Viața Studențească, octombrie-decembrie 1978 (Anul 23, nr. 31-43)
1978-10-04 / nr. 31
Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința cu activul central de partid și de stat - o viziune revoluționară asupra lumii contemporane RENUNȚAREA LA FORȚA 1 .. ȘI LA AMENINȚAREA CU FORȚA - IMPERATIV AL VIEȚII INTERNAȚIONALE In magistrala expunere a tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința cu activul central de partid și de stat — amplu program mobilizator de acțiune pentru împlinirea celor mai înalte aspirații ale omenirii — se desprinde o idee de valoare deosebită, pătrunsă de răspunderea care trebuie să existe pentru destinul tuturor popoarelor, pentru promovarea unei politici noi, de deplină egalitate și colaborare prietenească între națiuni , necesitatea stringentă a lichidării conflictelor și stărilor de tensiune, a soluționării pe calea tratativelor tuturor problemelor internațioanale litigioase. Populația globului a depășit la ora actuală cifra de 4 miliarde. Specialiștii care au evaluat numărul victimelor celor 14 000 de războaie cunoscute de-a lungul întregii istorii omenești au ajuns la aceeași cifră. Doar ultimele două conflagrații izbucnite pe continentul nostru și extinse la scară cvasi-planetară indică 63.000.000 de morți. Acesta este tributul de singe impus umanității de războaie, de conflictele militare, de recurgerea la forță în rezolvarea litigiilor și diferendelor interstatale. Ca să nu mai vorbim de uriașele distrugeri materiale, de pierderile ireparabile aduse tezaurului artistic și spiritual al omenirii. Recurgerea la forță ca mijloc de rezolvare a diferendelor s-a dovedit dintotdeauna necorespunzătoare, neviabilă , orice soluție impusă, inechitabilă, neputînd rezista in timp, alimentînd neîncrederea si dorința de revanșă a partii supuse dictatului, violentei si presiunii. Contradicțiile, diferendele nu isi pot găsi o rezolvare durabilă decit pe cale politică, prin negocieri si dialog. In contemporaneitate, această cale, singura viabilă, se impune mai mult ca oricind. Se impune în termeni chiar de supraviețuire a omenirii ca specie. Evoluția contemporaneității se caracterizează printr-o mărire crescîndă a interdependențelor. Este un proces obiectiv care are ca suport revoluția tehnico-științifică mondială. Efectele sale asupra diviziunii internaționale a muncii, asupra unei cooperări din ce în ce mai largi și diversificate între toate națiunile, asupra posibilităților, fără precedent în istorie, de a asigura o dezvoltare social-economică accelerată tocmai pe baza mijloacelor pe care le pune la dispoziție revoluția tehnico-științifică — sînt evidente. Alt proces obiectiv caracteristic transformărilor revoluționare contemporane este afirmarea tot mai hotărîtă a voinței popoarelor de a trăi liber și independent ,de a fi stăpîne pe propriul lor destin. Popoarele aspiră la o dezvoltare social-economică de sine-stătătoare: suverană, ele doresc să fie stăpîne pe propriile lor resurse, să se bucure in pace de munca lor. Intre cele două procese revoluționare există o legătură dialectică, strînsă, ceea ce nu exclude apariția unor deosebiri, opoziții și chiar contradicții nu numai între ele, ci și înlăuntrul fiecăruia. îndelungata perioadă de dominație colonială a lăsat nenumărate probleme, inclusiv de ordin teritorial, deschise, nerezolvate sau „rezolvate“ cu premeditare de vechii principiului stăpînitori, potrivit et impera“. imperialist „divide Să mai adăugăm menținerea practicilor politice imperialiste de forță și dictat, de presiuni directe sau indirecte, de intervenții fățișe militare sau mai subtile, economice, financiare sau de altă natură. Să mai menționăm ascuțirea contradicțiilor în viața internațională, intensificarea tendințelor de reîmpărțire zonelor de influentă și dominnție, contradicții și tendințe strîns legate de prelungirea, peste prevederi, a crizei economice, crizei monetare și energetice, a efectelor lor Să evidențiem, în sfirsit, afirmarea tot mai puternică a politicii noi, de colaborare si prietenie pe baza deplinei egalități in drepturi, a principiilor respectării independentei, suveranității nationale, neamestecului în treburile interne si avantajului reciproc si am schițat astfel tabloul de o complexitate crcs- Cristian NECHEȘ (Continuare în pag. 10) Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu — programul nostru de acțiune EXIGENTE ACTUALE ALE TRANSFORMĂRII REVOLUȚIONARE A ȘCOLII SUPERIOARE (pag. 3) O nouă anchetă V. S. PEDAGOGIA INVÂȚÂMÎNTULUI REALITĂȚI ȘI EXIGENTE SUPERIOR: (pag. 6-7) In celelalte pagini : 60 de ani de la făurirea statului național unitar român — UMANUL SENS AL UNITĂȚII (pag. 3) • Eveniment: Sviatoslav Richter sau dialectica formei muzicale (pag. 2) • In bătălia pentru noua calitate : DESIGNUL — O COiA CE TREBUIE NEAPARAT CUCERITA (pag. 4) a Prefațări pentru dr . Marin Sorescu „A treia țeapă. Stagiunea muzicală a Filarmonicii „George Enescu" și a studioului de concerte al Radioteleviziunii, Vasile Varga și Eleonora Costescu : „Andreescu“ (pag. 8) # Promeme de stil de muncă , o istorie cu scuze și acuze sau de ce nu mai există cluburi studențești în Iași (pag. 9) . In serialul nostru „STAREA SPORTURILOR“, astăzi: Baschetul (pag. 11) De două ori pe an, pe întreg Pămîntul, ziua este egală cu noaptea. Primăvara, in jurul datei de 21 martie și toamna, in jurul datei de 23 septembrie. Atunci, geometria cosmică a eclipticii și a ecuatorului ceresc se modifică în funcție de poziția celor două puncte de intersecție ale lor, numite vernal (gama) și autumnal (omega). Cu alte cuvinte, primăvara, ecliptica se intîlnește cu ecuatorul ceresc in constelația Peștilor, iar toamna, in constelația Fecioarei ! In septembrie, trecut insă, sub zodia din urmă, a mai avut loc o „întilnire“ importantă, chiar dacă nu cosmică; este vorba despre tentativa subredacției noastre din Timișoara de a da o... replică terestră, ba mai mult , timișoreană, fenomenului cosmic in discuție. Sau, ca să fim mai exacți, a avut loc primul ei impact (să-i zicem Omega bis) cu realitățile de toamnă ale vieții studențești din ținuturile Begăi. Scurte dialoguri și reportaje, pulsuri, note, fotografii — iată „ecliptica“ pe care s-au înscris colaboratorii noștri in reușita lor „intersecție“ cu „ecuatorul“ studențesc timișorean. Rămine să apreciați dacă entuziasmul lor publicistic este EGAL, cel puțin, cu apetitul dumneavoastră pentru lectură. Așadar, vă prezentăm Echinocțiul de toamnă la Timișoara ! „Viața studențească“ Pastel de dimineață vi E o toamnă atît de frumoasă complexul din Timișoara, incit îți vine să te înscrii in redacția studioului de radio ca să le spui și celorlalți, care încă mai dorm, că au început să cadă gutuile ! Dimineața devreme, pe cînd căminele se ridică din ceață ca un Ceahlău local, parcul de pe malul Begăi pare un bărăgan din care răzbate țirtit de cîrstei. In aerul leneș și cald adie arome de ceai de mentă , tufe de verigariu se apleacă intr-o parte și in alta sub o boare de pini de la miazăzi , undele Begăi au reflexe de culoarea floriisoarelui ; băncile verzi din parc sunt brumate cu o spază albă, scinteind in soarele care își începe rondul etern... La cantina rr. 2 se aprinde focul sub samovarele uriașe ; citeva ceasuri deșteptătoare se declanșează in același timp in căminul de familiști nr. 18 ; cei de două ori gospodari, capi ,de familie, trec pe alee cu borcane de iaurt în sacoșe de plastic ; acei ce sunt de serviciu la autogospodărire trec somnoroși și în salopete către magaziile celor două cantine din complex ; este vremea punerii murăturilor, a îngropării cartofilor, a stivuirii cepei și a împletirii usturoiului Inimii. Administratorul I. Călin va calcula că in ziua echinoxului s-a înmagazinat cel de-al 100 000-lea kilogram de cartofi. Lumina devine mai clară, liniștea începe să se retragă către terenurile de tenis din apropiere, iar la parcajul Universității cineva dă cu mătura pe locul rezervat autoturismului alb și nervos al ..prințesei volanului“, recunoscută ca fiind Svetlana M. Către seară, intr-o dispoziție de zile mari, ea va acorda un interviu adhoc, in incinta casei de cultură, presei studențești. De altfel, dimineață înaltă și pură ca aceasta te împinge, vrei-nu-vrei, în centrul atenției. In sfirșit, vine ora celebrului schitu : ușile neunse ale căminelor sunt deschise de somnoroși studenți de serviciu. Portarii își împachetează resturile meselor încropite, peste noapte, iși închid servietele de vinilin și pleacă agale spre casă. Unul dintre ei, Ioan Ștefăneanu trece fredonînd „Dumă-acasă, măi tramvai...“ Straserul studențesc se animă , se fac primele cozi la cantină ; cocoșii din curțile vecine dau glas pentru a doua oară că a (Continuare in pag. 5) Complexul studențesc Timișoara : „Niciodată toamna nu fu mai frumoasă“ Două reportaje de la Buziaș și I.P.V.I.L.F. Berceni — două secvențe din participarea studențească în ampla acțiune de strîngere a recoltei din acest an PE FRONTURILE TOAMNEI VICTORIILE POARTĂ ȘI SEMNĂTURĂ STUDENȚILOR (Pag. 2)