Viitorul, septembrie 1908 (Anul 2, nr. 292-321)
1908-09-26 / nr. 317
ANUL n. No. 317. ABONAIMEMIE Au. . . WN AN '$K8t IUN» farh . . . .f'. . .■? , 48 lei 0 tai. et r NnjUU . i. t . . ^sv 80 lei 10 lei[.Y Abo»»m»nt»le tfietp 1» f ți În alt flec**'*1 lurvț, ÎPentru p»«oț! *1 tnvifitori pr*țuî*bdn*m. p» sstrmtt, MNEDACȚIAt 88, Câte» Victori*!, 88.'Bucure*«. TELEFON 1S/*Tm~.......... ■ 1 A, _SeP^m^re! (8TOctombre) 1908 Uf! num< £ JZ*M 80 bani AHUSSOSURI DO&IE≫ | i Linia da pers» 7 pe o coloană în p*g. III • *0 ldem » ,, « » „ » .. IV • 3.3 a ! Inserțiuni fi r »ceme linia ...... 3 Lei Anunciabli* lfls«r*duille •• primato la Adminst II* Agențiile de Publicitate «n AD 0*1«* VíjStörtol, 88, Bucvreft’ FON f«f«7 mnimmmmutm* Propaganda electorală takistă Astă primăvară, când mai era aproape un an până la alegerile parțiale ce urmează să se facă în țară, dar mai cu seamă în Capitală, pentru locurile din parlament devenite vacante, takiștii se ocupau în mod stăruitor de aceste alegeri și nu se mai săturau să se laude că al lor va fi succesul, unul din acele succese care fac epocă în viața unui partid și în genere în întreaga istorie politică a unei țări. La banchetul de la Blanduzia, dat în onoarea d-lui Take Ionescu, refrenul tuturor oratorilor, chiar și al celor mai puțin preocupați de chestiuni electorale, cum este d. Disescu, a fost că izbânzile de la Vaslui și Craiova își vor avea suprema apoteoză nn isbânda din Capitală. Președintele banchetului, d. C. Cantacuzino-Pașcanu, declarând în toastul său de deschidere că răspunsul partidului conservatordemocrat la toate obiecțiunile și criticile ce i se fac, este sugestivul strigăt: „Vasluiu, Craiova!“, un alt orator s’a grăbit să adaoge că strigătul acesta va trebui complectat astfel: „Vasluiu, Craiova,—Capitala !“ Atât erau desiguri de triumf,? takiștii,—acum un an ! Ar fi fost dat logic ca odată cu apropierea alegerilor parțiale, siguranța de sine a amicilor d-lui Take Ionescu să meargă cresc când, — dacă mai era posibilă o creștere a superbei lor conștiinți de victorie.... Ar fi fost natural ca acum, când de alegerile în chestie nu ne mai despart decât maximum patru luni, să fie și mai stăruitori în proorocirile lor de biruință. Se întâmplă însă exact contrariul. Se întâmplă că tocmai acum takiștii au devenit foarte rezervați și nu mai pomenesc un singur cuvânt despre alegerile parțiale. Vorbesc despre orice, au chiar aerul că sunt ahtiați de discuții doctrinale, fac ceartă nemțească pe cuvinte, dar de alegeri, de acele alegeri pe cari păreau că le așteaptă cu o extremă nerăbdare, ea poarta ce le va deschide intrarea în raiul puterei, nici o vorbă. Cum se explică tăcerea aceasta, ce tocmai în momentul psihologic al deschiderei campaniei politice, cu care ar trebui să coincidă începerea campaniei electorale, și-o impun lăudăroșii tachiști? S’ar fi convins oare că lucrurile nu stau tocmai așa în Capitală, cum și le-a închipuit astăprimăvară, sub impresia optimismului comunicativ al banchetului? Sau este această rezervă, cu totul neobișnuită la takiști, rezultatul perplexității în care se găsește d. Take Ionescu de a fixa candidaturile, față de impetuasele pretențiuni formulate de numeroși amatori? O fi din toate astea câte ceva. Nu se poate ca takiștii să nu-și fi dat seamă că situația electorală se prezintă cu desăvârșire altfel decât la Vaslui și Craiova. Și iarăși e sigur, că poziția d-lui Take Ionescu, dat fiind ascendentul ce o au asupra d-sale cei mai de rând meșteri electori, e foarte delicată, din cauza marelui număr de pretențiuni, toate agresive și ireductibile. Și amândouă aceste două fapte sunt suficiente să tempereze mult alurile de învingător prin anticipație ale partidului takist. Credem totuși ca tăcerea ce o constatăm în rândurile takiste din Capitală, cu privire la alegeri, acoperă și o oarecare abilitate tactică. Takiștii au reluat pare-se, ceea ce nu dovedește nici măcar originalitate de gândire în materie electorală — tactica generalului Lahovari, care, precum se știe, ca șef al Capitalei, înlocuise propaganda deschisă și de întruniri prin propaganda ascunsă și individuală, în care alegătorul nu mai este chemat la întruniri și nu i se mai cere a manifesta nici măcar un minimum de curagiu civic, ci e cultivat pe sub mână, între patru ochi, cam cum se alcătuesc grupurile anarhiștilor prin fapt, menajindu-i-se toate lașitățile, și avându-se ca normă principală de a i se dobândi votul, fără a compromite. Este o acțiune electorală de partid subversiv, nu de partid care vrea și merită să fie partid de guvernământ, o propagandă care zădărnicește orice mișcare electorală francă și publică. Sub generalul Lahovari a dat, mai ales in Capitală, bune rezultate. Se înșală rău, însă, takiștii, că o asemenea acțiune individuală și misterioasă, nevrednică comism BiSMKc — SITUAȚIA — Situația pe ziua de ezi a fost ceva mai liniștită în ce privește războiul. Turcii par hotărâți să nu recurgă la arme, ci să defere puterilor semnatare ale congresului din Berlin rezolvarea problemelor puse prin proclamarea regalități și Independenții bulgărești și prin anexarea Bosniei și a Herzegovinei , de către împărăția Austro-Ungară. In schimb, în Serbia situația pare a lua proporții îngrijitoare. Serbii se agită cu energie înpotriva ambițiunilor bulgărești și anexărei Bosniei. Complicațiuni serioase din această parte sunt aproape inevitabile. in cancelariile europene e vădit că nu s’a luat încă nici o hotărâre] asupra atitudinei față de gravele evenimente din Balcani. Germania are o atitudine mai mult expectativă. Nemulțumirea Angliei e vădită. Iar Franța și Rusia par a înclina în spre convocarea urgentă a unui congres european, care să revizuiască tractatul din Berlin. E probabil că până mâine sau poimâine cel mai târziu schimbul de vedere între cabinete va fi terminat și se va lua o hotărâre definitivă. Prezența d-lui Isvolski la Paris și conferințele ce are acolo cu d. Pichon și cu ambasadorii Angliei și Austriei nu pot decât să înesnească punerea de acord a marelor puteri. Hote politice «Epoca» găsește momentul foarte potrivit de a constata că, în pregătirea noastră militară, nu domnește destulă seriozitate, și anume că trecerea de la serviciul de trei ani la serviciul de doi ani nu s’ar face cu precauțiunile necesare... Nu suntem dintre aceia ce cred că chestiile de organizare ostășească trebue neapărat sustrase controlului presei. Suntem de părere că critica e admisă în toate direcțiile organizării de stat. Critica însă trebue să fie bineintenționată, serioasă, și, mai ales, oportună. Guvernului bulgar, care s’a încărcat cu mari răspunderi, eu i se poate tăgădui că are îndărătul său, în actele adânc hotărâtoare ce le-a săvârșit în ultimele zile, sprijinul viu și activ al însăși națiunei bulgare, care formează în aceste împrejurări o massă compactă. Este expresiunea unui popor care vrea și care are încă credința că mută munții din loc, că a voi este a putea. Aceasta însă nu presupune numai voință, voință elementară și nestrămutată, dar și un regim politic, în care întreg poporul este chemat să se ocupe și să hotărască de năzuințele și destinele sale. NOUTĂȚI Din New York ne vine știrea că lupta pentru președenția Statelor Unite a reînviat un enorm scandal abia încetat în care se compromit de data asta cu desăvârșire cumnatul Președintelui Hosevelt și fiul cel mare al candidatului Taft. Este vorba de o afacere de bani în sumă de 125 de milioane de lei. * La München s'a experimentat un nou explosiv de răsboi datorit inginerului Gebre. Au asistat atașații militari ai Franței, Italiei, Rusiei și Austro-Ungariei * Ni se comunică din Londra că ministerul de marini a dat ordinul să se pune în construcție iaci 5 mei încrucișâtoare și 14 contra torpiloare. Retrocedarea Sandjacu- Std Novibazar Viena, 24 Septembrie.—„Oficialul" va publica mâine scrisorile autografe adresate ministrului de externe al monarhiei, baronul de Aehrenthal, ministrului Burian, președinților de consiliu Seek și Wekerle. In autograful adresat baronului de Aehrenthal, împăratul zice: Pătruns de convingerea nestră mutată că scopurile înalte culturale și politice în vederea cărora monarhia austro-ungară a primit ocupațiunea și administrațiunea Bosniei și Herzegovinei și având convingerea că succesele obținute de administrațiune cu mari sacri-ficii nu pot fi asigurate și pentru viitor decât prin stabilirea de instituțiuni constituționale, spre a crea o situațiune limpede și neechivocă pentru cele două țări, întind drepturile suveranităței mele asupra Bosniei și Herzegovinei și stabilesc în același timp ordinea succesiunea casei mele asupra acestor țări. a manifesta Insă] mianțiunile pacifce cari nu au determinat să iau această hotărâre absolut necesară, ordon în acelaș timp, N ca trupele armatei ta și stă gata să intre în marea Adriatică de îndată ce trebuința va cere. Conflictul balcanic dar se complică din zi în zi. Rămâne deci ca marile puteri semnatare ale tractatului din Berlin să-și spună ultimul cuvânt și să oprească cu o clipă mai nainte deslănțuirea îngrozitoarei drame ce se pregătește în Balcani. Evenimentele din Italia și ANEXAREA BOSnIEI ȘI HERZEGOVINEI de altfel de un partid organizat, ar mai putea fi acum de vreun efect apreciabil. Au uitat că de atunci au trecut câțiva ani și că de atunci s’au schimbat multe.. . . __ . Cea mai de seamă schimbare este Austria anexează Bosnia și Herzegovina și retrocedă, îndeosebi în Capitală, partidul c dează Turciei sandiacul Novi Bazar, liberal și-a mutat centrul de gravitate al acțiunei sale electorale în însăși massele populației, cărora spiritul nou ce l’a introdus în administrația comunală, le câștigă tot mai mult încrederea, atrăgându-și simpatia și aprobarea unor întregi pături ale Capitalei, în loc de sprijinul individual al eutăruil alegător. Aceasta este politica partidului liberal. Ceea ce vrea să câștige, printr’o administrație vigilentă și chibzuită, nu este buna voință mai mult sau mai puțin scump’ plătită a atâtor cetățeni în parte, ci încrederea și concursul massei lor cetățenești, satisfăcute in totalitatea intereselor lor generale și comune. Ei bine, față de această politică, dusă cu fermitate, propaganda eilectorală anarhistoidă, a cultivării în secret a alegătorilor luați în mod individual și a intereselor lor personale, nu apare numai inferioară și meschină, dar se va dovedi și inutilă și învechită. Anexarea Bosniei și Herzegovinei este un fapt îndeplinit. Iată primele telegrame care ne-au adus această veste. Manifestul împăratului Viena, 24 Septembrie. Sfârșitul proclamațiunei adresat populațiunei Bosniei și Herțegovinei relevă că altă dată, acum 50 de ani, trupele au intrat în aceste provincii, populațiunea a primit asigurări că armata vine ca o prietenă cu ferma hotărâre de a remedia relele de care suferea populațiunea. Această fâgăduiala a fost realizată. Guvernul s’a silit să ducă țara spre un viitor mai fericit. Siguranța și ordinea au fost restabilite, comerțul prosperează, cultura face progrese. Datoria este de a păși cât mai departe pe aceeași cale și așa fiind, Suveranul a hotărât să dea populațiunei o nouă probă de încredere prin stabilirea de instituțiuni constituționale pentru care insă este absolut indispensabil să se creeze o situațiune legală, limpede și neechivocă pentru ambele țări. „Pentru aceste motive și pătruns și de amintirea legăturilor cari au existat în timpuri mai vechi între strămoșii mei și aceste țări, întind drepturile suveranităței și ordinea succesiunea și asupra Bosniei și Herzegovinei. Ordinea va fi garantată, cultura și mulțumirea fiecăruia, de asemenea, binele totalității va forma scopul guvernului“. Scrisori autografe adresate miniștrilor de Beck și Wekerle, primii miniștrii ai Austriei și Ungariei, le aduc oficial la cunoștința hotărârile luate de împărat și le ordoni șă supună parlamentului proiectele referitoare la anexare. D-nul de Kallay s-a mărginit să dezvolte geniul specific al populațiunei bosniace și herzegovineze în cadrul unei administrațiuni superioare și educatoare. Așa încât clădirea sa e pe o bază indigenă, ea menține neatins firul tradițiunei și desvoltă în direcția cea bună calitățile latente ale rasei. Aceasta este adevărata formulă a unei administațiuni luminate. Dacă în această privință Austria nu merită decât laudele sumei civilizate e de regretat însă că a dat ea exemplul călcării tractatului de la Berlin. Ea se expune prin aceasta la critica acerbă a multor puteri cari credeau că vor avea într’ânsa un neclintit auxiliar al pacei și ea expune tot de o dată și pe cele alte puteri la complicațiuni ‘ pe care să nădăjduim însă că sângele să evacueze Sandjacul Novibazar. Anexarea Bosniei și Herzegovinei era fatală după proclamarea independenței și regatului Bulgar. Precum Bulgarii se bucurau de o neatârnare de fapt, tot astfel și cursul necesar Austria era de fapt stăpâna Bosniei și a Herzegovinei și o dată ce Bulgarii profitau de evenimentele din Turcia, pentru a transforma situația lor de fapt intr'o situație de drept, nici nu era cu putință ca Austria să nu facă același lucru. Că Austria e îndrituită să pretindă a’și anexa Bosnia și Herzegovina este netăgăduit. Nicăeri pe suprafața globului pământesc, o putere n’a reușit într’un spațiu de timp mai restrâns, să îndeplinească o operă civilizatoare care să se poată asemui cu opera civilizatoare a Austriei în Bosnia și Herzegovina. Din două provincii otomamane, infestate de briganzi, în pra-da anarhiei economice și a destrăbălării administrative, Austria a făcut în câțiva ani o țară înzestrată cu o organizare economică înfloritoare și o cârmuită de un admirabil aparat administrativ . Toată această operă se datorește d-lui de Kallay, care a fost ani îndelungați guvernatorul Bosniei și al Herzegovinei și care a fost fără îndoială unul din cele mai mari spirite administrative și organizatoare din vremurile noastre. Ceea ce face opera d-lui de Kallay în deosebi interesantă, e că el nu a căutat să înăbușească spiritul național din Bosnia și Herzegovina sau să administreze acestea provincia după calapodul rigid al administrațiunei Austriace din restul monarhiei cum o fac de pildă cu atâta nesucces de altminteri Germanii în coloniile lor. M. S. Frantz Josef împăratul Austriei, Răsboi Sârbo-Austriac? Mobilizarea a 150 de mii de soldați Anexarea Bosniei și Herzegovinei a alarmat poporul sârb în așa fel încât mărețile meetinguri de protestare contra atitudinei austriacilor, s-au transformat deodată în adevărate amenințări de răsboi. Corespondentul nostru din Belligrad ne-a trimis ori după amiază următoarea telegramă. Belgrad, 24 Septembrie. Regele Petru a iscălit decretul prin care se ordonă, mobilizarea a 150 de mii de oameni. Cu ce scop se face această mobilizare ? Răspunsul este ușor de dat. Opunerea pe cale diplomatică a Serbiei la anexarea Bosniei și Herzegovinei, neputând satisface îndeajuns amorul propriu al poporului, guvernul ia fără îndoială toate măsurile necesare, ca la caz de nevoe să se opună prin forța armelor. Dacă în alte împrejurări nu ne-ar fi permis să ne îndoim de soarta unui război sârbo-austriac, de data asta însă, o altă telegramă ne lasă să înțelegem că Serbia nu lucrează din propria sa inițiativă și că parte din marile puteri îi dau conBelgrad. 24 Septembrie. — In oraș domnește o extraordinară animație. O mulțime de patrioți șerbi se înrolează în armată echipându-se singuri. Regimentele pe măsură ce-și complectează efectivele pleacă spre granița de vest. Principele moștenitor se găsește în mijlocul soldaților de la graniță. In cercurile bine informate se spune că în cazul unui război sârbo-austriac, Anglia a promis tot concursul său Serbiei. Prin oraș se vorbește că flota engleză se află mobilizată la Mal- M. S. Patru I Regiii Serbiei purile urmărite, acum , sau altădată nu trebuesc înlăturate. Un congres al puterilor pentru restabilirea păcei era neapăratătrebuință. O urmare a păcei, adică" o rechemare serioasă la pace, a tulburătorilor ei, ar fi poate o măsură de înțelepciune, azi când poftele nu s’au deslănțuit încă toate. In tot cazul, puterile văd, fără îndoială pericolul perturbațiunei din orient ale cărei urmări se pot întinde și mai departe—toate nenorocirile îndepărtate până acuma revenind în chip firesc înaintea oricui. De aceea puterile se vor întruni în urma insistențelor enerice ale Angliei sprijinite de ale Vanței și în baza cererei oficiale a Rusiei de a ee revizui tratatul din Berlin, și vor hotărâ asupra afacerilor balcanice. Nu se poate prevedea rezultatul acestei conferințe, în afară de o împiedecare a războiului balcanic, care ar fi un pericol mare. Acuma când învălmășea e mai mare, lumea trebue să-și dea seama mai bine, că pacea nu va fi tulburată ; interesele Europei întregi impun o imiăare a lucrurilor. Anarhia în politica internațională Interview important cu un diplo- Un” restabili printr’un congres a, pn -----r___ terilor.—Nu va fi război. Evenimentele grave petrecute în utimele zile, au adus pa buzele unui membru marcant al corpului diplomatic, cuvântul anarhie cu prvire la desfășurarea lor. Iată ln ce termeni ne-a vorbit distinsul personagiu căruia ne-am adresat: „In situațiunea de față nimeni nu .Are destulă încredere în sine spre a da în vileag părerile și simțimintele sale asupra cestiunilor grava care agită Europa. Dorințele, sunt toate înclinate către pace , dar în alte vremi când spiritul pacific era mai puțin răspândit, garanțiile actuale ar fi fost prea șubrede și o complicațiune cu urmări nemai pomenit de grave s’ar fi întâmplat fără îndoială. Cestiunea orientului, se aseamănă cu caverna în care Bol ținea vânturile și furtuna în captivitate. Și deslănțuirea furtunei politice din Orient nu găsește mai bună comparațiune : vânturile grozave cari bantué din toate direcțiunile, sau sa vor potoli și Orientul se va simți salvat dintr’o furtună teîn ultimul moment, corespondentul nostru din Giurgiu ne telefonează câ prin oraș circulă știrea venită pe cale particulară, U1UHU „0, cum °& principele moștenibilă, sau vor prăbuși în drumul Uitor al Greatei, constantor, cine știe ce străduinți mari. Convorbitorul nostru în acest sens și-a urmat povestirea părerilor sale , barca păcei — care se apropia de liman, a fost cuprinsă într-un ciclon și numai o cârmuire sigură robustă o va scăpa de naufragiu. In Orient nu e numai cestiunea independenței Bulgariei, și a anexărei Bosniei și Herzegovinei, ci multe altele mai grave. Macedonia, nu e pacificată; ea va redeveni—dacă regimul constituțional nu-și continuă în mod normal dezvoltarea, focarul de turburare de mai înainte. Sârbii mai ales loviți din mai multe direcțiuni, nu se vor încumeta să se apere dacă nu să se folosească de împrejurarea aceasta, în care pare ca evenimentele nu mai sunt dictate de rațiune ? M. S.sir Nicolae II Țarul Rusiei Horia Bouriai și Herzegovinei. E poate mult ceea ce vă spusei— continuă convorbitorul nostru—dar , în clipele acestea de anarhie politică în orient, nici unul din soo M. S. Eduard VII Regele Angliei .Toate naționalitățile din Turcia, pot fi prinse în mrejele credinței că jugul turcesc e rupt și că aspirațiile lor sunt aproape de realizare. Grecii, mai ales nu sunt lipsiți de dorinți de acest soi și poate cine știe dacă Constantinopolul nu e încă prada urmărită de atâta vreme. Cum își judecă Bulgarii armata Bulgarii doresc răsboi Intr’o convorbire pe care corespondentul nostru din Sofia a avut-o prin luna Februarie cu d-nii Naumoff și Mihailoff, directorii ziarului Vecerna-Posta, venind în discuție și armata bulgară, aceștia au spus următoarele: — Nu vrem răsboi cu nimeni, cu toate că armata noastră se găsește bine pregătită și este gata or cânt șă reziste unei năvăliri din afară, întreținem pe picior de răsboi o armată ce nu este proporțională cu puterea noastră, este drept. Cheltuim mai mult decât tribue, și din cauza aceasta suferim îndeajuns. Necesitățile însă nu cunosc margini. Cheltuelile militare ne sufocă și ne ruinează. Dintr’un buget de 120 milioane cheltuim 4» de milioane numai cu armata. In timp de 4 ani s'au plătit pan ■tru munițiuni și armamente 120 de milioane de franci. Cât timp vor mai ține acesta chesueli, nu știm. Geace știm însă, este că ne am săturat cu toții. Fiecare din noi, dorim din adăncu inimel ca să se isprăvească odată și să facem răsboi cu Turcia fie că-i vom bate, fie că vom fi bătuți. Cel puțin ne vom liniști. Asasinarea Principelui Greciei tin, ar fi fost ori aupa &miază asasinat. Interesându-ne de aproape, am aflat că știrea a fost comunicată de către un negustor grec din Rusóvik. Totuși dăm știrea toată reserva. MANEVRELE corpului I de armata ZIUA Z Giubega, (Doi). Tema pentru ziua aceasta este cea următoare : Partida albastră ocupă Giubega cu un detașament compus din două batalioane pedestre, o baterie și un escadron. Acest detașament și-a împins, avant-posturile sale pe înălțimile de la movila Cerbului, unde va face tot posibilul să opue prima rezistență. Scopul său este de a tăia linia partidei roșii, care vine din spre Craiova. Pe de altă parte, partida roșie, care a sosit cu o zi înainte din Craiova și a cantonat noaptea în Radovan, se pune în marș la ora 8 a. m. spre a-l ataca și respinge, întâlnirea are loc la ora X lam. p. m., prin ciocnirea avantposturilor partidei albastre cu grosul trupelor partidei roșii. Lupta se angajează și durează timp de 2 ore jumătate, prin respingerea partidei albastre. ZIUA II O armată străină reușește să treacă Dunărea pe la Calafat și se îndreptează pe șoseaua Galicea-Mare-Giubega-Perișor-Radovan, spre Craiova, spre a o ataca și pune pe posesie. Cu această intențiune se îndreptează pe șoseaua sus numită, venind noaptea e silită să cantoneze în Galicea- Mare, unde își ia măsurile de apărare, așezând avant posturile. Trupe din Craiova, sunt informate că inamicul înaintează pe șoseaua Calafat-Radovanu, cu intențiunea de a ocupa Craiosa, grosul cavaleriei atingând Galicea Mare. Partida albastră cea venită din Craiova se întărește în Giubega, așezând avantposturile sale la marginea acestui cat. ________