Viața Nouă, octombrie-decembrie 1959 (Anul 16, nr. 4612-4690)
1959-10-14 / nr. 4623
Pag. 2-« Instantanee din gospodăria colectivi .Gheorghe Doja“. In aceste zile ca dealtfel In toate gospodăriile agricole colective din regiunea noastră, si la gospodăria agricolă colectivă „Gh. Doja“ din satul Plevna, raionul Bujor, se desfășoară o susținută muncă pentru terminarea la timp a recoltării culturilor, Urzii, a insămințărilor de toamnă etc. In același timp, colectiviștii de aici muncesc cu avânt pentru ridicarea de noi construcții, dezvoltarea sectoarelor de producție, contribuind la înfăptuirea unor noi lucrări edilitare și de inters obștesc. • In lanurile de porumb care se întind pe o suprafață de 280 ha. se continuă recoltatul ultimelor suprafețe. Ca urmare a aplicării tuturor regulilor agrotehnice se prevde ca de pe întreaga suprafață cu porumb să se obțină cite 2.000 kg. porumb boabe în medie la hectar. • Zilele acestea s-a terminat predarea la baza de recepție a cantității de floarea-soarelui contractată, ce s-a obținut de pe o suprafață de 70 ha. La această cultură colectiviștii din Plevna au obținut în medie 1.Î00 kg. la hectar. « Se continuă cu multă intensitate însămințările de toamnă. Cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T. Ciuraftci, colectiviștii au însămînțat pînă la 9 octombrie a.c. 214 ha. cu greu din cele 280 ha. planificate. S-au însămînțat de asemenea 50 ha. cuori de toamnă și secară. In acest an colectiviștii de aici au mărit simțitor numărul animalelor de producție. Datorită atenției acordate, în prezent sectorul zootehnic cuprinde 67 scroafe, dintre care 40 se află la crescătoria de la Vlădești, 600 ovine din care 300 oi mame, 22 vaci și 13 bovine tineret, 1.000 păsări, 47 stupi albine, numeroși iepuri de casă și altele. Ințelegînd importanța pe care o are folosirea terenurilor neproductive, membrii acestei gospodării agricole colective au amenajat, în acest an, terase pe o suprafață de 6 ha, care va fi plantată cu viță de vie. Folosirea resurselor locale la ridicarea unor noi construcții a stat în centrul peocupării conducerii gospodăriei colective. In acest an de exemplu, s-a construit un grajd de animale cu o capacitate de 120 capete. La ridicarea construcției care s-a făcut din paiantă, s-a realizat o economie în valoare de 50.000 lei, fii Conștienți fiind că lucrările de interes obștesc realizate în sat sunt în folosul lor, colectiviștii din Plevna contribuie la înfăptuirea unor noi construcții. Astfel din sumele de la contribuția voluntară și prin munca voluntară efectuată, colectiviștii din Plevna vor termina de construit un cămin cultural și o școală nouă. «tU CORESPONDENT! Difuzoare în satul Arva Adunarea populară ținută cu cîtva timp în urmă în satul Arva, comuna Broșteni, raionul Focșani a hotărît radioficarea satului Așa se face că din banii adunați din contribuția voluntară, a fost procurată sirma, iar prin munca voluntară a cetățenilor antrenați de deputați, au fost făcute gropile și cărați stîlpi. Angajamentul fusese luat ca pînă la 7 Noiembrie să se termine lucrarea. Entuziasmul cu care se lucrează în aceste zile, va face ca radioficarea satului Arva să fie terminată cu 20 zile înainte de termen. Fruntașii încep să se deslușească de pe acum: deputații Vasile Crivin și Vasile Bahnea, precum și cetățenii Nicolaie Tîroiu, Ioan Selaru, Nicolae Galoiu și Dumitru Bădicu, care pun mult suflet la această lucrare. **în T. Stanciu Di ce atîta tărăgănare? In acest an, conducerea gospodăriei agricole colective „Nikos Beîoîannis“ din comuna Bordei Verde, raionul Călmățui, își prevăzuse în planul de producție să construiască un garaj auto, o magazie pentru cereale, un saivan de oi și altele. Din toate aceste noi construcții propuse circa 85 la sută sînt realizate, deși pînă acum aceste construcții cu forțele de care dispune G. A. G., ar fi trebuit să fie terminate. De ce această situație? Pentru că U.R.C.C. raion neținînd cont de planificările făcute de secția agricolă raională a repartizat gospodăriei collective numai o parte din materialul de construcție necesar, respectiv numai Î0 m.c. de bile manele în loc de 25 metri cubi cu era prevăzut în repartiția secției agricole raionale. Iată de ce construcțiile care au fost ridicate în G.A.C. vor fi expuse intemperiilor și se vor deteriora dacă U.R.C.C. raion nu va ține cont Să livreze restul de materiale neflorea Vasile Tineri La muncă voluntară Brigada de muncă patriotică din G.A.C. „16 Februarie 1933" Odobești, are o bogată activitate : 1.500 ore voluntare efectuate. E și normal să fie așa devreme ce brigada cuprinde tineri sîrguincioși, cu dragoste de muncă. La propunerea biroului organizației de bază U.T.M. din colectivă (secretar Aurel Negoescu) tinerii din brigada de muncă patriotică, au hotărît să muncească voluntar la curățatul știuleților de porumb. Doua zile au lucrat tinerii totalizînd peste 200 de muncă voluntară la curățatul și transportatul a circa 5.000 kg. porumb. Cei care au muncit cu elan tineresc sînt: Dumitru Vera, loan Botnarencu, Niculina Enoiu, Aneta Baru și Margareta Cărucioru. S. Teodora cesare pentru începute..coperișurile clădirilor O Cu pescarii pe Lacul Brateș Privită de pe mal, apa Brateșului părea o uriașă dantelă încrețită de suflarea vîntului. In fund, undeva pierdute parcă tn noianul acela de apă se vedeau bărcile pescarilor din Tulucești. Urma să plecăm la ei și vremea se dovedea a fi oarecum potrivnică îndoielilor ce ne stăruiau în minte le-au pus capăt cuvintele colectivistului Manta: — „M-am informat. Năvodarii sînt la Cadova. Vom fi în curînd la el. Biruim noi vintul ăsta afurisit'’. Și Mantu împinse barca de la mal, care se avuntă in larg. Vintul parcă încetase o clipă. După citeva minute s-a pornit din nou mai aprig, prevedindu-ne că încă nu l-au părăsit puterile. Am privit o clipă la Mantu. Fața lui era senină, fără pic de grijă, cu toate că valurile veneau și treceau cu furie pe lingă noi. Curînd ne-am obișnuit cu „situația“. Poate și pentru că Mantu ne spunea cu glas încă nu e furtună", potolit că: „asta că a văzut el în 7 ani cit a fost pescar furtuni și mai mari și citi altele. Destul de anevoios barca înainta spre punctul stabilit. Am trecut pe „chiscurile“ (cum le spunea Mantu) Spin, am străbătut gîrla Cojocarilor plină de nuferi și am ajuns și in Cadova. Spre părerea de rău a noastră și mai ales a călăuzei noastre, pescarii nu mai erau aici. Plecaseră spre ---------------------Gura Florindului. Am plecat pe urma lor. Intr-adevăr in Gura Floridului cele 4 brigăzi formate din colectiviști pescari din Tulucești, tocmai întindeau năvoadele. Am stat în timp de o parte ca să înceapă tragerea năvoadelor și apoi ne-am apropiat. Cele 8 bărci cu năvodari erau strinse la un loc, două cite două, fiecare cu năvodul ei. La un semn al brigadierului Iașca Sudahov — năvodarii au început trasul năvodului. Fiecare pescar știa precis ce are de făcut. Și cu toate că valurile mișcau necontenit bărcile, munca decurgea tot atât de normal ca pe uscat. In capătul uneia dintre bărcile brigăzii lui Iașcu Sudahov trăgea de zor năvodul tânărul Ștefan Dragomir. Manile lui se încleștau pe funia năvodului și-l trăgeau cu putere. Din cînd în cînd el arunca cile o privire în spre „leatul" lui Nicolae Lepădatu, care zorea ca și el la trasul năvodului în brigada lui Ion Iamandi. Intre cei doi tineri, cît și între ceilalți pescari de aici cu mai multă experiență se desfășoară o întrecere tăcută, fiecare fiind dornic să contribuie prin munca lui ca brigada să pescuiască mai mult pește și să se situeze fruntașă. Cînd au tras matița, pescarii au avut pentru a patra oară prilejul în acea zi să se bucure de rodul munefi lor. Cu toată vremea nefavorabilă, fiecare brigadă pescuise aproape 200 kg. pește. Lucrind cu hărnicie zi de zi pescarii din Tulucești au pescuit în luna septembrie aproape 13.000 kg. pește. Pescarii din Tulucești se pregăteau tocmai de plecare, cînd s-a apropiat o barcă. In ea era pescarul Radu Șchiopa , de la secția Vadul Ungurului. S-a adresat colectiviștilor simplu și concis. — Cum merge? Ați prins ceva. Și apoi privind spre bărci a adăugat: — Nu-i rău pentru vîntul ăsta ! De fapt nici noi nu ne lăsăm mai prejos. Știți doar, întrecerea e întrecere. Cu toate că pescuim cu scule mici. Ulterior, am aflat de la Radu Șchiopu că cei 5 pescari din echipa Iul Danilov Doroftei de la secția Vadul Ungurului au pescuit în zaton numai în prima jumătate a acelei zile cantitatea de aproape 200 kg. pește. Această cantitate adăugată la miile de kilograme de pește pescuit pînă atunci a contribuit ca secția Vadul Ungurului să se situeze printre cele fruntașe pe întreprindere. Colectiviștii pescari din Tulucești după ce au terminat de strâns năvoadele, au pornit cu bărcile spre mal. Am plecat împreună. Vîntul sufla cu aceeași tărie și valurile erau la fel de mari. In bărci, bogăția de pești argintii strălucea în razele soarelui care se iveau din cînd în cînd. Pe fețele pescarilor citeai veselia și bucuria muncii îndeplinite. M. BIRA IN FOTOGRAFIE: Pescarul Radu Schiopu — controlind vin’irete. In timp ce unii dintre membrii pregătesc borșul pescăresc ceilalți, împreună cu șeful de echipă, calculează cantitatea de pește pescuit pînă atunci In școală nouă ...Larma orelor de curs s-a potolit. Școala-i liniștită. In ultima clasă de pe culuarul lung, a mai rămas o elevă, Angela Chiscanu din clasa a XI-a. Stă în bancă cu coatele rezemate de servietă. Pare că își deapănă firul gîndurilor... Este a doua zi de cînd învață aici în școala nouă pe care le-a dăruit-o partidul lor, elevilor din Bujor. O școală mare cu două etaje, cu clase spațioase și un laborator cum n-a mai existat niciodată aici. Abia așteaptă sosirea primei ore de chimie ,pentru a merge în lumina pe eprubete, pe aparate. Toate sunt noi strălucitoare... Angela își amintește cum astă primăvară, mobilizați de organizația de U.T.M., elevii veneau după amiezile și ajutau pe muncitorii constructori. Veneau aici zeci de elevi din toate clasele. Stivuiau cărămizi, cărau scînduri. Tot ei au spălat și au șters ferestrele. De asta sînt ei mîndri cînd privesc școala, cînd se așează în băncile din lemn lustruit... Și Angela își deapănă mai gîndurilor, departe firul înaintea eiborator, și să pună i apar sute și sute de alți elevi care vor veni să învețe aici. Toți vor fi la fel de mîndri și bucuroși. Și mulțumesc partidului pentru grija ce le-o poartă. Iar ei la rîndul lor călăuziți de partid vor contribui prin munca lor la măreața operă de construire a socialismului în patria noastră. ...Și pentru ca noua școală să fie sărbătorită așa cum se cuvine, elevii au hotărît ca anul acesta să obțină cele mai bune note la disciplină, învățătură și întreținerea curățeniei... Sergiu Birt corespondent Construcțiile în G. A. C. trebuie grabnic terminate Pentru adăpostirea animalelor depozitarea produselor, precum și penitru desfășurarea normală a procesului de producție în G.A.C., sunt necesare grajduri, magazii, ateliere, remize, etc. Față de sarcinile de plan din acest an, gospodăriile colective, din regiunea noastră și-au propus să construiască număr de obiective. Pe baza naveiiacestor propuneri au fost începute pînă la această dată 1525 construcții. Din acestea au fost terminate abia 829. De aceea este necesar să se intensifice munca în realizarea construcțiilor, pentru ca toate obiectivele să poată fi terminate în anul acesta. Deși pe total regiune planul a fost realizat în procent de 87 la sută, nu toate raioanele au reușit să obțină aceleași rezultate în executarea construcțiilor. Raionul Tecuci de exemplu are realizări slabe, 15 construcții terminate din 44 planificate. Tot slabe sînt și rezultatele obținute de raionul Vrancea — din 12 construcții planificate, au fost terminate 4. Această rămînere în urmă se datorește atît delăsării unor conduceri din gospodării colective, cît și a lipsei de sprijin din partea cadrelor tehnice din secțiile agricole raionale, necesar să se urmărească mai este atent executarea construcțiilor, pentru a nu rămîne cu construcțiile neterminate, mai ales a adăposturilor pentru animale. Raioanele țămi în urmă pot lua exemplu de la raioanele: Brăila, Focșani, care sînt într-un stadiu avansat cu executarea construcțiilor. Pentru grăbirea ritmului de executare a construcțiilor în G.A.C. este necesar a se adopta metode rapide de lucru, ținînd seama de perioada scurtă care a mai rămas pentru execuție și de timpul nefavorabil lucrărilor din pămînt (ciamur, paiantă). O rezolvare bună a obținut raionul Brăila, care a executat grajduri pentru animale ce pot fi transformate din tabere de vară, în adăposturi închise pentru anotimpul rece. Grajdul este executat cu stîlpi din cărămidă, aceștia formînd scheletul, șarpanta din lemn rotund și învelitoarea din stuf. Toamna pentru a se închide construcția între stîlpi se execută zidărie de umplutură din chirpici sau baloți de paie. Astfel de construcții au executat G.A.C. „6 Martie“ din comuna Scorțaru Vechi, G.A.C. „Dobrogeanu Gherea“ din Urleasca, etc. Pentru economisirea lemnului rotund de rășinoase, care se poate procura mai greu, recomandăm două soluții : Executarea șarpantelor din lemn C.R. din resurse locale (mai ales popii, contrafiseie și cleștii). Poate fi dat exemplu în această privință raionul Măcin, unde gospodăriile colective au întrebuințat, mai ales la șarpantele adăposturilor pentru animale, lemn din resurse locale, în proporție de aproape 80 la sută. O altă soluție este executarea grajdurilor cu planșeu din grinzi șiînvelitoare din paie și coceni, așezate direct peste grinzi, panta fiind dată din așezarea cocenilor și a paielor. Este necesar ca tehnicienii constructori de la raioane și S.M.T.-uri, să ducă o muncă susținută în gospodării colective pentru permanentizarea echipelor de constructori și în ridicarea calificării lor. Numai în acest mod se va putea asigura continuu mina de lucru calificată. Organizîndu-și corect munca, o serie de gospodării colective au reușit să obțină rezultate frumoase în muncă. G.A.C. „13 Iunie“ Odaia Manolache, raionul Galați, a reușit să construiască în acest an, 11 obiective: 3 grajduri, 1 magazie, 1 pătul dublu, 1 îngrășătorie porci, 1 Incubator, 2 ateliere, 1 casă administrativă și o casă brigadieri. G.A.C. „2 Octombrie“ din comuna Vînători tot raionul Galați, a realizat 7 obiective. G. A. C. „Elena Sîrbu“ Romanu, raionul Brăila a construit 8 obiective. Asemenea exemple bune sînt și în alte gospodării coactive. Luînd exemplul gospodăriilor colective fruntașe consiliile de conducere ale G. A. C. sprijinite de sfaturile populare trebuie să ia toate măsurile pentru terminarea grabnică a construcțiilor. Ing. CRISTINA ȚENU Secția agricolă a Sfatului popular regional Galați VIAȚA NOUA *♦ Nr. 4623 Despre unele arbitraje la meciurile de box - -------------------------—-----------------------------------9 O veche lacună... Fără îndoială, boxul este un sport mult apreciat de publicul gălățean. Nu este reuniune pugilistică la care să nu fie prezenți sute, sau chiar mii de spectatori, pasionați și entuziaști iubitori ai sportului cu mănuși. A intrat în tradiția gălățeanului cunoscător al acestui sport, dar mai cu seamă aspru judecător al unui meci de box, să-și ocupe locul său în tribună și să aștepte nu fără înfrigurare începerea galei. Duminică seara, cu tot timpul rece al timpuriei toamne din acest an, mii de spectatori au ținut să fie prezenți la arena de box din Galați pentru urmări evoluția formațiilor „Dinamo“ a Oradea și „C.S.R.“ Galați. Disputa între cei 18 pugiliști satisfăcut în cea mai mare măsură a exigențele. Bine pregătite tehnic fizic loturile au oferit publicului monumente emoționante. Am asistat cu ocazia ultimei gale desfășurate la Galați la unele meciuri de valoare. Dar cel mai reușit dintre toate a fost cel dintre Bogoz Stan „C.S.M. Galați și Lavrig Radu — „Dinamo“ Oradea. Boxerul gălățean într-o scurtă formă a făcut un meci care pe drept cuvînt ar putea primi calificativul excepțional. Asemănător s-a comportat și fratele său, Bogos Vasile, în întîlnirea cu orădeanul Mocea Nicolae, un pugilist de valoare. In această gală am admirat de asemenea, dîrzenia, combativitatea și puterea de luptă a unor boxeri ca: Filiuță Virgil, AAușat A. din Galați, Simion M., Bogoși E., Nuțu I., Mototolea Constantin din Oradea, învingători sau învinși care au lăsat o frumoasă impresie. Evident au existat și dezamăgiri. Adolf Cristea Galați, care ne bucurase în ultima vreme prin victoriile sale fulgerătoare a fost de această dată timp de trei reprize ținta loviturilor adversarului său Constantin Mototolea. Cu acest prilej trebuie să amintim unor pugiliști că nu este suficientă numai forța, ci ea trebuie îmbinată armonios cu tehnica. Dar să trecem peste aceste amănunte de mult știute și de atîtea ori verificate și să ne ocupăm în rîndurile ce urmează de o incultă mai veche care spre regretul miilor de spectatori gălățeni este încă de actualitate. E vorba de arbitraj. Dacă în ultimul timp despre arbitrajele de box la Galați nu s-a mai pomenit nimic acest lucru se datorește faptului că tovarășii care au condus și judecat meciurile de box desfășurate în orașul Galați au privit cu simț de răspundere această grea misiune. Duminică însă, vechea meteahnă pe care am combătut-o deseori în coloanele ziarului nostru s-a observat din nou la unii dintre arbitrii gălățeni. Un simplu spectator care a asistat la această gală făcea ironica remarcă, nu fără tîlc însă, că ar trebui folosiți la asemenea meciuri „arbitri electronici“. Pînă la descoperirea unor asemenea „arbitri" trebuie ca cei pe care îi avem astăzi să se străduiască a face cît mai puține grenșeli. Multiple sunt criteriile de apreciere cînd e vorba să dai o decizie la box dar un lucru elementar și esențial nu trebuie scăpat din vedere — imparțialitatea. Din acest punct de vedere arbitrii au păcătuit cu ocazia acestui meci. Dacă spectatorii, au trecut cu vederea greșeala de a fi declarat învingător la puncte pe Parascadii A4, cînd echitabilă ar fi fost decizia da meciiul, nu același lucru s-a înt tîmplat și în meciul imediat urmator. Intîlnirea dintre Ion Vișan — Galați și Nuțu Ion — Oradea a fost cîștigată de boxerul orădean cu tot avertismentul primit. Decizia vine să ne uluiască din nou prin parțialitatea ei. Este declarat învingător la puncte Vîșan. Arbitrii duminică au fost: Ciobotaru, Weingarten și Iondache în ring, Gheorghe Gheorghe, Tătaru și Ciobotaru judecători) dîndu-și probabil seama de greșeală au căutat să o repare dînd, în compensație, decizia în favoarea pupilistului orădean Bogoși și nedreptățind în acest fel pe Ioniță Mihai care reușise un frumos meci nul. Nu putem trece sub tăcere nici greșeala arbitrului de ring Ciobotaru care a oprit lupta semi-mijlotciilor Bogoz Vasile și Mocea Nicolau într-un moment cînd boxerul orindean, deși făcuse cunoștință cu potdeaua, nu era în situația de a abandona. Organele competente din cadrul Consiliului Orășenesc U.C.F.S. Galați trebuie să analizeze temeinic felul cum își fac datoria cei însărcinați să conducă o reuniune pugilistică. TEODOR CRISTIAN uitît-: DIN SĂLILE TRIBUNALULUI Tribunalul popular raional Galați a condamnat la un an închisoare corecțională pe inculpatul Constantin Tomeșen, pentru că la urcarea un autobus a tras jos de pe scară un călător pe care l-a lovit și insultat față de cetățenii care erau în stație. Tribunalul regional a respins recursul ca neondat. Tribunalul popular raional Vrancea a condamnat la doi ani închisoare corecțională pe inculpatul Anghei Cuconoiu, din comuna Ivești, raionul Liești, care făcea comerț neautorizat cumpărînd porumb pe care-l revindea cu suprapreț. Tribunalul popular regional a respins recursul ca nefondat. Angheluță Săftica, a fost gestionată la raionul de galanterie și în călțâminte la cooperativa de consum din Pechea. La revizia contabilă i s-a găsit pe o perioadă de un an o lipsă de 12.000 lei. Tribunalul popular raional Galați a condamnat-o la 7 ani Închisoare corecțională, 3 ani interdicție și confiscarea totală a averii. Recursul a fost respins ca ne t fondat. * Inculpatul Constantin Butiulcă fost magaziner la cooperativa de comsum din Racovița, raionul Brăila, a fost condamnat de Tribunalul popular raional Brăila, la 5 ani închisoare corecțională pentru delapidarea sumei de 7.187 lei. Numitul a căutat să ascundă însușirea acestei sume, majorînd prețurile la unele mărfuri pe care le-a predat la I.C.R.A. Tribunalul popular regional a resipins recursul ca nefondat ★ . Inculpatul Qurău Petrică a funcționat ca gestionar la cuietul T.A.P.L. din incinta Băii comunal din Galați. Verificîndu-i-se gestiunea după 6 luni de către revizia contabilă i s-a găsit o lipsă de peste 5.000 lei. Numitul a recunoscut că și-a însușit acești bani în scopuri personale. Tribunalul popular raional Galați l-a condamnat la 4 ani Închisoare, 2 ani interdicție și confiscarea întregii averi — condamnare ce a rămas definitivă prin respingerea recursului. Chezășie a înfrumusețării comunei Multe sînt la număr înfăptuirile realizate în anii regimului de democrație populară și în comuna Tudor Vladimirescu, raionul Berești. Participînd din plin la conducerea treburilor obștești cetățenii, la îndrumarea comitetului comunal de partid și sprijiniți de sfatul popular, au realizat și în acest an numeroase lucrări edilitare și de interes obștesc prin contribuție și muncă voluntară. Datorită preocupări comitetului executiv al sfatului popular comunal și a deputaților care au căutat ca o bună parte din sumele votate să fie destinate pentru construirea de noi școli sau pentru mărirea capacității celor existente s-a realizat în acest an o nouă școală și o sală atelier pentru politehnizarea învățămîntului. Continuînd munca pentru înfăptuirea unor noi și însemnate lucrări de interes obștesc prin contribuția valutară, comitetul executiv al sfatului popular comunal a inițiat noi acțiuni. Pe baza propunerilor venite din rîndul cetățenilor adunarea populară a votat acum cîtva timp sumele destinate construirii unui dispensar modern precum și extinderii rețelei electrice cu încă 5 km. Demn de relevat este faptul că o mare parte din cetățenii prezenți la adunarea populară și-au manifestat dorința de a achita chiar atunci sumele cuvenite la contribuția voluntară. Ca urmare chiar în acea adunare populară s-a adunat suma de 27.000 lei. In timpul ce a trecut de atunci, Comitetul comunal de partid și Sfatul popular comunal Tudor Vladimirescu, au folosit cele mai bune metode de antrenare a deputaților și a masei largi de cetățeni pentru încasarea sumelor și la realizarea lucrărilor. Astfel cu sprijinul comitetelor de cetățeni, al comisiei permanente și al deputaților printre care și tov. Ghiță Șt. Onoîrei, Petrache Dobrea, Vasile Carp, Ilinca Răducanu și alții, membrii comitetului executiv au stat de vorbă cu locuitorii arătîndu-le că este necesar să-și achite sumele fără întîrziere și sä contribuie prin muncă voluntară la executarea lucrărilor. Colectiviștii de aici — comuna fiind în întregime colectivizată — , care și-au achitat sumele la contribuția voluntară au fost popularizați la gazetele de perete. La adunările de la căminul cultural s-a vorbit despre importanța contribuției voluntare — arătîndu-se cu acest prilej și realizările înfăptuite pe plan local în anii regimului de democrație populară. De asemenea, în cadrul celor 27 case de citit în fața a sute de cetățeni s-au citit materiale în legătură cu acțiunea de înfrumusețare a comunelor și satelor. Pentru a obține cele mai frumoase succese, comitetul executiv a analizat în cadrul unor sesiuni stadiul încasării sumelor din contribuția voluntară precum și ritmul lucrărilor. Rezultatele muncii organizatorice de masă depusă de comitetul executiv al Sfatului popular din comuna Tudor Vladimirescu nu au întîrziat a se arăta. In întreaga comună sumele cuvenite la contribuția voluntară au fost încasate în întregime pînă la data de 1 octombrie. Merită a fi evidențiat faptul că peste plan a fost încasată suma de 12.000 lei. Și în ce privește ritmul lucrărilor s-au obținut succese demne de laudă. Efectuînd un mare volum de lucrări în mod voluntar, și avînd materiale pregătite, cetățenii din comună au contribuit la extinderea în acest an a rețetei electrice cu încă 5 km.,acum rețeaua electrică a comunei se întinde pe o lungime de peste 14 km. S-au început și lucrările la dispensarul medical. Pînă în prezent s-a procurat un număr de 40.000 bucăți cărămizi și 300 care piatră necesare fundației. Aceste materiale au fost transportate în mod voluntar de către colectiviști. Realizările obținute de către Comitetul executiv al Sfatului popular comunal Tudor Vladimirescu în ce privește contribuția voluntară, nu sînt întîmplătoare. Ele dovedesc că prin această acțiune se construiesc noi obiective social-culturale care contribuie la înfrumusețarea comunei, la ridicarea nivelului ei gospodăresc și edilitar. L. MOROȘAN IN FOTOGRAFIE: Noua școală construită prin contribuție voluntară în comuna Tudor Vladimirescu raionul Cerești.