Viitorul, februarie 1911 (Anul 5, nr. 1112-1128)

1911-02-02 / nr. 1112

IPZI fOLUL cheltuieli, ci să lăsăm, ca fie­care alegător român, care s’a convins despre adevărul politicei naționale, să vină la vună cu cheltuiala sa, avind credința, că votul, ce-i dă, pentru cine îl dă, cheltuiala, ce o face, pentru sine o face. «In chipul acesta n’am fi avut, poate, nici pină astăzi, nici un de­putat național, dar am avea o pu­ternică tabără de bărbați convinși, ideea națională ar fi pătruns mai temeinic în masele poporului și a­cești alegători ideali ar reprezenta o forță mai considerabilă în ochii factorilor politici decizători, decit întreg clubul deputaților naționaliști în parlament. «Am zis totdeauna, că și după in­trarea în activitatea parlamentară greul muncei noastre politice trebue să fie desfășurat în mijlocul popo­rului, — că în parlament este a se fixa numai punctul nostru de vedere față de politica oficială de guver­nare, iar deputații și candidații de deputați, vor avea să desvolte ade­vărata lor muncă națională între a­­legătorii lor». Marea întrunire, care va avea loc zilele acestea la Arad, nu este decît o urmare a acestui mod firesc de a vedea și de a înțelege lupta națio­nală de peste munți. »wn Mați urmat fara șovăire­­i am reali­sat frumoase progrese pentru cari vă transmit deplina mea mulțumire. Mi am dat toate silințele de a vă pă­stra independența voastră câștigată cu a­­tita trudă. Am fost pavăza voastră la toate ata­curile ridicate din mediul in cari lucrați. V'am studiat toată viața voastră su­fletească, toate suferințele voastre, am trăit cu voi sufletește și v'am apreciat. Aceasta mi-a dat puterea de a mă lupta cu vrășmașii voștri și de a vă a­­păra acolo unde voi a­ți avut dreptate. Și dacă eu am fost tare apărător al drepturilor voastre, apoi aceasta se da­­torește în prima linie celui mai mare susțiitor și luptător pentru ridicarea școalei primare și a învățătorilor ei, d-lui Spiru Haret, cu a cărui încredere de­plină am fost acoperit. In al doilea riod se datorește vouă cari m’ați ascultat în sfaturile ce v'am dat. Acum părăsind demnitatea mea de șef al vostru, îmi veți permite a vă ruga să primiți cele mai distinse ale mele sa­lutări, incredințîndu-vă de un perfect și curat devotament, dt. Ionescu Fost revizor școlar al jud. Prahova. T SEVERIN Primim din partea d-lui dr. I. Jianu, următoarea scrisoare cu rugămintea de a o da publicităței. Domnule Director, Vă rog, să bine-veiți a pub­ica în o nor. d-voastră ziar, următoarele deslușiri pri­vitoare la acțiunea mea electorală în Me­hedinți, deslușiri pe care le cred cu atît mai necesare, cu cit mă simt obligat să mă justific față de concetățenii mei, care m’au solicitat să candidez ca conserva­tor-democrat, la colegiul al 11-lea de Ca­meră în alegerile din Februarie. Avînd în vedere interesele superioare ale Democrației­ conservatoare, al cărei partizan sunt și fiind pătruns de nece­sitatea cooperațiunei electorale cu libe­ralii, îmi îndeplinesc plăcuta datorie de a renunța la candidatura mea și a mul­țumi călduros iubiților mei amici poli­tici, care doreau să mă onoreze cu spri­jinul lor electoral. Triumful­­ Voinței Naționale in pre­zent ca si in viitor, este deviza, care tre­­bue să ne călăuzească și cu această de­viză să mergem la luptă disciplinați, u­­niți și hotărlți la sacrificii. Bine-voiți a primi domnule director, asigurarea perfectei mele considerațiuni Dr. Iancu Jianu T.­Severin, 29 Ianuarie 1911. POLITICA IN ȚARĂ BACAU Cum procedează guvernul «Asa­­nărei moravurilor» Inng.­Ocna Reprezentanții guvernului in­g.­Ocna sunt desperați și mai ales, fac pe despe­­rații, din cauza situației lor politice șu­bride. După ce au dizolvat consiliul co­munal, s'a instalat o comisie interi­­mară compusă din 5 membri a căror vizată, la un loc face suma rotundă de 375 ani (fie­care dintr’înșii atingînd vîrsta de...75 ani, majoratul politic, cum il nu­mesc ei—și limită de vîrsta politică cum o numim noi). In schimb opoziția na­­țional-liberală—reprezentată prin tînărul advocat Gri­gore V. Diaconescu, G. Ro­­șianu—farmacist, I. Moței advocat etc., tn vederea alegerilor comunale au afișat o listă de nouă membri, a căror virstă la un loc, face abia 315 ani (cu media de 35 ani a fie­cărui membru) Acest a­­mănunt trebue reținut, fiind-că conser­vatorii dau lupta și pe terenul vîrstei,— bătrînii conservatori din comisia interi­mară susținînd superioritatea vîrstei— pentru experiența ce le-a dat'o—în viața politică, iar tinerii liberali superioritatea studiilor academice a energiei, și a avîn­­tului spre ideal ce li-i dă tinerețea și în plus inferioritatea ce o dă ca limită de vîrstă în politică. Dar,—curios­­ în această luptă, bătrînii se arată tineri—ba chiar copii la minte, iar tinerii se arată chibzuiți,—să ne jus­tificăm . Fiind-că conducătorul listei liberale d. Gr. Diaconescu, advocat, se bucură de foarte mari simpatii și mai ales in pă­tura țărănească a acestui oraș—pe care a ajutat’o și o ajută foarte mult—bătrî­­nii conservatori, în disperare,—pentru a putea ține o întrunire in ziua de Dumi­nică 23 a. c. n’au făcut nici mai mult nici mai puțin, de­cit că au arestat fără de nici un motiv pe d-l Diaconescu — cu ajutorul poliției care e la discreția lor și l’au ținut ast­fel pînă cînd întrunirea conservatoare s’a terminat. Alta: —Au pus pe agenții lor de au rlifitii«­­.«-j­ f-n— s­tră­sură cu tot echipamentul ei—a preotului I. Nalboc, prieten de al liberalilor. Asta, sub motiv că vor să ia probe din depozitul de vinuri a Preotului Diaco­nescu, tatăl candidatului Gr. Diaconescu au sequestrat întreg depozitul de vinuri, cu amenințarea că dacă va continua de a face politică, îi vor da foc. Apoi, zi și noapte cete, cete, umblă agenții primăriei — prin mahalalele tîr­­gului—și provoacă la se­­ndaluri și bătăi p­e toți presupușii partizani naționali li­berali. Ea se servesc și de lucruri absolut josnice publicînd în ziarul «Epoca » (care a devenit acum o agenție de tot ce poate produce mai josnic minț­le bolnăvicioase și murdare) debitînd o mulțime de ne­­exa­tități relative la viața prietenilor noștri, și acestea toate se petrec sub o­­blăduirea prefectului P. Cantili — repre­zentant al Guvernului «asanărei mora­vurilor» etc. P­rietenii noștri politici, față de aceste procedeuri barbare, au făcut cunoscut Parchetului Tribunalului, Bacău, că vor purta armă și vor face uz de ea, de clte ori vor fi împiedicați brutal de la exerci­tarea drepturilor, consfințite de consti­tuție. Ca vîrf a tuturora este candidatura la deputăție a conservatorilor locali în persoana d-lui George Pândele. Căci imediat ce această candidatură a fost anunțată s-au și ridicat protestări ener­gice : 1) de la clubul comercial de joc de cărți din Tg. Ocna—căci—d-l Pândele devenind deputat, nu mai ar avea cine să traga «bancuri de maca» și 2) Teatrele de varietăți, ne mai­avînd de cine să fie acompaniate în toate întreprinderile lor. Se speră insă că­ d-l Pândele va ceda stăruințelor de mai sus și-și va retrage candidatura, sau în caz cînd și-o va men­ține, va cere drept de vot și pentru membrii de la cercul ,clubul comercial din Tg. Ocna și pentru membrii trupelor de varietăți, în care caz reușita d-sale e garantată. Dar vom reveni. GRAUR­PLOEȘTI D-l C. Tomescu, fost revizor școlar al jud. Prahova, a adresat următoarea scri­soare către învățătorii prahoveni : Iubiți învățători. Mă folosesc de prilejul ce -mi oferă vremea, cîrmaciul tuturor prefacerilor de a mă mulțumi pentru concursul ce mi-ați dat în timp de 4 ani cît v’am fost ca con­ducător. Am privit și privesc pe învățător ca un adevărat făuritor al neamului și totuși locul pe care l’a ocupat în trecutul des­­voltărei noastre culturale a fost dintre cele mai umile, dintre cele mai puțin băgate în seamă. Multe lupte a trebuit să ducă el pînă să ajungă unde este astăzi. Mulți au su­ferit martirul. In sfîrșit a venit vremea ca și el să însemneze ceva în țara aceasta ; a venit vremea ca să se înalțe la valoarea învă­țătorului german, pe care generalul Molke l-a divinizat, spunîndu-i că Germania de astăzi se datorește lui. Dacă pe terenul cultural învățătorul are un cîmp nesfîrșit de muncă, pe te­renul economic și educativ îl are în­zecit. Va veni vremea cînd și lui să i se zică că a făurit imperiul roman, de mîine la cari țintesc și se întind toate aspira­­țiunile romînismului de pretutindeni Timp de 4 ani cînd am avut condu­cerea învățămîntului primar in acest ju­deț, mă deprinsesem a vedea în voi iu­biți învățători niște adevărați ostași, cari cu elanul acela ce-l dă numai un idea­lism desăvîrșit speram să putem ajunge acolo în lupta culturală a sătenilor din acest județ, unde țintesc toți bunii ro­­patpi. ÎNTRUNIREA liberala din DRAGAȘANI Terorizarea cetățenilor de­­ către poliție și­­ Wfnda lui Ma­lache Climet. — Mvitarea unui Anăcel. — Poporul a dus la o disperare Partidul liberal din Drăgășani a ținut Duminică o întrunire, acasă la d. Gogu Filipescu, la care au luat parte peste 50 alegători de co­legiul I și II. Au vorbit d-nii Ștefan Filipescu- Drăgășani, candidatul liberal la co­legiul II de Cameră, C. Gheorghiu comersant, Gogu Filipescu, fost pri­mar, preotul Sachelarie, Ghiță Teo­dorini, mare proprietar, Jean Ghica, comersant și Mișu D. Filipescu. Toți oratorii în aplauzele entu­­siaste ale asistenților, au veștejit fără­de­legile guvernului și banditis­mele actualului regim de teroare, re­prezentat în localitate prin transfu­gul Matache Clipi­ci, teroare care au s’a mai pomenit pînă acum în Drăgășani. La urmă, oratorii au în­demnat pe cetățeni să lupte cu ho­­tărîre împotriva candidaților guver­nului, căci isbînda opoziției esta de acum asigurată­ înainte de Începerea În­trunire! și tot timpul cu­ a durat ea, faimosul Mata­­che Clipici. Însoțit de o ceată de bandiți și pușcă­riași, — in­tre cari Gh. Pa­­raschivescu-Ciuciulica, Go­din Predescu, Diculescu, Vancu P. Zamfirescu,—stă­teau în jurul caselor d-lui Gogu Filipescu și ațineau calea celor­­ cari se duceau acolo. Banda înjura pe a­­legâtori și-i amenința cu ciomegile, așa că mulți au fost împedicați să se ducă la întrunirea liberală. Pe de altă parte, poliția a amenințat pe toți negus­torii liberali că le face pro­cese de contravenție și le închide prăvăliile dacă se vor duce la acea întrunire.­­ După terminarea întrun­ei cei pre­zenți s’au dus la berăria pariziană. Pe cînd stăteau acolo în liniște, a năvălit în berărie banda de bătăuși în cap cu Clipici, Bădescu și Iliescu, dirigintele poștei locale. Acesta din urmă era într’un bal de beție fără pereche, lucru pentru care îl reco­mandăm directorului general al poștelor, spre a-i avea în vedere la prima avansare. Banda de bătăuși și pușcăriași a început să înjure și să amenințe pe membrii partidului liberal. Mulțumită calmului amicilor noș­tri și intervenției d-lor Filipescu Drăgășani și G. Teodorini s’a putut evita scandalul și încăerarea, care ar fi degenerat cu siguranță la un măcel. Bandiții au plecat apoi pe strade, însoțiți de o ceată de țigani, au cu­­treerat orașul și s’au dus de au hui­duit la locuințele lor pe toți frunta­șii liberali. Tot orașul este adînc indignat și revoltat de aceste banditisme ale guvernului. Facem atent guvernul să nu aducă poporul la disperare, căci s’ar putea să­­ surprindă nenorociri foarte mari, în caz cînd nu va pune la locul lor pe acești bandiți în frunte cu Ma­tache Clipici. * MIȘCARE IN POLIȚII S’a făcut următoarea mișcare în po­liții. Poliția Tecuci.—D. G. Anghelescu po­lițai cl. III în locul d-lui Bnigăreanu demisionat. Poliția Iași. — Dim. G. Pop și Al Focșa sub comisari cl. IlI-a. Poliția Alexandria. — D. T. N. Geor­­gescu sub comisar cl. III. Poliția orașului T.­Măgurele. — D. I. Macavei sub comisar cl. IIi la Alexan­dria In aceiași calitate pe lingă corpora­ția meseriașilor din localitate. Poliția Capitalei. — D. G. Burelli sub comisar cl 11 l-a. mgmmmmmmn» REGIMUL CATARGIST — UN BILANȚ — Guvernul Carp și-a făcut de cap pe toată linia. Impunînd adminis­trația cu prefecți agenți electorali, el a înțeles să transforme țara dela un capăt la altul într’o tarabă elec­torală. Unde n’a putut prinde co­rupția, s’a pus teroarea și încă teroarea cea mai neagră. Am arătat ispră­vile cu cari mai toți prefecții au ținut să se recomande mironosiții­­ de la interne. Vom face azi un mic bilanț al celor din urmă infamii­­ guvernamentale. La Galați, prefectul dă ordin pri­­mului-procuror și judecătorului de instrucție să violeze la miezul nop­ții domiciliul d-lui Zamfir Filotti, fost deputat și candidat în alegerile generale. Cei doi magistrați confinci ; niște inofensive manifeste electo­rale, întreaga opoziție protestează tele­grafic la M. S. Regele. La Oltenița, la doui pași de Ca­­­pitală, candidații opoziției la cole­­­giul al IlI-lea vor să țină o întru­­­nire publică. Prefectul dă ordin ad­­­ministrației comunale să împiedice­­ această întrunire. Se trimite guver­­­nul­ui următoarea telegramă:­ ­ M. Sale Regelui­ ­ Opoziția urmând a țune­­ astăzi o Întrunire publi­­­că In orașul Oltenița și ■ angajîxul. In acest scop­­ sala cazanului comunal,­­ membrii comisiunei in­terimare, in frunte cu­­ el loan Slăvescu, vice­președinte, au amenin­­­țat și terorizat pe an­treprenor, spre a nu da , sala pentru Întrunire, impiedecind pe cetățeni de la exercițiul unui sfint drept constituțio­nal. Apelăm la Blaj­estates , Voastră, contra acestor­­ ingerințe fără prece­­­­dent in acest oraș, și vă­­ rugăm, cu profund res­­meet, să dați ordin pen­­­­ru respectarea liber­­­tăților publice garanta­­­te de Constituție. (sl.) I. I. Niculescu Dorobanțu, fost prefect de Ilfov . Ioan Th. Florescu a fost deputat La Botoșani, de unde a pornit in­­­famia prefectorială și unde județu a fost scos cu totul de sub protec­ția legilor, urgia guvernamentală nu mai cunoaște margini. Opoziția trimite alaltăeri urmă­toarea telegramă Suveranului : «.Astăzi dimineața agenții forței publice, comandați de­­ Alexandru Kalimeki, repre­zentant­ul privat al gu­ver­­nulul, au arestat In­stin&u­t pe avocatul Deleanu, sub a­cuzare de ultraj prin crai și pe fratele acestuia, f&r6 . ulei un motiv. Aduși la a­­­miazi In Botoșani, de-able ’ acum, la orele 7, procuro­rul a dispus sa-l pue ln li­bertate. Șeful poliției a re­­­fuzat insa a-1 elibera sul motiv ca ușa are ordin de­­ la prefect. «Faptul constitue delictul de abuz de putere și are» tare ilegalA. (Rugam intervenția Ha­pos­­tatei Voastre pentru cei a­restați și pedepsirea polița­­s­tulul abuziv. ■Raul provine din cauză ca de la venirea noului gu­vern cel nu avem polițalt - In condițiunile legel, care sa răspundă de faptele sale ! Actualul sef al poliției este numit acum un agent de si­guranța și detașat ca polițalti al orașului pe timpul alege­rilor. El nu Îndeplinește In­sa nici una din condițiunile cerute de lege nici pentru postul de sub-comisar. Este un om fara profesie și cul­tura, deci iresponsabil. Ru­gam sa faceți ca guvernul sa intre in legalitate nu­mind un șef de poliție In con­formitate cu legea și deci , responsabil de faptele sale­­ și conștient de datoriile ce avea: 1 (al) Enășescu V. D. Vasiliu T., Lior Dr. Bucșinescu V., dr. I. Isăcescu, Ma­­vrocordat Alexandru, Ronetti Al., Smeti . N., Ciolac G., Giornac A., Enacovici N, Răut D., trsian G., Cănăniu R., Lavi­­nescu Gh., Dimitriu V., Timuș, Leoc Ghika-Dumbrăveni. La București, în sfîrșit, guvernul­­ orînduește o descindere a parche­­t­­ului la tipografia Göbl-Rasidescu, cu scopul de a confisca niște ino­­­­fensive manifeste electorale, în care i se parodiază apelul guvernului, și somează pe tipograf săi dea nu­­­­mele autorului sau al autorilor a­­­­celui manifest. De la un capăt la altul al țării, ■ «regimul cntargist» seamănă teroa­rea și infamia. Toate legile sun­­t suspendate, toate libertățile publice,­­ constituționale, sunt călcate în pi­­­­cioare, cetățenii sunt nevoiți să-și apere viața cu armele. . Guvernul Carp a reînviat regimul ■ cntargist de tristă aducere aminte. * La Roman bandele guvernamen ■­tale au pus la cale o nouă înscenare [ în­potriva d-lui Take Ionescu, șeful­­ partidului conservator-democrat. . Fruntașii opoziției conservator-de­mocrate din acest oraș au adresat M.­­ S. Regelui, următoarea telegramă: • Telegrama a fost expediată M. S. • Regelui de la Roman , Majestăței Sale Regelui, București De azi noapte polițaiul orașului e adunat în circiuma Borcea o bandă de vagabonzi, cei mai mulți țigani din ■ mahalaua Rusescă și i-a plătit ca se I vie azi dimineață la gară să huidu­iască și să fluere pe domnul Take Ionescu care avea să sosească azi di­mineață. Banda s-a strîns la gară în număr de vre-o 50 de inși și au în­ceput să insulte și să amenințe pe membrii partidului conservator-demo­­­crat care in frunte ca d. Cantacuzino- Pașcanu, fost senator, venise să pri­­­mească pe șeful partidului. Siliți de tăcere prin impunerea numărului a­­micilor noștri, banda nu l’a mulțu­­mit numai ca otita. La întoarcerea în oraș, în dreptul diviziei militare, banda s’a repezit asupra cetățenilor cu pietre In urlete sălbatice. Acesta este sistemul cu care repre­zentanții guvernului Majestăței Voas­tre din acest județ ,încep campania electorală. Eri­­n comuna Porcești, prefectul a arestat an învățător și l-a trimes sub excortă la Roman sub pretext de ul­tragiu. Tot ori la Balma și la Porcești prefectul în discursurile sale electo­rale a insultat pe șefii opozițiunei. Denunțăm­­ aceste fapte Mejestăței Voastre ca să vadă că și acest județ a fost scos de mir domnia legilor. (Urmează semnăturile a peste 100 de alegători fruntași din Roman în cap cu acea a d-lui C. Cantacuzino Pașcanu). Asemenea a exprediat M.S. Regelui o telegramă de protestare d. căpitan Diamandescu din Roman. Administrația locală­­ a amenințat că dacă va vota pe candidații opo­ziției are să elimineze din școala mi­litară pe fiul sâ­u, D. căpitan Diamandescu a telegra­­fiat M. S.Regelui că va ști să înfrunte infamiile guvernului precum a înfrun­tat la Plevna gloanțele dușmanilor. * M­IȘCAREA DE LA Ministerul lucrărilor publice La ministerul lucrărilor publice s’a fă­cut următoarea mișcare : D. Inginer șef cl. II Ștefan Christo­­dulo din serviciul de poduri și șosele, a fost transferat In interes de serviciu in direcția­­ generală de studii și construc­­țiuni. D-nii Mareș Alexandru, șef de servi­ciu In administrația C. F. R. și Cosmo­­vici Alexandru, sub-șef de serviciu în aceiași administrație, au fost înaintați cel d’intîi la gradul de inspector gene­ral cl. I și cel de al doilea la gradul de inspector general cl. II. D. inspector general Alex. Davidescu, actual profesor repetitor la școala națio­nală de poduri și șosele, a fost numit profesor titular la catedra vacantă de hidraulică și materii hidraulice, D. inginer ordinar cl. II George M. Nicolescu Dacu, actual sub-șef de secție în serviciul lucrărilor noi ,din adminis­­trașia C. F. R., a fost numit în servi­ciul de poduri și șosele. D. Inginer ordinar cl. II Ionescu Bar­bu, actualmente aflat în cadrul de dis­ponibilitate al corpului teh­nic, a fost rechemat în cadrul de activitate și în serviciul teh­nic al comunei urbane T.-Jiu. D Berdon Ioan I, actualul șef de sta­ție în administrația C. F. R. a fost li­cențiat din serviciu din cauză de boală D. Petrescu Ion actual impiegat de bi­rou în administrația C. F. R. a fost li­cențiat din serviciu spre a-și regula drep­turile la pensie. D-nii Săndulescu Ion, șef de magazie principală , și­­ M. Merișeanu casier prin­cipal, Ionescu D. I. Steinheld Ion, Da­­bija C. șef de stație ; Adamescu D. șef de stație, au fost licențiați din serviciu. S'a primit demisia d-lui Lețiu Take impiegat de birou principal. 1). inginer Dionisie Gherman a fost nu­mit profesor repetitor la școala de po­duri și șosele. D. Vasiliu O. C. Impiegatei. V în ser­viciul porturilor și căilor de comunicație pe apă a fost înaintat în aceiași calitate la cl. IV în locul Inf­entarii Gr. decedat. De la societ institutorilor Societatea institutorilor din Ro­mânia a ținut Duminică adunare ge­nerală la școala «General Adrian». D. G. Teodorescu, președinte, ci­tește darea de seamă a societăței pe anul expirat. Adunarea primește cu aplauze ves­tea că ministerul instrucțiunei de sub guvernul liberal, a dăruit societăței un fond de peste 53.000 lei iar primă­ria Capitalei, de sub guvernul liberal, un teren de peste 500 m. p. pentru construirea Casei societății. Averea societăței se ridică ast­fel la peste 100 mii lei. Societatea a întemeiat un fond cul­tural «D. A. Teodoru» în memoria regretatului secretar general de la curte. Adunarea aprobă darea de seamă și descărcarea comitetului de gestiu­nea sa. Se admite înscrierea a 50 de mem­bri eoni. Adunarea proclamă membri de o­­noare pe d­nii dr. Botescu și Gr. A­­lexandrescu. Sunt aleși membri în comitet d-nn­: C. Teodorescu, președinte, D. Pom­­poniu și St. Negulescu, vice-preșe­­dinți, N. Petrescu, casier, I. Onu, bi­bliotecar, V. Stroescu, secretar, Dinu Cristescu, Gavril Niculescu, G. Cîm­­pineanu, Olga Negulici, Elena Cor­­doreanu și Maria Beni Falade, mem­bri în comitet. Prim censor a fost ales d. Anghel Demetrescu, iar censori d.Th. Iliescu și dr. Ana Manoil , supleanți, d-nele Maria Constantinescu, Eufrosina Tă­năsescu și Beat.Iliescu. O LĂMURIRE Ia darea de seamă asupra întru­nirii de la «Eforie», cu prilejul că­reia s’a organizat cunoscutul scan­dal, ziarul «Dimineața» scria: „O voce de femee. I­ vrem pe Ra­­kovski“. Pe temeiul acestor cuvinte, în­­tr’adevăr foarte umoristice—mai a­­les cînd sunt spuse cu gura unei fe­mei—ziarul nostru a brodat cîte­va glume. Pentru că un cititor ne întreabă cine este femeea care a putut să ros­tească asemenea cuvinte—dacă în­­tr’adevăr «Dimineața» le-a reprodus exact—dăm următoarea lămurire : Nu știm­ cine este aceea femee, de­oare­ce «Dimineața» n’a spus o. Noi n’am văzut pe nimeni, n’am pronun­țat nici un nume, am luat peste pi­cior pe scriitorul care a făcut re­portajul întrunirii. Atîta tot. De altfel chestiunea nu merită să fie luată în serios, ca să ne permi­tem luxul unor cercetări. DOCUMENTE SENZAȚIONALE D-l Fllipescu In contra Dinastiei „Epoca“­ cea cu două fețe: una antidinastică la 1886 și alta dinastica la 1911 N’a fost ziar la noi care să se fi supus atîtor contradicții ca „Epoca“. In mai multe din numerile sale pre­cedente afirma cum că agenții takiști proclamă republica prin mahalale. Iar bandele d-lui Mitilineu nu încetau să răspîndească zvonul cum că în țară se urzește un complot antidinastic, și multe infamii erau ast­fel debitate fără rușine de toți carpiștii, cu sco­­­pul de a da o formă mai indulgentă banditismelor și ororilor ce comite, guvernul. „Ordinea“ în numărul său de aseară administrează o lecție admirabilă „E­­pocei" reproducîndu-i articolele sale, iscălite de însuși d-l Filipescu, prin care cere detronarea Suveranului și a Prințului nostru moștenitor. Iată aceste articole senzaționale și instructive pentru mentalitatea juni­miștilor, uitate prin colecțiile „E­­pocei In «Epoca» No. 213 de Sîmbăta 9 August 1886, d. Nicu Filipescu, actualul ministru de războiu, publi­că și iscălește un articol intitulat Monarc­ia națională, în care pro­pune nici mai mult nici mai puțin decât alungarea Prințului Ferdi­nand. Iată acel articol: «Monarhia trebue sa fie națională. «Să ne înțelegem asupra acestui punct: «La 1866, țara, s’a rostit în favoarea principiului Domnului străin, dar Domn străin, nu însemnează monarhie străină, nici dinastie străină. «Domnul de origină străină, suindu­­se pe tron, a trebuit să devină român. Și dacă i se permite să-și păstreze re­ligia catolică, această favoare nu se întinde asupra succesorului său, care trebue să fie crescut în religia ortodoxă a răsăritului, astfel ca la a doua generațiune identi­ficare să fie complectă. «De aceea noi care credem că numai o monarhie națională poate servi bine țara, suntem în drept să cerem ca un minimum, ca moștenitorul să se con­forme cu prescripțiunile clare ale Cons­tituției, să fie aici în țară, fără a se preocupa de manevrele armatei prusiane, să-și ia locul ce­ i e rezervat în Senat, și să adopte religia ortodoxă a răsăritului, precum zice Constituția. «Nu credem că suntem prea exigenți cînd pretindem, ca, cel puțin la a doua generațiune, să avem pe tron un Domn care știe să vorbească romî­­nește, care să nu mai scrie scri­sori lui Auerbach ți care să nu intre in bisericele noastre, ca un creș­tin într’o sinagogă. «Nu primim să avem un rege care să se creazâ dintr'o rasă superioară, dom­nind asupra unei rase inferioare, și niște moștenitori, care fac na­zuri și se codesc d'a veni în țară, îm­­păunîndu-se cu niște drepturi burlești și ridicule ce pretind că au să moștenească în principatul Sigma­­ringen. « Vrem o monarhie națională și niște Domni cari să știe­ți să vrea să se iden­tifice cu țara aceasta. «Noi credem, precum zice Renan că fiecărei naționalități corespunde o di­nastie în care se încarnează geniul și interesele națiunei și că o conștiință na­țională nu se tare și stătătoare decit a­­tunci cînd ea a contractat o căsătorie in­disolubilă cu o familie care se angajea­ză, prin contract, a nu avea­ nici_ un in­teres deosebit de acel al națiunei. «Dacă moștenitorul tronului nu vrea să se supue prescripțiunilor înscrise la Constituție el își pierde dreptul de venire la tron. moț-(as) N. Filipescu. Dar nu e numai atît. Același d. N. Filipescu, sub propria d-sals is­călitură, susținea categoric că mi­siunea partidului conservator ar fi să răstoarne pe Suveran. Acest articol este publicat în No. de Marți, 13 Ianuarie 1887 al zia­rului «Epoca» sub titlul: Ce rege voim. Iată-1: n Fără îndoială este un fapt grav pentru un partid conservator de a răs­turna o Dinastie, dar in ziua cînd Regele ar intra în conflict cu națiunea sau n’am avea pe tron de­cît persoana Suveranului iar nu principiul monarhic, a­tunci, deși conservatorii, deși dinastici, nimic nu ne-ar mai opri di a recurge și la această extremitate». Mai departe, In ziarul «Epoca» No. 147, din 20 Mai 1886, citim un articol întitulat Aribuțiunile regelui, iscălit N. Filipescu. In acest articol, d. Filipescu se adresează ast­fel M. Sale Regelui : «Ca voește regele este: să aibă o listă civilă cît de mare, să aibă apanagii cît de multe, și, în schimb indeferent fiind dacă a­­facerile statului vor merge bine or rău, să facă cît mai puțină trea­bă, să aibă cît mai puțină răspun­dere, ern tocmai ca acei școlari cărora le e indiferent dacă vor ști ceva or nu și cari lucrează tocmai altfea mi­nute, cît sînt siliți să lucreze, numai de teama pedepselor sau de frica vărgii dascălului. «O singură excepție ’trebue adusă la această regulă : e politica externă, și aci explicația e foarte ușoară. Aci cel care voește, nu e Regele, e un altul»... (as) NICU FILIPESCU Pînă aci, numai amenințări și im­­precațiuni. De aci înainte, calomnii. Iată ce citim în «Epoca» No. 324 de Vineri 16 ianuarie 1887. «În Italia trăia familia evreiască străbună a Hohenzollernilor ger­­mani, și, după obiceiul coreligio­­nilor lor, făceau tripofagii, ghe­­șefturi și comerț cu bani. «Mai tîrziu emigra în Germania, și mai mulți diin membrii săi de­venim cîte­va slugi împărătești. Capul familiei, botezîndu-se fa în­sărcinat de împărat sâ suprave­­gheze încasarea taxelor vamale sta­­bilindu-se la Nuremberg, spre a-și exercita funcțiunile. Ca reședință i se dăduse castelul de Nuremberg și în urm­ă primi titlul de de bur­­grav de Nuremberg. Pe această temă apar în «Epoca» următoarele articole, care merg pînă la ultima cutezanță față de persoana M­S. Regelui, față de dinsatie, pînă și față de M. S. Regina, toate iscă­lite; N. Filipescu, care presu­­punem a fi același d. N. Filipescu, care actualmente e ministru de răz­boi . Dictatură revoluționară (No. 141, Marți 13 Mai 1886); Tăcerea popo­rului (No. 146, 18 Mai 1886); Un sfat (No. 151, Duminică 25 Mai 1886); Nimic de la rege (No. 193, 16 Iulie 1886); pe care pentru respectul ce datorim persoane Suveranului nu ne permitem a le mai reproduce aici. Avînd în vedere că n’au urmat alte insulte mai grave sau lovite acum în urmă. Noi, subsemnații, credem că nu este locul a se da vre­ o reparațiune prin arme. Făcut în dublu exemplar la Cra­iova, astăzi 27 ianuarie 1911, ora 8 seara. (s) General P. Gigărtu. * INCIDENTUL ROMANESCU-CIOCAZAN Proces-Verbal Astăzi 28 ianuarie 1911, ora 11 și jam. a. m. Noi lt.-colonel Haralambie Nico­lae și loan Isvoranu martorii d-lui C. M. Ciocazan de o parte, iar de altă parte Alex. Olteanu și loan Florescn, martorii d-lui N. P. Ro­­manescu, întrunindu-ne și luînd cu­noștință de Procesul-Verbal încheiat de d-nii general P. Gigurtu și gene­ral P. V. Năsturel pe cari i-am nu­mit ca arbitri în diferendul ivit între clienții noștri, declarăm incidentul închis și considerăm misiunea noa­stră terminată. Pentru care am încheiat acest pro­ces verbal în două exemplare. Martorii d-lui C. M. Ciocazan. (ss.) Lt.-colonel N. Haralambie. (ss.) I. T. Isvoranu. Martorii d-lui N. P. Romanescu. (ss.) A. G. Olteanu. (ss.) Ion Florescu. Proces-Verbal Astă­zi 27 ianuarie 1911. Subsemnații General P. Gigurtu și General P. V. Năsturel, solici­tați fiind de martorii d-lor C. M. Cioeazan și N. P. Romanescu spre a tranșa, ca arbitri, neînțelegerea dintre d-lor și anume : De o parte, d-nii I. Isvoranu și locot.-colonel N. Haralambie, mar­torii d-lui Cioeazan, cari susțin cum că clientul d lor d-l Cioeazan, cere reparațiune prin arme de la d. Ro­­manescu, pentru insultele verbale ce s-a adresat în seara de 25 Ianua­rie, la clubul liberal. De altă parte, d-nii Al. Olteanu și I. Florescu, martorii d-lui Roma­nescu, cari susțin cam că de vreme ce nu s’a relevat de către d. Cio­­cazan la timp insultele reciproce a­­duse prin pregă și foi volante, d. Cioeazan nu are dreptul la nici un fel de reparațiune acum cînd ace­leași insulte au fost rostite și verbal. Noi, arbitrii, de comun acord. Avînd în vedere polemica foarte violentă ce de mai mult timp în­trețin d-nii Romanescu și Cioeazan atît prin jurnale cît și prin foi vo­lante sub semnătura d-lor. Avînd în vedere că această po­lemică dusă pînă în ziua de 17 Ia­nuarie 1911, sub forma unei foi vo­lante semnată de d. Romanescu, n’a fost relevată la timp de către d. Cioeazan. Avînd în vedere că, la o săptă­­mînă după aceasta, în seara de 25 Ianuarie, la Clubul liberal, această polemică a devenit verbală dar pă­­strînd aceeași notă de violență ca și cea din trecut. (s) General P. V. Năsturel. Proces-Verbal Astăzi 26 Ianuarie 1911 ora 4. p. m. Noi socot.-colonel Haralambie Ni­­colae și Ion Isvoreanu martorii d-lui C. M. Ciocazan de-o parte, iar de altă parte, Al. Olteanu și I. Flore­scu, martorii d-lui N. P. Romanescu fiind întruniți pentru a tranșa dife­rendul ivit între clienții noștri, re­lativ ia ofensa pentru care d-l Cio­­cazan cere satisfacție prin arme d-lui Romanescu și necăzînd de acord asupra chestiunei principale dacă în urma polemicei insultătoare din am­bele părți ce a avut loc prin ga­zete și foi volante sub semnătura personală a fie­căruia, polemici pen­tru care n’a urmat nici o provocare, insultele și ofensele grave adresate posterior, verbal și în public prin apostrofe personale pot să mai dea loc unei provocări din partea d-lui Ciocazan, provocare care de altfel în ceea ce privește incidentul petre­cut în seara de 25 Ianuarie a. e. a fost tăcută în termen. Cum noi martorii d-lui C. M. Cio­­cazan am fost de părere că polemica ofensătoare urmată anterior între dînșii nu poate exclude provocarea survenită în urma gravelor ofense verbale și publice adresate clientu­lui nostru de către d. N. P. Roma­nescu . Iar noi, martorii d-lui N. P. Ro­manescu, am fost de părere că de vreme ce nu s’au relevat aceste in­sulte reciproce aduse prin presă și toi volante la timp, nu mai pot face obiectul unei provocări nici cînd ele au fost exprimate verbal. Am căzut de acord să alegem doi arbitri, alegere pe care am făcut o în persoana d lor general P. Năstu­rel comandantul diviziei I l-a Craiova și Prezidentul Societăței de arme și gimnastică din țară și d-l general Petre Gigurtu din Craiova, cărora va urma să ne adresăm rugîndu-i să bine-voiască a primi acest arbi­traj, dîndu-ne părerea d-lor în scris. In caz cînd d-nii arbitri nu vor cădea de acord, vor fi în drept a alege un­supra arbitru. Făcut în dublu exemplar. Martorii d-l ui C. M. Ciocazan . (ss) Lt. Colonel N. Haralambie. (ss) I. T. Isvoranu. Martorii d-lui N. P. Romanescu . (ss) Al. G. Olteanu.­­ Ion Florescu. 18» D-nul CARP p asanarea moravurilor O scrisoare a d-lui D. I. larva D. D. I. Iurca, fnuntaș liberal din A­­lexandria, ne trimite următoarea scri­soare : Domnule Director Ieri 28 Ianuarie ora 9 jam. seara am ajuns la Alexandria. Peronul gării era înțesat de lume, lucru neobicinuit în Alexandria, și mai cu seamă la ora aceasta. Pe peronul gării am găsit pe prie­tenii Colicrosa, Văcăreanu, Traian Enescu și alții. Ii întreb ce este? Ce s’a întîm­­plat? De ce a venit atît’a lume? Ni se explică lucrul astfel: Cărțile de alegător nu se dau de tribunal decît dacă alegătorii se pre­zintă in persoană, și cum amicii noștri îngrijesc ca toți alegătorii să meargă din vreme la Turiu, spre a-și le­mna, și cum guvernul și cei de aici văd că sute de cetățeni din Alexandria pleacă pe spesele lor spre a-și lua cărțile­­ de alegător, și că acestora nu le pot lua cărțile de alegător ca acelora ce le da certifi­cate de transport de-ale căilor ferate după modelul ce vă alătur, și care poartă No. 47 seria 2893, atunci președintele comisii interimare, fai­mosul G. Ionescu Firea, vine seara la gară la întoarcerea trenului cu zeci de bătăuși și sare asupra ale­gătorilor spre a le lua cărțile de votare. Model­ul­­ cer­tificatului căilor ferate ce vă alătur este scris de secretarul primării iar cel ce subscrie de pri­mire este tot secretarul primar«­ N’am fi avut nimic de zis dacă guvernul, pentru ca toți alegătorii să ia parte la vot, ar fi luat dispo­­zițiunea să li se înlesnească trans­portul pe căile ferate pentru a-și lua de acum cărțile de alegător, lucru ce ar fi fost foarte greu în ziua de alegere, numărul alegători­lor din colegiul al 2-lea de Cameră fiind peste 1700 de persoane, cînd însă guvernul dă aceste facilități de transport numai alegătorilor ale căror cărți de vot le poate sechestra, am dreptul să zic că aceasta nu este a­­sanarea moravurilor. DIMITRIE C. IASCA Consfătuirea liberală DIN ALBASTRU Partidul liberal din culosrea da Albastru a ținut o consfătuire la d. Iordache Minciulescu, în Călen Șer­ban Vodă No. 121. La această consfătuire ia parte a­­proape 150 cetățeni, toți alegatori. La orele 8 jum., d. Țărușanu P., deschide ședința, pronunțînd cîteva cuvinte bine simțite de întregul au­ditor. D. Em. Guloglu, luînd cuvîntul, laudă virtutea cetățenească a tutu­ror locuitorilor din Capitală și, mai cu seamă a celor din culoarea de Albastru, cari nu pregetă de a-și face datoria și nici nu cedează ingerin­țelor și corupțiilor de tot felul ce le încearcă regimul de teroare al d-lui Carp. Face apel la unire și stârnește ca asistența și prietenii să dea voturi și să pue în nrnă buletine în sem­nul crueei. D-l Cezărescu N. I., descrie în culori frumoase virtutea civică a populațiunei din culoarea de Alba­stru și face declarațiunea solemnă că partelul ea conservatorii-demo­crați e sincer și absolut cinstit. D. maior Ianculescu, din partea conservatorilor-democrați, venit la întrunire, stârnește în unire și face și d sa declarațiune solemnă, că partelul e sincer, e fi partelul e cin­stit, și că ambele partide au ca bază democrația, lucru pe care nu-1 poate avea partidul d-lui Carp. In­tru olt afară de o familie, încolo nu e de­c­ t o strînsură. Reea din nou cuvîntul președin­tele d. P. Țărușeanu, și spune căt momentul e destul de solemn și el în această apropiere nu poate fi de­cît cinste. Stârnește ca alegătorii să se pronunțe pentru cartelați, întru­cît ei sînt cari le cunosc nevoile, ca pornind din sinul poporului. Face apel la unire și spune afi semnul distinctiv, crucea, care e simbolul creștinătSței, va duce la victorie la cele două partide carte­late. Azistența se compune din cetă­țeni alegători, cea mai mare parte la colegiul I. Remarcăm, pe lîngă oratorii de mai sus, și pe d-nii : Virgil Ulvi­­neanu, M. Botez, Aurel Cristodore­­scu, V. Nicolaescu, Radu Dobrescu, Gr. Vasiliu, etc. Guvernul și Sindicaliștii Ce spune presa din provincie După presa Carpială din Capitală, iată cum apoteozează și flinicile gu­vernamentale din provincie scanda­lul pus la cale de cârdășia sindica­listo conservatoare : «Cităm «Deșteptarea Ialomiței» : „sindicaliștii scoși afară, atrag o mul­țime imensă în juru­l­; unii din ei se urcă în trăsurile cari staționau tn dreptul palatului Eforiei și țin dis­cursuri înflăcărate contra liberalilor, îndemnînd lumea să nu dea voturile omului de la Rătești“. „Evenimentul“ : „Dar ziua cea mare, ast­fel murdărită, s’a răzbunat în chip strălucit. La expunerea pe care au fă­cut-o oratorii mai mărunți și pe care a avut-o s’o complecteze în linii mai grandioase șeful partidului, expunere a operei trecute și a programului ac­­tivitaței viitoare, li s’a răspuns cu șuerături, huidueli, apostrofe, scan­dal, împrejurări cari au reușit a pune capăt îndrăzneței pîngăriri. Manifestația violentă și spontană a indignărei populare, e judecata dras­tică și fără apel a operei ce d.­ Bră­­tienu se pregătea să ridice în slavă. Și împrejurarea că această întîmplare s’a petrecut tocmai în ziua de ani­versare a Unirei, dă un înțeles și mai profund manifestației de la Eforie“. După mărturisirea cârdășiei sin­­dicalisto-conservatoare de către presa din Capitală a guvernului, lipsea și mărturisirea presei din provincie. După cum se vede, nici aceasta n’a întîrziat de a se produce.

Next