Viața Nouă, octombrie-decembrie 1971 (Anul 28, nr. 8334-8412)
1971-10-14 / nr. 8345
recvență din vasta panoramă a cartierului gălățean Țiglina. Foto: PAUL POPA ACHIZIȚIONAREA SI MONTAREA LA TIMP A UTILAJELOR, CONDIȚIE ESENȚIALA REALIZAREA PLANULUI DE INVESTIT. După cum este cunoscut, investițiile productive se caracterizează tot mai mult printr-o pondere ridicată a volumului de utilaje, instalații și aparataje tehnologice care se pun în funcțiune, existînd o tendință vădită de scădere ponderii lucrărilor de construcții, a conform sarcinilor trasate de partid. Documentele celui de al X-lea Congres al partidului nostru au atras de altfel atenția că nu clădirile, halele au rol productiv, ci utilajele și mașinile care se dau în exploatare. In acest context, actualul plan cincinal prevede o scădere a ponderii lucrărilor de construcții-montaj în volumul total al investițiilor cu 8,4 la sută. In consecință, ponderea principală în planul de investiții al Combinatului siderurgic Galați, pe acest an, o reprezintă utilajele cu montaj, necesare creșterii capacității și diversificării producției de oțel, sloburi și tablă groasă, obiective cu termen de punere în funcțiune în acest an cît și construirea bateriei nr. 1 de cocs, furnalului nr. 3, benzilor nr. 3—4 de aglomerare etc, care trebuie terminate în anul următor. Analiza realizării planului de achiziționare a utilajelor cu montaj pe 9 luni a scos în evidență faptul că Direcția de investiții a C.S.G., mai are de achiziționat în acest trimestru utilaje care reprezintă 64 la sută față de totalul sarcinii anuale. O asemenea realitate impune ca, în scurtul timp ce a mai rămas, serviciile funcționale și conducerea Direcției de investiții a C.S.G., să acționeze cu maximă promptitudine în vederea urmăririi stricte a respectării termenelor de livrare prevăzute în contracte. Deplasarea periodică la furnizorii din țară și recepționarea la fața locului a utilajelor trebuie să constituie o metodă de lucru care să fie mai des folosită în această perioadă. Intre altele se cuvine să facem precizarea că volumul mare de utilaje rămase de achiziționat în acest trimestru se datorează nerespectării termenelor de livraie de către uzinele „Vulcan" și „23 August" — București, „Independența" Sibiu, Uzina de utilaj chimic Ploiești etc, care la 30 septembrie a.c. aveau o restanță în livrări de peste 62 milioane lei. Consecința imediată a acestor stări de lucruri a fost nerealizarea planului de montare a utilajelor pe 9 luni, in special la uzina cocso-chimică, aglomerare și furnalul nr. 3 unde, parțial, fronturile de lucru erau asigurate. In această situație Direcția de investiții a C.S.G. va trebui să folosească mai intens pîrghiile oferite de legea contractelor economice pentru ca asemenea întîrzieri în livrări să nu se mai producă în perioadele următoare. Din aceeași analiză efectuată de organele Băncii de investiții a mai rezultat că unele rămîneri în urmă în montarea utilajelor la aglomerare, furnalul nr. 3 și bateria nr. 1 de la uzina cocso-chimică se datorează și constructorului (I.C.M.S.G.) care nu a realizat fundațiile și fronturile de lucru, necesare potrivit graficelor. Evident este faptul că, în numeroase cazuri, Direcția de investiții a C.S.G., a adus utilajele la termenele cerute prin contracte de către I.C.M.S.G. însă șantierele și, mai ales, inginerii șefi coordonatori nu au ridicat aceste utilaje la montaj. In consecință, durata normală de staționare utilajelor pe șantier a fost depăașită, obligînd beneficiarul C.S.G., să suporte dobînzi majorate, care măresc volumul cheltuielilor neproductive. Prin colaborare zilnică între I.C.M.S.G. și Direcția de investiții a C.S.G., vor trebui eliminate întîrzierile în preluarea utilajelor la montaj, B. DUMITRU (Continuare in pag a II a) Contribuții la reducerea importului de utilaje înscriindu-și preocupările pe linia înfăptuirii sarcinii trasate de partid de a se reduce în continuu cheltuielile cu importul unor utilaje și instalații, colectivul de muncă al Centrului de proiectări și cercetări metalurgice Galați realizat pina în prezent proiecte pentru cca 26 000 tone de utilaje. In rîndul acestora se înscriu mașina de aglomerare, răcitorul liniar și toba de amestec primar, ale fabricii de aglomerare a minereului, utilajele pentru cuptoarele adinei ale laminorului Slebing, ca și mai recentele proiecte pentru cele două linii de fișiere, din baza de desfacere a C.L.G. Un alt proiect interesant este cel al dispeceratului de la oțelărie, destinat reglementării și dirijării lingourilor de oțel către prima fază de laminare. p Ambarcațiuni de agrement care dau farmec oricărui port. Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVIII — Nr. 8345 JOI 14 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI — 30 BANI CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ S-au terminat lucrările de însămînțare a griului Urmare firească a modului judicios în care a fost organizată munca în majoritatea unităților agricole din județul nostru, ieri, 13 octombrie a.c. însămînțarea culturii griului a fost încheiată pe întreaga suprafață a cooperativelor agricole de producție și întreprinderilor agricole de stat. Terminarea în timp optim a acestei importante lucrări oferă garanția că, printr-o concentrare sporită de forțe, se vor asigura condițiile cele mai favorabile pentru accelerarea ritmului întregii campanii agricole de toamnă, pentru încheierea ei cit mai grabnică. Acest nou și remarcabil succes al oamenilor muncii de pe ogoare dovedește totodată că indicațiile date de conducerea partidului și statului nostru au fost transpuse in viață întocmai, că factorii de conducere ai fiecărei unități agricole au știut să ia măsurile cele mai potrivite pentru îndeplinirea sarcinilor încredințate. Urgentarea recoltării porumbului - obligație primordială fiecărui lucrător din agricultură. Există în aceste zile posibilitatea concentrării întregii atenții și a tuturor forțelor din unitățile agricole de stat și cooperatiste asupra urgentării recoltării culturilor tîrzii și în special a porumbului. Sînt multe cooperative agricole de producție care au obținut și pînă acum rezultate remarcabile în acest domeniu de activitate. De exemplu, cooperativele agricole Slobozia Conachi — președinte Petre Oprea — a recoltat pînă ieri aproape 85 la sută din suprafața cultivată cu porumb. Rezultate aproape asemănătoare au obținut și C.A.P.urile Schela și Izvoarele din ca Deci, după cum rezultă din datele de mai sus diferențele la recoltat, deși condițiile au fost în general asemănătoare, sunt considerabil de mari. Dacă ne oprim la cele două cooperative — Independența și Piscu — care, la un loc formează consiliul intercooperatist Vameș, și care au recoltat numai 26 la sută din sudrul aceluiași consiliu intercooperatist. Cu toate acestea, deși înconjurați numai de vecini harnici, cooperatorii din Negrea au rămas mult în urmă — avînd recoltat sub 45 la sută din porumbul cultivat. Cum însă rezultatele de pînă acum, obținute la culesul porumbului, atît între cooperative cît și între consiliile intercooperatiste sînt mult diferențiate, vom reda în cele ce urmează, după datele centralizate aseară la Direcția generală județeană a agriculturii, situația recoltării porumbului pe consilii intercooperatiste, prafață, vedem că această stare de lucruri își are rădăcinile în niște carențe mai vechi și anume în întîrzierea recoltării florii-soarelui. Din această cauză, după ce au stat ploile, timp cînd unitățile fruntașe au dirijat mari forțe la recoltat porumb, la Independența și Piscu abia începea recoltatul florii-soarelui, lucrare care a imobilizat majoritatea covîrșitoare a brațelor de muncă și a mijloacelor mecanice. Iată, așadar, că întîrzierea cu cîteva zile a unei lucrări duce la întîrzieri mult mai mari la altele care o succed. Dar situația nu este unică. De exemplu, C.A.P. Ivești a recoltat pînă acum peste 60 la sută din porumbul cultivat, în timp ce cooperativa agricolă din Bucești — unitate vecină — a executat aceeași lucrare în proporții de numai circa 25 la sută, situație în care este și C.A.P. Șerbănești, al cărei președinte — tovarășul Sandu Bujor — este și președintele consiliului intercooperatist. Așa că este și firesc ca tov. Bujor să nu poată interveni pentru intensificarea recoltării porumbului în celelalte unități care alcătuiesc consiliul, întrucît cooperativa pe care o conduce nu se situează la nivelul fruntașelor. O altă direcție în care va trebui să se acționeze hotărît în zilele următoare este transportul produselor — al porumbului în special — din cîmp la bazele de recepție, cantitățile datorate statului, și în magaziile proprii. In multe unități s-au recoltat mari cantități de știuleți care continuă să stea în grămezi pe cîmp. De asemenea, bazele de recepție vor trebui să ia măsuri pentru intensificarea preluărilor — se mai așteaptă încă foarte mult la descărcat — și să stabilească randamentul la porumb pentru ca, consiliile de conducere să poată avea permanent o situație clară a stadiului achitării obligațiilor față de stat. Perioada care urmează trebuie să constituie un adevărat asalt, cu toate forțele de care dispune fiecare unitate, în vederea intensificării ritmului de lucru, acțiune în care, comitetele de partid și fiecare comunist trebuie să se situeze în frunte. Denumirea consiliului Numele și prenumele Recolta președintelui la sută Slobozia Conachi Cuca Tecuci Șendreni Pechea Tulucești Cudalbi Chiraftei Corod Cerțești Bujor Hanu Conachi Suceveni Berești Berheci Bălăbănești Cavadinești Nicorești Drăgușeni Ivești Băleni Vădeni Movileni Vameș Petrache Botezatu Gheorghe Ștefan Tănăsache Dărăban Ion Negoiță Emil Nerejsa Ion Tomiță Jan Slabu Mihai Basalic Valentin Ghinea Vasile Bălan Alex. Filip Traian Vasilescu Simion Iacobicv Eugen Petcu Șt. Fierbințeanu Dumitru Băltărețu Ștefan Vulpe Vasile Tofan Sandu Bujor Alecu Crăciun Nicolae Velichi Achil Doroș Serghei Melniciuc 75 67 63 62 58 56 56 54 53 52 51 51 50 48 47 46 46 45 42 40 40 38 36 26 Zilele de toamnă, cu soare plind, invită la drumeție. La sfârșit de săptămînă, atunci cînd timpul o permite, începe exodul spre locurile de odihnă, spre diferite localități rurale pentru aprovizionarea de iarnă. Circulația este intensă, dar mai apar șoferi nerăbdători să ajungă mai devreme la destinație sau să se întoarcă cu un ceas mai repede din nou acasă. Serviciul de circulație al Inspectoratului județean de miliție a întreprins un raid în zilele de sîmbătă și duminică pentru a urmări cum se desfășoară circulația pe principalele șosele din județ. Cu acest prilej s-a ajuns din nou la concluzia că în marea lor majoritate conducătorii auto dau dovadă de multă responsabilitate, sînt atenți și prevăzători cînd se află în trecere prin comune, reduc viteza atît cît să le permită a evita orice surpriză în locurile periculoase. Putem spune că cei mai mulți dintre șoferi — cu precădere șoferi amatori — nu-și permit să plece oricum la drum — cu decțiuni tehnice și atunci cînd se află în cursă, nu uită nici într-o împrejurare că orice bravadă, poate să genereze un accident. Există însă din păcate și acei „inamici ai șoselei" care desconsiderînd regulile de circulație, neținînd cont de sancțiunile care i-ar putea afecta și, mai presus de aceasta, fără a gîndi ce urmări ar putea avea, spre pildă, o depășire nepermisă pun în pericol siguranța circulației. Și nu am putea spune că în cele două zile nu am făcut cunoștință cu cîțiva „eroi" ai riscului, ai iresponsabilității. Faptul că au fost aplicate 203 contravenții în valoare de peste 35 000 lei, faptul că au fost ridicate 20 de permise de conducere în vederea suspendării lor pentru încălcarea gravă de la normele de circulație invită la serioase reflecții pe posesorii de autoturisme, pe toți șoferii, pe șefii de garaje și conducătorii unităților socialiste care au în dotare mijloace auto. Toamna este bogată în roade, se culeg viile, iar tulburelul fierbe în budane. Șoferii se hazardează în a gusta acolo un pahar cu vin nou, apoi mai încearcă să dea peste cap un pahar... Alarmant este că au fost depistați la volan 18 conducători auto aflați sub influența alcoolului. Riscul care și l-au asumat în a conduce în asemenea împrejurări este nespus de mare. Scade vizibil promptitudinea în acțiune, se micșorează simțul de prevedere și apare acel curaj în a arăta ce poate, adică apare dorința de a apăsa pe accelerator cu mare poftă de viteză. Nimic mai condamnabil! Influența alcoolului deține de altfel ponderea în săvîrșirea accidentelor grave de circulație. Trebuie să spunem cu toată părerea de rău că în ultima perioadă de timp patru accidente soldate cu pierderi de vieți omenești au fost cauzate de faptul că la volanul mașinilor se găseau conducătorii auto care au plecat în cursă după ce au zăbovit la un pahar cu vin. Cum poate fi calificată altfel decit ca o mostră de iresponsabilitate gravă fapta șoferului Mitică Serghi de pe autobuzul 31 G1 4 903 care a plecat în cursă de la Gănești la Berești după ce a consumat băuturi alcoolice . Călătorii avansează încredere omului de la volan, iar acesta il nesocotește ,și își permite să plece la drum amețit de băutură! Nenorocirile aduc suferință, despart părinți de copii. La această idee consimt toți conducătorii auto. Dar vezi că nu reflectă înainte, nu se gîndesc serios cînd au atîtea exemple nefaste. Motocicliștii Dumitru Popa, salariat la Industria cărnii Galați, și Ion Melcioiu din Tg. Bujor au degustat bine cîteva pahare cu vin. Apoi amîndoi s-au grăbit să ajungă spre Galați. Călătoria o făceau împreună cu soțiile. Il întrebăm pe Popa de ce a băut și avem surpriza să auzim: „Știți, cum e la părinți" ! Dar asta nu-1 scuză cu nimic și credem că un eventual accident mult mai ușor de produs în condițiile cînd se afla pe motocicletă i-ar fi îndurerat pe părinți. Am întîlnit apoi conducători auto care ne-au convins că pentru ei respectarea vitezei legale e un moft, că e de ajuns să știe, bunăoară, că prin localități autocamioanele circulă cu 40 km la oră, dar că această limită de viteză nu-i obligatorie decit în împrejurările cînd se vede vreun agent de circulație. O asemenea optică este îmbrățișată de unii șoferi care nu țin cont că limitarea vitezei are în vedere asigurarea posibilităților de a evita orice neprevăzut. Știut este doar că toamna și, mai ales, la sfîrșit de săptămînă în comune e o afluență mai mare de mijloace hipo, e o circulație mai intensă. Ion Bota de la Autobaza I Galați — și, ca el am mai întîlnit și alți șoferi — și-a permis să treacă prin satul Șivița cu 65 km la oră ! — Aflați că o să întîlniți mai CORNELIU MIHAILESCU (Continuare in pag. a II a) Pe ai șasele mai circulă „eroi“ iresponsabilității și riscului PE TEME DE CIRCULAȚIE 1 V at ceasurile rodniciei pe pămîntul Moldovei. Dealurile se topesc de fruct de strugure în poloboace încercate de nu mai știu cite toamne. Dincoace, pe cîmpie, aurul a trecut în porumbul lui octombrie și soarele și-a prins parcă de fiecare grăunte un inel de logodnă. Aici, își apleacă fruntea și gîndul, cu unduiri de trestie. Tinerețea. Ne intîlnim mereu cu oameni dispuși să ne arate ogorul de astă-primăvară încoronat cu lauri de frunză îngălbenită. Alții au zăbovit cu tractoarele și plugurile și semănătorile pînă noaptea tîrziu pentru a sădi cu femei pîinea de miine. Vor veni de-a valma funigei de apă și vînturile reci; dar acolo, in adîncimi, bobul va ține aproape căldura omenească care AIM 0I CÎMPIE MARGINALII I-a așezat în pămînturi. Liniștile vor coborî spre a-i descînta de rău și de bine și peste tot se va afla o tăcere de țărmuri de ape. Sîntem legați de cîmpie, de marginile ei deluroase, prin rădăcini de timp și profunzimi de conștiință. Am găsit într-un sat de la munte, sădiți în fața gării, cinci salcîmi albi. L-am întrebat pe șeful cum de cresc acolo stației salcîmii și mi-a zis că i-a sădit împreună cu soția și copiii lui, acum cîțiva ani. „Sîntem de prin părțile Galațiului“ mi-a spus ceferistul. „La noi în sat cel mai frumos copac este salcîmul. Am fost într-o primăvară acasă, la părinți, cu un vagon de marfă, am adus aici, în vîrf de munte, cinci rădăcini, care abia acum au dat floare...“. Ce alte cuvinte, mai frumoase, mai limpezi se pot spune acum, la clipitul molcom al stelelor ? Bat ceasurile rodniciei pe pămîntul Moldovei. Dealurile și pădurile și cîmpiile și-au prins la tîmple floare de aur omenesc și cel mai apropiat vis al țărînii miroase a fir tînăr de iarbă și a primăvară. VIRGIL ȚIGĂNUȘ U.F.R.M.A. Galați. Un nou lot de ridicătoare hidraulice destinate echipării tractoarelor.