilor rurale. Anul trecut peste 50.000 de gospodării țărănești au primit lumină electrica. Au fost electrificate aproximativ 800 de cooperative agricole de producție, gospodării agricole de stat și sate, precum și peste 200 de unități economice aparținînd cooperativelor și stațiunilor de mașini și tractoare. In cei zece ani ai puterii populare, în R.P. Polonă au fost electrificate aproape 11.000 de sate, cooperative și gospodării agricole de stat, pe cînd în 20 de ani în Palonia burgheză au fost electrificate numai 1.300 de sate.. Ir