Viața Nouă, iulie-septembrie 1955 (Anul 12, nr. 3296-3373)

1955-07-22 / nr. 3314

Pag. 2-a r r VIAȚĂ NOUA Prietenia polono-sovietică, chezășie a succeselor poporului polonez Istoria nu a cunoscut pînă în zilele noastre relații internaționale cum sînt cele stabilite între Uniunea Sovietică și țările de democrație populară, relații de ajutor reciproc, dezinteresat, cu adevărat frățesc, bazate pe deplină egalitate. Relațiile polono-sovietice, statornicite și călite în timpul luptei de eliberare dusa împotriva hoardelor hitleriste constituie un exemplu grăitor al relațiilor internaționale de tip nou. Dînd lovitură după lovitură mașinii de război hitleriste, eroica Armată So­vietică nu și-a cruțat eforturile pentru a elibera Polonia de sub jugul cotropitorilor fasciști. Va rămîne pentru totdeauna înscrisă cu litere adin ei în amintirea poporu­lui polonez ziua de 22 iulie 1944, ziua eliberării Poloniei, ziua care a deschis po­porului polonez calea unei vieți la care visase secole și decenii de-a rîndul. Priete­nia născută între eroicii ostași sovietici și ostașii Armatei Populare Poloneze în timpul luptelor pentru eliberarea Varșoviei și a altor orașe și sate poloneze s-a întărit necontenit în cursul celor 11 ani de viață liberă a poporului polonez. Prin semnarea tratatului de prietenie, asistență mutuală și colaborare postbelică dintre U.R.S.S. și R. P. Polonă au fost consfințite legături frățești între cele două țări vecine. Această „cucerire istorică de neprețuit a deceniului trecut" — cum caracterizează tovarășul Boleslaw Bierut tratatul de prietenie sovieto-polon — „este nu numai un document internațional din cele mai importante, ci și simbolul le­găturii tot mai strânse dintre țările noastre, bazată pe idealuri comune și pe ideologia comună a oamenilor muncii care construiesc o viată nouă­. In baza acestui tratat poporul polonez a primit necontenit din partea Uniunii Sovietice un ajutor larg, fără de care ar fi de neînchipuit starea înfloritoare actuală a industriei grele și a celei constructoare de mașini, precum și a întregii industrii poloneze modernizate. Cu ajutor sovietic s-au construit n­umeroase uzine și fabrici, centrale electrice și multe altele. it v-- 1 Nebănuite perspective se deschid industriei poloneze prin folosirea experienței sovietice în utilizarea pașnică a energiei atomice. După cum se știe, U.R.S.S. trans­mite unei serii de țări, printre care și R. P. Polone, secretul folosirii energiei ato­mice la punerea în funcțiune a centralelor electrice. Uniunea Sovietică trimite de pe acum R. P. Polone izotopi produși de reactori atomici, cum este spre exemplu cobaltul radioactiv, oferindu-i în același timp posibilitatea de a-și însuși tehnica obținerii de izotopi radioactivi în baza unui acord încheiat între cele două țări privind construirea unui reactor atomic în R. P. Polonă. Numeroase sunt domeniile in care R. P. Polonă obține mari succese datorită sprijinului primit din U.R.S.S. Pe lingă aceasta, Polonia populară se bucură de ajutorul larg financiar acordat de Uniunea Sovietică în condițiuni avantajoase și pe termen lung, primimd sub formă de împrumut și credite mărfuri și utilaj indus­trial în valoare de cîteva miliarde ruble. Ajutorul sovietic a constituit chezășia refacerii și dezvoltării pașnice a industriei și agriculturii poloneze, cu sprijinul primit din U.R.S.S. au luat un puternic a­­vînt toate ramurile vieții culturale și artistice din R.P. Polonă. Uniunea Sovie­tică, oferind Poloniei populare cu atîta generozitate un larg sprijin economic, i-a ti­nerit în același timp un larg sprijin în viața internațională. In martie 1946 spre exemplu, unii reprezentanți ai cercurilor occidentale au încercat să conteste dreptu­rile Poloniei în privința frontierei Oder-Neisse, reprezentanții poporului sovietic au dat o ripostă categorică acestor încercări. In decursul anilor care au trecut de la semnarea tratatului de prietenie sovieto­­polon, el a constituit o garanție sigură a recunoașterilor drepturilor cuvenite Poloniei, pe plan internațional, a securității și integrității hotarelor R. P. Polone. Relațiile de prietenie trainică, frățească ale Uniunii Sovietice cu R. P. Polonă, precum și cu celelalte țări de democrație populară din Europa, slujesc neîncetat cauza menținerii și întăririi păcii continentului nostru și a lumii întregi. 11 ANI DE EXISTENȚĂ A POLONIEI POPULARE Varșovia — orașul celui de al V-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților ras cu Istoric pierdut în ne­gura vremurilor, întemeiat în­­ Vi'­ul Vistulei pe und­e trecea în antichitate vestitul drum al negustorilor de ambra. Var­șovia a cunoscut epoci de plină înflorire dar și urgia năvălitorilor străini. Vechiul tîrgușor — cetățuie Swieto­­jerska încins cu ziduri groase de apărare prevăzute cu porți zdravene cu metereze și tunuri medievale a luat in seco­lul al XII-lea numele de Varșovia pe care-l poartă pînă astăzi capitala poloneză. Cu trecerea anilor, orașul a devenit un im­portant centru comercial îmbogățindu-se cu palate și construcții arhitectonice deosebit de frumoase. In secolul al XVIII-lea Var­șovia număra aproape 100.000 de locuitori (cifră considerabilă pentru vremea aceea), cultura și artele luaseră u­n mare avînt. Dar capitala Poloniei a fost bîntuită ade­seori de incendii, de jaful și distrugerile cotropitorilor. Ravagiile asediilor din perioa­da războaielor suedeze reduseseră populația Varșoviei la o zecime. Furia sălbăticiei hitleriste a întrecut însă orice închipuire. In ziua de 17 ianuarie 1945 — ziua eliberării Varșoviei — aproape trei pătrimi din totalul culoajului clădirilor zăceau în ruine. Locuințe și uzine, monu­mente de artă, biserici, școli, spitale fuseseră transformate în mormane fumegînde de cenușă și moloz. Dacă „urbaniștii“ hitle­­riști n-au izbutit să-și pună pe de-a-ntre­­gul în aplicare plănul criminal de distru­gere sistematică a Varșoviei, acest lucru s-a­­ f­ntîmplat numai datorită înaintării fulgeră­­­toare a Armatei Sovietice... k Solii tineretului lumii care se vor întîlnî­i peste cîteva zile la Varșovia în cadrul mă­­fieței sărbători a păcii și prieteniei — cel de -al V-lea Festival Mondial al Tineretului și a Studenților — se vor minuna pe drept cu­­­vînt de hărnicia poporului polonez. In locul ruinelor înnegrite de fum, în fața privirilor lor se vor înălța construcții semețe alcătu­ind un impunător ansamblu arhitectonic. Marea arteră de circulație Marszalkowska, artera Nord-Sud au fost înfăptuite chiar din primii ani ai reconstrucției. Mai multe clădiri moderne încadrează o splendidă piață Centrală — Piața Constituției. Au fost re­făcute fabrici și uzine, s-au construit car­tiere noi de locuințe muncitorești cu confort modern. Vechile mahalale de pe malul drept al Vistului — Praha și Gro­chow — și-au schimbat înfățișarea, s-au modernizat cartierele Mokoto­w, Ochota, Wola, Zoliborz, Kolo, pe locul ghetoului pîrjolit de hitleriști se înalță cartierul Mu­­ranow. Cu trudă și migală, palmă cu palmă de foc, a fost refăcută străvechea cetățuie medievală, Staremiasto, unde fie­care colț, fiecare piatră amintește un isto­ric bogat in fapte. Pe șantierele de con­strucții munca continuă din plin. Numai anul acesta oamenii muncii din Varșovia vor primi încă 18,385 camere de locuit. In raionul Wierzano a început construirea unui mare cartier care peste cîțiva ani va adăposti 20.000 persoane, un nou cartier mun­citoresc se con­struiește în sudul ora­șului — cartierul Stu­­zewiec. Delegații tineretului mondial vor păs­tra amintiri de neui­tat din parcul con­struit de tineretul polo­nez pe cheiul Gernea­­kowsk pe unde au pătruns primele unități ale Armatei Populare Poloneze, din parcul Beliany și Paderew­­sky, din grădina zoolo­gică și din nenumăra­tele parcuri și grădini care încing Varșovia cu un brîu lat de verdeață. Vechea Uni­versitate, Academia, Filarmonica, teatrele și celelalte clădiri im­punătoare reconstruite vor răm­âne adine întipărite în amintirea solilor tineretului lumii, grăindu-se într-un limbaj pretutin­deni înțeles despre dragostea de liniște și pace a poporului sovietic. Oaspeții de pretutindeni vor admira uria­șul Palat al Culturii și Științei „I. V. Stalin“ — minunat dar oferit poporului polonez de poporul sovietic — care se ri­dică în plin centrul Varșoviei pînă la înăl­țimea de 224 metri, vor admira noua Gară Centrală și poate că multora nu le va veni să creadă că Stadionul Festivalului cu 80.000 de locuri a fost construit nn numai cîteva luni în cinstea marii întîlniiri inter­naționale a tineretului iubitor de pace. Și tuturor, orașul celor 1.000 de șantiere re­născut din cenușa distrugerilor războiului le va vorbi convingător despre dragostea de pace a întregului popor polonez. Varșo­via nouă. Varșovia Poloniei eliberate cu 11 ani în urma de glorioasele Armate So­vietice, oraș martir, oraș erou se înalță în toată măreția și splendoarea unei capitale demne de un popor care construiește socia­lismul. Igdansk Sar­aj­î ă reînviem Gdansk-ul nostru drag" — a fost chemarea care a însuflețit la­­ muncă mii de constructori polonezi cînd­ încă se mai auzeau bubuiturile tunuri­lor în ultimele zile ale războiului. Gdansk- ul, prefăcut în ruine de hitleriști, a în­ceput din nou să trăiască. Au fost înăl­țate rapid cartierele centrale cu car­ac­­ter monumental, s-au construit altele noi cum este „Cartierul Nordic Pe șantie­rele navale reconstruite au fost repuse pe linia de plutire numeroase vase co­merciale maritime și cutare pescărești a­­variate în timpul războiului. Din 1948, de cînd a fost lansat la Gdansk primul vas de construcție poloneză, șantierele navale produc vase de tonaj din ce în ce mai mare. Refacerea Instalațiilor portuare, intro­ducerea macaralelor sovietice automate, mecanizarea utilajului de transbordare — au făcu­t din portul Gdansk cel mai mare port polonez alături de Gdynia. Trenul electric străbate distanța dintre porturi­le Gdansk și Gdynia într-o jumătate de oră trecînd prin localitatea balneară Sopot; se creează perspectiva contopirii Gdansk-ului și Gdyniei într-un complex portuar, într-un singur și măreț oraș care va deschide noi orizonturi comerțului m­aritim polonez Nr. 3314 Pe calea unui continuu avînt al agriculturii din lupta dîrză și perseverentă a po­­­porului, Polonia a fost transformată dintr-o țară agricolă săracă și înapoia­tă într-o țară cu o industrie puternică, cu o agricultură în continuă înflorire. Au apus pentru totdeauna vremurile vitre­ge cînd țăranii săraci, care constituiau 65 la sută din numărul total al gospodă­riilor, dispuneau de abia 15 la sută din pămîntul arabil, în vreme ce moșiile ocupau 43 la sută din suprafața arabilă a țării, deși latifundiile constituiau doar 0,6 la sută din numărul total al gospodă­riilor. Miile de țărani care își părăseau satele ducîndu-se la oraș în căutare de lucru îngroșînd rînd­urile șomerilor, mă­rirea diferenței dintre prețurile agricole și cele industriale, datoriile țăranilor ca­re sporeau neîncetat, au făcut ca în pe­rioada dintre cele două războaie mon­diale mizeria maselor țărănești din Po­lonia să­ devină din ce în ce mai mare. Mizeria țăranului polonez ajunsese pro­verbială­: se spunea că el folosea de cî­teva ori aceeași apă sărată pentru fiertură, neavînd nici măcar cu ce să-și­­ cumpere sare. In timpul ocupației hitleriste starea de plîns a țărănimii polone s-a agravat și mai mult: la sfîrșitul războiului se găseau distruse o jumătate de milion de gospo­dării sătești și jumătate din suprafața însămînțată. Puterea populară a înfăptuit mari trans­formări revoluționare în satele poloneze. Țăranii muncitori au devenit stăpînii pă­mântului pe care îl muncesc, clasa mun­citoare a dat ajutor hotărîtor la refacerea rapidă a agriculturii ruinate de război și a scos producția agricolă din starea de degradare în care se afla, asigurîndu-i o creștere însemnată, mereu sporită. U­­zina „Ursus“ — prima uzină construc­toare de tractoare din R. P. Polonă, care a dat țăirii peste 30.000 de tractoare, dă astăzi o producție de tractoare de patru ori mai mare decât în 1949. La aceeași uzină se lucrează la perfecționarea trac­toarelor cu șenile. Uzina „I. V. Stalin“ din Silezia a început de asemenea pro­ducția de tractoare cu șenile. Industria poloneză constructoare de mașini agricole a produs numai în luna ianuarie peste 23.000 pluguri și grape, diferite tipuri de semănători, secerători, mașini de recoltat cartofi și alte mașini și unelte agricole. In 24 centre specia­le sunt formate cadre necesare mecani­zării agriculturii: peste 41.000 persoane au absolvit cursurile școlilor acestora însușindu-și meseria de tractorist, com­biner, electrician, mecanic precum și mâ­nuitori ai diferitelor mașini agricole. înzestrarea agriculturii poloneze cu tractoare și mașini agricole a contribuit puternic la crearea și întărirea sectorului socialist din agricultură, avîntul mișcă­rii cooperativelor agricole de producție fiind an de an tot mai puternic. Cooperativele agricole de producție ob­țin importante succese pentru creșterea producției agricole a țării, asigurînd tot­odată creșterea neîncetată­, a veniturilor membrilor lor. In voevodatul Opole, spre exemplu, veniturile în natură ale mem­brilor cooperativelor au crescut în 1954 cu 12 la sută în comparație cu 1953, iar veniturile bănești cu 44 la sută. Producția agricolă a R. P. Polone mar­chează o importantă creștere și datorită lucrărilor de valorificare a pământurilor înțelenite din nord-estul țării și din voe­­vodatele Olsztyn și Byalystok. In doi ani au fost valorificate 400,000 hectare de pămînt înțelenit unde se vor organiza peste 100 noi gospodării agricole de stat. Pentru a sprijini ridicarea cît mai grab­nică a producției agricole, mii de tineri și tinere din R. P. Polonă își exprimă­ dorința de a pleca să lucreze la trans­­formarea pământurilor înțelenite în ogoa­re roditoare, numai în ultimele luni nu­mărul celor care au plecat să lucreze, pentru înfăptuirea acestui țel se ridică la aproximativ 6.000 de persoane. Nu­meroși sunt de asemenea inginerii, teh­­­nicienii, maiștrii și alți specialiști din întreprinderile industriale care, răspun­­­zînd chemării Partidului Muncitoresc U­­nit Polonez și a Guvernului R. P. Po­lone, își exprimă dorința să lucreze în S.M.T.-uri pentru a contribui la conti­­­nua dezvoltare a producției agricole a­ țării. Din voevodatele Stalinograd/ Olsztyn, Wroklaw, de pe întreg cuprinsul țării sunt trimise sute și sute de cereri prin care specialiști, ingineri și tehni­cieni din industrie se oferă să lucreze în S.M.T.-uri pentru a contribui la avîntul necontenit al agriculturii Republicii Popu­lare Polone. I înfloritoarele porturi poloneze D­e-a lungul celor peste 500 km, cît are litoralul polonez la Marea Baltică se înșiruie trei porturi mari—Gdansk, Gdynia, Szczecin — și alte 11 porturi mai puțin însemnate, adăpostind de fu­ria valurilor o mulțime de vase de tonaj di­ferit. Cînd soarele se lasă spre asfințit, împurpurînd zarea, sau în zori cînd vol­bura ceții este risipită de briză, arareori întîlnești un petec de ț ărm fără­ un vas ancorat în dreptul lui. Trupurilor greoaie ale cargoboturilor de cursă lungă ancorate în rada portului Gdynia li se alătură vasele de pasageri cu burțile sclipitoare, cuterele sprintene își înalță cu semeție prova după ce și-au despovărat la dane zonele de nisetri și moruni din cală, iar la țărmul vestitei localități balneare Sopot, își așteaptă oaspeții șalupele, yolele, caiacele. ■ De-a lungul litoralului polonez se înalță cîntecul năvalnic al muncii pașnice, constructive, care răsună pretutindeni. .i._ G­DYNIA Vechiul sat pescăresc care număra în 1910 abia 900 locuitori s-a făcut ves­tit mai întîi ca localitate balneară, iar după primul război mondial, a deve­nit singurul port polonez pe unde era exportat cărbunele. In anii de după cel de al doilea război mondial Gdynia a luat o mare dezvol­tare. Au fost refăcute clădirile orașului și instalațiile portuare. Prin introducerea pe scară largă a mecanizării la trans­­bordarea coletăriei, prin folosirea vago­­netelor electrice pe chimiolele portului a fost micșorat efortul fizic al docherilor și s-a accelerat timpul de încărcare vaselor mărindu-se de cîteva ori capacita­a­tea de transbordare. La dispoziția marinarilor care sunt în trecere se află hoteluri confortabile, res­taurante moderne, o policlinică înzestra­tă cu cele mai noi instalații. Marinarii și docherii frecventează cu drag cine­matograful, salonul audițiilor radiofonice, solile de șah, muzică și sport de la Ca­sa marinarului construită în portul Gdy­nia. Au fost refăcute, modernizate lărgite șantierele navale care produc, ie­și pază și produc vase pentru flota mariti­mă poloneză. SZCZECIN Munca de refacere a distrugerilor pro­vocate de hitleriști orașului și portu­lui Szczecin a fost nespus de grea. In urma cotropitorilor, 40 la sută din clădiri zăceau în ruine. Intr-o singură zi hitleriștii provocaseră un îngrozitor in­cendiu dînd foc Szczecinului din 21 de părți. Pe cheiul Kaszubi și pe cel al Ode­­rului rămăseseră doar trei elevatoare din 156, din silozul de grîu de pe cheiul Eva­­cel mai mare siloz din Europa — rămăsese numai construcția masivă de beton, înnegrită de fum; cheiurile, an­trepozitele, atelierele portuare, fuseseră distruse cu barbarie. Astăzi, Szczecin își înalță cu mîndrie noi și noi cartiere cum sunt: Lekno, Fo­gadna,­­ Gukience, Niebuszewo, Piast, Zidowice și Stolczin. S-au construit blocuri de locuințe muncitorești moderne în cartierul Zdroje, altădată loc de al exploatatorilor, a fost amenajat huzur un minunat parc. Unde erau altădată ruinele unui cartier central distrus de hitleriști, s-au amenajat alei ce unesc parcurile Kasprowicz și Zermoski. In port pe șantierele de construcție, pe cheiuri și vase freamătul muncii nu mai contenește. Cîteva catarguri metalice de 32 m, prevăzute cu cîte 9 proiectoare, transformă noaptea în zi pentru ca lu­crările de transbordare să nu fie întrerup­te. In zona cehoslovacă a portului Szcze­cin se construiesc cheiuri moderne, se in­stalează macarale gigantice, instalații e­­lectrice, etc. Anul acesta Szczecinul va avea în to­tal 14 km. de chei: macaralele de 5 tone sunt înlocuite treptat cu poduri rulante de 15 tone, se extinde încărcarea pe ban­dă rulantă, se ridică noi și noi construc­ții portuare, depozite carbonifere, linii ferate, etc. Szczecin este cu adevărat unul din marile porturi ale Europei. Cu drept cu­­vînt scria în urmă cu cîțiva ani ziarul „Verkehrs-Kurier“ care apare la Dort­mund: „In 1955 Szczecinul va fi unul dintre marile porturi poloneze și un concurent periculos al portului Anvers în privința capacității de transbordare l țn decursul celor 1I ani de viață liberă și prosperă harnicul popor polonez a ridicat pe întreg cuprinsul țării m­ii de șantiere de construcții, a refăcut și­ a modernizat vechile fabrici și mine distruse de hitleriști și a înălțat uzine uriașe.­­­ Vechea Polonie era socotită o țară a­­grară, săracă, cu o industrie nedezvoltată. Dnnaintea ei se situau din punct de ve­dere industrial unele țări europene mult mai mici, ca Belgia, chiar Luxemburgul pro­­­ducea mai mult oțel, mai multă fontă și mai­­ multe minereuri de fier decit Polonia bur­­­ghezo-moșierească.­­ Astăzi însă străbate pretutindeni renu­­mele Republicii Populare Polone, ca putere­­ industrială care se situează pe al cincilea jloc în Europa. In privința cîtorva produse (:­zinc, cărbune, zahăr­, R. P. Polonă se situează chiar pe locul al patrulea. Po­lonia populară a depășit din punct de ve­dere al volumului producției industriale, Ita­­ia și ajunge din urmă în ritm rapid Fran­ța, producția industrială poloneză fiind de­­ patru ori mai mare decât producția țării înainte de război. Comparînd producția a­­nului 1938 cu producția anului 1954 la oțel, cărbune, energie electrică, utilaj pen­tru prelucrarea metalelor, superioritatea a­­evidentă. Dacă în 1938 s-au produs paze ,1,441 milioane tone oțel, în 1954 s-au pro­­­d­us 4 milioane tone oțel, producția de căr­­­bune a fost în 1954 de 91,6 milioane tone față de 38 milioane tone în 1938, produc­ția de energie elctrică a sporit de la 1 m­i­­lion kwh, la 15 milioane kwh. In 1954 s-au produs 26.000 tone utilaj pentru prelucra­rea metalelor față de 1.740 tone produse in 1938. 1l Din cantitatea totală de cărbune extras­­ anul trecut în Uniunea Sovietică și țările­­ de democrație populară din Europa, produc­­­ția poloneză a reprezentat 20 la sută, 15 la­­ sută a reprezentat producția de zahăr, 11 l­a sută producția de ciment, iar producția­­ de oțel și energie electrică 7 la sută.­­ Acest uriaș salt făcut de industria polo­neză se datorește dezvoltării și moderniză­rii centrelor industriale, precum și faptului că în R. P. Polonă se desfășoară o vastă operă de Industrializare a regiunilor înapo­iate. O mîndrie a întregului popor polonez o­­ constituie giganticul combinat metalurgic „V. I. Lenin“ de la Nowa Huta, cea mai mare realizare a planului de 6 ani. Pentru ridicarea lui sunt folosite insta­lații, utilaj și aparate furnizate de U.R.S.S, precum și produse livrate de peste 100 fa­brici poloneze. Combinatul va cuprinde mai multe secții, ateliere mari pentru construcții de oțel, ateliere mecanice și de reparații, o cocsărie, uzină de măcinare a zgurii etc. Fabrica de laminate, care a fost pusă nu de mult în funcțiune, este cea mai mare fabrică de acest fel din Polonia și chiar una dintre cele mai moderne din Europa. La Nowa Huta au fost date de asemenea în exploatare trei cuptoare Martin. La sfîrși­tul planului de 6 ani, cînd vor fi terminate și celelalte secții, combinatul metalurgic de la Nowa Huta va produce independent, fără concursul nici unei alte întreprinderi; vor fi aduse din afară doar materiile prime. Pe măsură ce se înal­ță construcțiile com­binatului metalurgic se ridică de asemenea noi blocuri moderne cu locuințe muncitorești confortabile, orașul socialist Nowa Huta va ava 100.000 locui­tori. al Cu ajutorul generos Uniunii Sovietice, în R.P. Polonă se lu­crează de asemenea la construirea unor al­te importante obiec­tive industriale. Cu a­­jutorul sovietic a fost construită uzina de tractoare „Ursus“, fa­brica de automobile, uzina de oțeluri supe­­rioare din Varșovia, fabrica de ciment de la Welbîsz, cen­tralele electrice „Ja­­worzno-2“, și sunt în de construire curs alte centrale electrice puternice la Cychow, Varșovia șî Skawina. Industria construcții­lor navale, necunoscute în vechea Polonie, ia un avînt tot mai mare prin lărgirea continuă a șantierelor navale din portu­rile maritime Gdansk, Gdynia, Szczecin. Industria constructoare de mașini unelte grele, — cea mai importantă dintre ramu­rile industriei, — a dat în 1954 o producție globală de 8 ori mai mare decit înainte de război, producția de mașini electrice a atins un nivel de 12 ori mai înalt decit în 1937, producția de strunguri pentru metale a crescut de 15 ori. In afară de strunguri moderne. Industria poloneză produce o serie de mașini pentru construcții: excavatoare cu cupe de 0,5 m. c., macarale, ascensoare, betoniere. Pro­ducția de mașini agricole a fost în anul 1954 de 8 ori­ mai mare decât cea dinainte de război. Au fost realizate o serie de noi tipuri de mașini agricole cum sunt de exemplu: combinele pentru cereale, batozele cu o productivitate de peste 25 chintale pe oră, legătoarele de snopi cu tractor, săpă­toarele pentru cartofi și semănătoarele. Uzina „Ursus“ — prima uzină constructoa­re de tractoare din Polonia — a dat țării zeci de mii de tractoare, a sporit producti­­vitatea de 4 ori în comparație cu 1949 și a început să pună la punct producția de tractoare cu șenile. Astfel de tractoare au și început să fie produse de uzina „Stalin“ din Silezia. La marile târguri Internaționale produsele Industriei poloneze s-au bucurat de apre­cieri elogioase din partea experților și a oamenilor de specialitate, încă din primele zile de la deschiderea tîrgului internațional din Poznan, de pildă, organizațiile comer­ciale poloneze, au încheiat contracte cu firmele țărilor capitaliste în valoare de peste 25 milioane dolari. In Argentina, India, Olanda, Turcia, Brazilia și în nu­meroase alte țări se exportă diferite mașini și unelte poloneze. Tot mai mult sunt cerute în țările capitaliste mașinile textile de înaltă productivitate produse în R.P. Po­lona, războaie automa­­e, mașini pentru fi­re artificiale, mașini entru tors mătase. Numărul țărilor capi­taliste care importă mașini polonze pentru industria textilă se ridică de pe acum la 40. R.P. Polonă început să exporte de a asemenea utilaj indus­trial complex pentru fa­brici de zahăr și ins­talații frigorifere și a pus la punct pro­ducția de vase și gar­nituri feroviare desti­nată livrărilor pentru export. Și industria ușoară poloneză a început să producă pentru export. Volumul schimburilor comerciale ale R. P. Polone cu țările străine, a cres­cut astfel de trei ori în comparație cu ni­­­velul anilor de înainte de război. Un loc însemnat în exportul R. P. Polone îl dețin bogățiile ascunse în adîncul pămîntului. Po­lonia deține primul loc din lume în ceea ce privește rezervele de zinc: cărbunele, arama, fierul se află în cantități imense în subsolul țării. Minierii polonezi s-au an­gajat să extragă anul acesta 100 milioane tone cărbune, aproape de 2 ori și jumătate cît cantitatea de cărbune extras în 1938. Dezvoltarea tuturor ramurilor industriei poloneze și crearea unor noi ramuri in­dustriale necunoscute înainte de război a avut drept urmare creșterea considerabilă a numărului muncitorilor. Numărul oame­nilor care lucrează în industria de ma­șini depășește o jumătate de milion. In unele centre, cum este voevodatul Bialystok, creșterea numărului personalului în com­parație cu anii dinaintea războiului este de patru ori. Creșteri considerabile au fost înregistrate în această privință la Rzeszow, Cracovia, Lidice, Lublin și in alte centre in­dustriale din R.P. Polona. In perioada ulti­milor 11 ani numărul întreprinderilor din întreaga industrie cu peste 1.000 muncitori a crescut de la 101 în 1938 la 344 în 1053. Totodată a crescut și continuă să crească nivelul de trai al muncitorilor și al între­gului popor muncitor din R. P. Polonă. La Varșovia, Nowa Huta, Stalinograd, Wro­claw, Lublin, Lodz și în alte centre indus­triale poloneze s-au construit sute de mii de locuințe pentru oamenii muncii, s-au deschis magazine, s-au înființat spitale. Ca urmare a creșterii nivelului tehnic al in­dustriei și a dezvoltării mișcării întrecerii socialiste prețul de cost din industrie în comparație cu anul 1949, s-a micșorat în perioada anilor 1950—1954 cu circa 12 la sută. Prin reduceri succesive efectuate la prețurile bunurilor de consum popular, sa­lariul real al muncitorilor polonezi a cres­cut considerabil. Industrializarea Poloniei și dezvoltarea industriei grele s-au dovedit a fi drumul sigur care duce la creșterea forței econo­miei țării, la ridicarea continuă a prosperi­tății întregului popor polonez, t ’ - , -r-ț , . » Republica Populară Polonă — a cincea putere industrială din Europa Vedere generală a orașului industrial Lodz din R. P. Polonă, care a cunoscut o largă dezvoltare și modernizare in cei 11 ani de democra­ție populară. tssasss In rada marilor porturi poloneze flu­­­­tură pe catargurile sutelor de vase ancorate pavilioanele multicolore apar­­ținînd unor numeroase țări din diferite­­ continente. Brațele macaralelor alunecă neîncetat dinspre punțile vapoarelor că­­­­tre chei, legănînd în aer cîteva clipe , încărcături de sute de kilograme, ca apoi să revină asupra punților. Totodată, dinspre șantierele navale răzbat zgomote asurzitoare, alte și alte piepturi de oțel ale navelor poloneze pornesc să străbată morile. Polonia­­ avea și înainte de război o ieșire la­­ mare dar industria construcțiilor na­­­­vale era inexistentă. Pe un șantier din­­ Gdynia a fost abia începută construirea­­ unui singur vas, dar a rămas netermi­­­­nată. Din 1918, de cînd a fost lansat­­ în portul Gdansk primul vas polonez,­­ șantierele navale din R. P. Polonă con­­­­struiesc vase din ce în ce mai mo­­­­derne și de tonaj tot mai mare. Nava­­ „Gdansk" de 4.000 tone lansată anul­­ trecut, pare acum o realizare obișnuită;­­ constructorii polonezi au terminat do­­­ cumentarea tehnică a unui vapor de 10.000 tone. Vaporul va avea 150 m­, lungime și 20 m. lățime și va face curse între Gdynia și porturile Chinei de nord. Mărețe sunt perspectivele ce se des­chid porturilor poloneze. Renăscute din propriile lor ruine, mai frumoase și mai înfloritoare decât au fost vreodată, porturile poloneze se înalță ca niște pancarte pe care stau înscrise năzuin­țele de pace ale întregului popor po­lonez. Știri și fapte Muncitorii polonezi luptă pentru reducerea prețului de cost Muncitorii de la numeroase întreprinderii industriale din R. P Polonă participă activ la campania pentru reducerea prețului de cost al produselor. Ei sunt ajutați de teh­­­nicieni și ingineri. Datorită eforturilor deosebite depuse de membrii Av­­iației inginerilor și tehnicie­nilor din f Austria chimică, in localitatea Walbrozych (voevodatul Wroclaw) uzinele, cocsochimice, fabricile d­e porțelan și uzina­ de acid sulfuric au realizat economii în­ valoare de peste 20.000.000 de zloți, adică­­ mai mult decit economiile realizate în tot cursul anului trecut. Electrificarea satelor din Polonia si Polonia populară se desfășoară mari­­ lucrări pentru electrificarea regiunilor ru­­­­rale. A­nul trecut peste 50.000 de gospodă­rii țărănești au primit lumină electrica. Au fost electrificate aproximativ 800 de­ coope­rative agricole de producție, gospodării a­­­­gricole de stat și sate, precum și peste­ 200 de unități economice aparținînd coope­­­­rativelor și stațiunilor de mașini și trac­­­toare.­­ In cei zece ani ai puterii populare, în­­ R.P. Polonă au fost electrificate aproape 11.000 de sate, cooperative și gospodării agricole de stat, pe cînd în 20 de ani în P­alonia burgheză au fost electrificate numai 1.300 de sate.. Ir

Next