Viitorul, februarie 1911 (Anul 5, nr. 1112-1128)
1911-02-02 / nr. 1112
IPZI fOLUL cheltuieli, ci să lăsăm, ca fiecare alegător român, care s’a convins despre adevărul politicei naționale, să vină la vună cu cheltuiala sa, avind credința, că votul, ce-i dă, pentru cine îl dă, cheltuiala, ce o face, pentru sine o face. «In chipul acesta n’am fi avut, poate, nici pină astăzi, nici un deputat național, dar am avea o puternică tabără de bărbați convinși, ideea națională ar fi pătruns mai temeinic în masele poporului și acești alegători ideali ar reprezenta o forță mai considerabilă în ochii factorilor politici decizători, decit întreg clubul deputaților naționaliști în parlament. «Am zis totdeauna, că și după intrarea în activitatea parlamentară greul muncei noastre politice trebue să fie desfășurat în mijlocul poporului, — că în parlament este a se fixa numai punctul nostru de vedere față de politica oficială de guvernare, iar deputații și candidații de deputați, vor avea să desvolte adevărata lor muncă națională între alegătorii lor». Marea întrunire, care va avea loc zilele acestea la Arad, nu este decît o urmare a acestui mod firesc de a vedea și de a înțelege lupta națională de peste munți. »wn Mați urmat fara șovăirei am realisat frumoase progrese pentru cari vă transmit deplina mea mulțumire. Mi am dat toate silințele de a vă păstra independența voastră câștigată cu atita trudă. Am fost pavăza voastră la toate atacurile ridicate din mediul in cari lucrați. V'am studiat toată viața voastră sufletească, toate suferințele voastre, am trăit cu voi sufletește și v'am apreciat. Aceasta mi-a dat puterea de a mă lupta cu vrășmașii voștri și de a vă apăra acolo unde voi ați avut dreptate. Și dacă eu am fost tare apărător al drepturilor voastre, apoi aceasta se datorește în prima linie celui mai mare susțiitor și luptător pentru ridicarea școalei primare și a învățătorilor ei, d-lui Spiru Haret, cu a cărui încredere deplină am fost acoperit. In al doilea riod se datorește vouă cari m’ați ascultat în sfaturile ce v'am dat. Acum părăsind demnitatea mea de șef al vostru, îmi veți permite a vă ruga să primiți cele mai distinse ale mele salutări, incredințîndu-vă de un perfect și curat devotament, dt. Ionescu Fost revizor școlar al jud. Prahova. T SEVERIN Primim din partea d-lui dr. I. Jianu, următoarea scrisoare cu rugămintea de a o da publicităței. Domnule Director, Vă rog, să bine-veiți a pubica în o nor. d-voastră ziar, următoarele deslușiri privitoare la acțiunea mea electorală în Mehedinți, deslușiri pe care le cred cu atît mai necesare, cu cit mă simt obligat să mă justific față de concetățenii mei, care m’au solicitat să candidez ca conservator-democrat, la colegiul al 11-lea de Cameră în alegerile din Februarie. Avînd în vedere interesele superioare ale Democrației conservatoare, al cărei partizan sunt și fiind pătruns de necesitatea cooperațiunei electorale cu liberalii, îmi îndeplinesc plăcuta datorie de a renunța la candidatura mea și a mulțumi călduros iubiților mei amici politici, care doreau să mă onoreze cu sprijinul lor electoral. Triumful Voinței Naționale in prezent ca si in viitor, este deviza, care trebue să ne călăuzească și cu această deviză să mergem la luptă disciplinați, uniți și hotărlți la sacrificii. Bine-voiți a primi domnule director, asigurarea perfectei mele considerațiuni Dr. Iancu Jianu T.Severin, 29 Ianuarie 1911. POLITICA IN ȚARĂ BACAU Cum procedează guvernul «Asanărei moravurilor» Inng.Ocna Reprezentanții guvernului ing.Ocna sunt desperați și mai ales, fac pe desperații, din cauza situației lor politice șubride. După ce au dizolvat consiliul comunal, s'a instalat o comisie interimară compusă din 5 membri a căror vizată, la un loc face suma rotundă de 375 ani (fiecare dintr’înșii atingînd vîrsta de...75 ani, majoratul politic, cum il numesc ei—și limită de vîrsta politică cum o numim noi). In schimb opoziția național-liberală—reprezentată prin tînărul advocat Grigore V. Diaconescu, G. Roșianu—farmacist, I. Moței advocat etc., tn vederea alegerilor comunale au afișat o listă de nouă membri, a căror virstă la un loc, face abia 315 ani (cu media de 35 ani a fiecărui membru) Acest amănunt trebue reținut, fiind-că conservatorii dau lupta și pe terenul vîrstei,— bătrînii conservatori din comisia interimară susținînd superioritatea vîrstei— pentru experiența ce le-a dat'o—în viața politică, iar tinerii liberali superioritatea studiilor academice a energiei, și a avîntului spre ideal ce li-i dă tinerețea și în plus inferioritatea ce o dă ca limită de vîrstă în politică. Dar,—curios în această luptă, bătrînii se arată tineri—ba chiar copii la minte, iar tinerii se arată chibzuiți,—să ne justificăm . Fiind-că conducătorul listei liberale d. Gr. Diaconescu, advocat, se bucură de foarte mari simpatii și mai ales in pătura țărănească a acestui oraș—pe care a ajutat’o și o ajută foarte mult—bătrînii conservatori, în disperare,—pentru a putea ține o întrunire in ziua de Duminică 23 a. c. n’au făcut nici mai mult nici mai puțin, decit că au arestat fără de nici un motiv pe d-l Diaconescu — cu ajutorul poliției care e la discreția lor și l’au ținut astfel pînă cînd întrunirea conservatoare s’a terminat. Alta: —Au pus pe agenții lor de au rlifitii«.«-j f-n— străsură cu tot echipamentul ei—a preotului I. Nalboc, prieten de al liberalilor. Asta, sub motiv că vor să ia probe din depozitul de vinuri a Preotului Diaconescu, tatăl candidatului Gr. Diaconescu au sequestrat întreg depozitul de vinuri, cu amenințarea că dacă va continua de a face politică, îi vor da foc. Apoi, zi și noapte cete, cete, umblă agenții primăriei — prin mahalalele tîrgului—și provoacă la sendaluri și bătăi pe toți presupușii partizani naționali liberali. Ea se servesc și de lucruri absolut josnice publicînd în ziarul «Epoca » (care a devenit acum o agenție de tot ce poate produce mai josnic mințle bolnăvicioase și murdare) debitînd o mulțime de neexatități relative la viața prietenilor noștri, și acestea toate se petrec sub oblăduirea prefectului P. Cantili — reprezentant al Guvernului «asanărei moravurilor» etc. Prietenii noștri politici, față de aceste procedeuri barbare, au făcut cunoscut Parchetului Tribunalului, Bacău, că vor purta armă și vor face uz de ea, de clte ori vor fi împiedicați brutal de la exercitarea drepturilor, consfințite de constituție. Ca vîrf a tuturora este candidatura la deputăție a conservatorilor locali în persoana d-lui George Pândele. Căci imediat ce această candidatură a fost anunțată s-au și ridicat protestări energice : 1) de la clubul comercial de joc de cărți din Tg. Ocna—căci—d-l Pândele devenind deputat, nu mai ar avea cine să traga «bancuri de maca» și 2) Teatrele de varietăți, ne maiavînd de cine să fie acompaniate în toate întreprinderile lor. Se speră insă că d-l Pândele va ceda stăruințelor de mai sus și-și va retrage candidatura, sau în caz cînd și-o va menține, va cere drept de vot și pentru membrii de la cercul ,clubul comercial din Tg. Ocna și pentru membrii trupelor de varietăți, în care caz reușita d-sale e garantată. Dar vom reveni. GRAURPLOEȘTI D-l C. Tomescu, fost revizor școlar al jud. Prahova, a adresat următoarea scrisoare către învățătorii prahoveni : Iubiți învățători. Mă folosesc de prilejul ce -mi oferă vremea, cîrmaciul tuturor prefacerilor de a mă mulțumi pentru concursul ce mi-ați dat în timp de 4 ani cît v’am fost ca conducător. Am privit și privesc pe învățător ca un adevărat făuritor al neamului și totuși locul pe care l’a ocupat în trecutul desvoltărei noastre culturale a fost dintre cele mai umile, dintre cele mai puțin băgate în seamă. Multe lupte a trebuit să ducă el pînă să ajungă unde este astăzi. Mulți au suferit martirul. In sfîrșit a venit vremea ca și el să însemneze ceva în țara aceasta ; a venit vremea ca să se înalțe la valoarea învățătorului german, pe care generalul Molke l-a divinizat, spunîndu-i că Germania de astăzi se datorește lui. Dacă pe terenul cultural învățătorul are un cîmp nesfîrșit de muncă, pe terenul economic și educativ îl are înzecit. Va veni vremea cînd și lui să i se zică că a făurit imperiul roman, de mîine la cari țintesc și se întind toate aspirațiunile romînismului de pretutindeni Timp de 4 ani cînd am avut conducerea învățămîntului primar in acest județ, mă deprinsesem a vedea în voi iubiți învățători niște adevărați ostași, cari cu elanul acela ce-l dă numai un idealism desăvîrșit speram să putem ajunge acolo în lupta culturală a sătenilor din acest județ, unde țintesc toți bunii ropatpi. ÎNTRUNIREA liberala din DRAGAȘANI Terorizarea cetățenilor de către poliție și Wfnda lui Malache Climet. — Mvitarea unui Anăcel. — Poporul a dus la o disperare Partidul liberal din Drăgășani a ținut Duminică o întrunire, acasă la d. Gogu Filipescu, la care au luat parte peste 50 alegători de colegiul I și II. Au vorbit d-nii Ștefan Filipescu- Drăgășani, candidatul liberal la colegiul II de Cameră, C. Gheorghiu comersant, Gogu Filipescu, fost primar, preotul Sachelarie, Ghiță Teodorini, mare proprietar, Jean Ghica, comersant și Mișu D. Filipescu. Toți oratorii în aplauzele entusiaste ale asistenților, au veștejit fărădelegile guvernului și banditismele actualului regim de teroare, reprezentat în localitate prin transfugul Matache Clipici, teroare care au s’a mai pomenit pînă acum în Drăgășani. La urmă, oratorii au îndemnat pe cetățeni să lupte cu hotărîre împotriva candidaților guvernului, căci isbînda opoziției esta de acum asigurată înainte de Începerea Întrunire! și tot timpul cu a durat ea, faimosul Matache Clipici. Însoțit de o ceată de bandiți și pușcăriași, — intre cari Gh. Paraschivescu-Ciuciulica, Godin Predescu, Diculescu, Vancu P. Zamfirescu,—stăteau în jurul caselor d-lui Gogu Filipescu și ațineau calea celor cari se duceau acolo. Banda înjura pe alegâtori și-i amenința cu ciomegile, așa că mulți au fost împedicați să se ducă la întrunirea liberală. Pe de altă parte, poliția a amenințat pe toți negustorii liberali că le face procese de contravenție și le închide prăvăliile dacă se vor duce la acea întrunire. După terminarea întrunei cei prezenți s’au dus la berăria pariziană. Pe cînd stăteau acolo în liniște, a năvălit în berărie banda de bătăuși în cap cu Clipici, Bădescu și Iliescu, dirigintele poștei locale. Acesta din urmă era într’un bal de beție fără pereche, lucru pentru care îl recomandăm directorului general al poștelor, spre a-i avea în vedere la prima avansare. Banda de bătăuși și pușcăriași a început să înjure și să amenințe pe membrii partidului liberal. Mulțumită calmului amicilor noștri și intervenției d-lor Filipescu Drăgășani și G. Teodorini s’a putut evita scandalul și încăerarea, care ar fi degenerat cu siguranță la un măcel. Bandiții au plecat apoi pe strade, însoțiți de o ceată de țigani, au cutreerat orașul și s’au dus de au huiduit la locuințele lor pe toți fruntașii liberali. Tot orașul este adînc indignat și revoltat de aceste banditisme ale guvernului. Facem atent guvernul să nu aducă poporul la disperare, căci s’ar putea să surprindă nenorociri foarte mari, în caz cînd nu va pune la locul lor pe acești bandiți în frunte cu Matache Clipici. * MIȘCARE IN POLIȚII S’a făcut următoarea mișcare în poliții. Poliția Tecuci.—D. G. Anghelescu polițai cl. III în locul d-lui Bnigăreanu demisionat. Poliția Iași. — Dim. G. Pop și Al Focșa sub comisari cl. IlI-a. Poliția Alexandria. — D. T. N. Georgescu sub comisar cl. III. Poliția orașului T.Măgurele. — D. I. Macavei sub comisar cl. IIi la Alexandria In aceiași calitate pe lingă corporația meseriașilor din localitate. Poliția Capitalei. — D. G. Burelli sub comisar cl 11 l-a. mgmmmmmmn» REGIMUL CATARGIST — UN BILANȚ — Guvernul Carp și-a făcut de cap pe toată linia. Impunînd administrația cu prefecți agenți electorali, el a înțeles să transforme țara dela un capăt la altul într’o tarabă electorală. Unde n’a putut prinde corupția, s’a pus teroarea și încă teroarea cea mai neagră. Am arătat isprăvile cu cari mai toți prefecții au ținut să se recomande mironosiții de la interne. Vom face azi un mic bilanț al celor din urmă infamii guvernamentale. La Galați, prefectul dă ordin primului-procuror și judecătorului de instrucție să violeze la miezul nopții domiciliul d-lui Zamfir Filotti, fost deputat și candidat în alegerile generale. Cei doi magistrați confinci ; niște inofensive manifeste electorale, întreaga opoziție protestează telegrafic la M. S. Regele. La Oltenița, la doui pași de Capitală, candidații opoziției la colegiul al IlI-lea vor să țină o întrunire publică. Prefectul dă ordin administrației comunale să împiedice această întrunire. Se trimite guvernului următoarea telegramă: M. Sale Regelui Opoziția urmând a țune astăzi o Întrunire publică In orașul Oltenița și ■ angajîxul. In acest scop sala cazanului comunal, membrii comisiunei interimare, in frunte cu el loan Slăvescu, vicepreședinte, au amenințat și terorizat pe antreprenor, spre a nu da , sala pentru Întrunire, impiedecind pe cetățeni de la exercițiul unui sfint drept constituțional. Apelăm la Blajestates , Voastră, contra acestor ingerințe fără precedent in acest oraș, și vă rugăm, cu profund resmeet, să dați ordin penru respectarea libertăților publice garantate de Constituție. (sl.) I. I. Niculescu Dorobanțu, fost prefect de Ilfov . Ioan Th. Florescu a fost deputat La Botoșani, de unde a pornit infamia prefectorială și unde județu a fost scos cu totul de sub protecția legilor, urgia guvernamentală nu mai cunoaște margini. Opoziția trimite alaltăeri următoarea telegramă Suveranului : «.Astăzi dimineața agenții forței publice, comandați de Alexandru Kalimeki, reprezentantul privat al guvernulul, au arestat Instin&ut pe avocatul Deleanu, sub acuzare de ultraj prin crai și pe fratele acestuia, f&r6 . ulei un motiv. Aduși la amiazi In Botoșani, de-able ’ acum, la orele 7, procurorul a dispus sa-l pue ln libertate. Șeful poliției a refuzat insa a-1 elibera sul motiv ca ușa are ordin de la prefect. «Faptul constitue delictul de abuz de putere și are» tare ilegalA. (Rugam intervenția Hapostatei Voastre pentru cei arestați și pedepsirea polițastulul abuziv. ■Raul provine din cauză ca de la venirea noului guvern cel nu avem polițalt - In condițiunile legel, care sa răspundă de faptele sale ! Actualul sef al poliției este numit acum un agent de siguranța și detașat ca polițalti al orașului pe timpul alegerilor. El nu Îndeplinește Insa nici una din condițiunile cerute de lege nici pentru postul de sub-comisar. Este un om fara profesie și cultura, deci iresponsabil. Rugam sa faceți ca guvernul sa intre in legalitate numind un șef de poliție In conformitate cu legea și deci , responsabil de faptele sale și conștient de datoriile ce avea: 1 (al) Enășescu V. D. Vasiliu T., Lior Dr. Bucșinescu V., dr. I. Isăcescu, Mavrocordat Alexandru, Ronetti Al., Smeti . N., Ciolac G., Giornac A., Enacovici N, Răut D., trsian G., Cănăniu R., Lavinescu Gh., Dimitriu V., Timuș, Leoc Ghika-Dumbrăveni. La București, în sfîrșit, guvernul orînduește o descindere a parchetului la tipografia Göbl-Rasidescu, cu scopul de a confisca niște inofensive manifeste electorale, în care i se parodiază apelul guvernului, și somează pe tipograf săi dea numele autorului sau al autorilor acelui manifest. De la un capăt la altul al țării, ■ «regimul cntargist» seamănă teroarea și infamia. Toate legile sunt suspendate, toate libertățile publice, constituționale, sunt călcate în picioare, cetățenii sunt nevoiți să-și apere viața cu armele. . Guvernul Carp a reînviat regimul ■ cntargist de tristă aducere aminte. * La Roman bandele guvernamen ■tale au pus la cale o nouă înscenare [ înpotriva d-lui Take Ionescu, șeful partidului conservator-democrat. . Fruntașii opoziției conservator-democrate din acest oraș au adresat M. S. Regelui, următoarea telegramă: • Telegrama a fost expediată M. S. • Regelui de la Roman , Majestăței Sale Regelui, București De azi noapte polițaiul orașului e adunat în circiuma Borcea o bandă de vagabonzi, cei mai mulți țigani din ■ mahalaua Rusescă și i-a plătit ca se I vie azi dimineață la gară să huiduiască și să fluere pe domnul Take Ionescu care avea să sosească azi dimineață. Banda s-a strîns la gară în număr de vre-o 50 de inși și au început să insulte și să amenințe pe membrii partidului conservator-democrat care in frunte ca d. Cantacuzino- Pașcanu, fost senator, venise să primească pe șeful partidului. Siliți de tăcere prin impunerea numărului amicilor noștri, banda nu l’a mulțumit numai ca otita. La întoarcerea în oraș, în dreptul diviziei militare, banda s’a repezit asupra cetățenilor cu pietre In urlete sălbatice. Acesta este sistemul cu care reprezentanții guvernului Majestăței Voastre din acest județ ,încep campania electorală. Erin comuna Porcești, prefectul a arestat an învățător și l-a trimes sub excortă la Roman sub pretext de ultragiu. Tot ori la Balma și la Porcești prefectul în discursurile sale electorale a insultat pe șefii opozițiunei. Denunțăm aceste fapte Mejestăței Voastre ca să vadă că și acest județ a fost scos de mir domnia legilor. (Urmează semnăturile a peste 100 de alegători fruntași din Roman în cap cu acea a d-lui C. Cantacuzino Pașcanu). Asemenea a exprediat M.S. Regelui o telegramă de protestare d. căpitan Diamandescu din Roman. Administrația locală a amenințat că dacă va vota pe candidații opoziției are să elimineze din școala militară pe fiul sâu, D. căpitan Diamandescu a telegrafiat M. S.Regelui că va ști să înfrunte infamiile guvernului precum a înfruntat la Plevna gloanțele dușmanilor. * MIȘCAREA DE LA Ministerul lucrărilor publice La ministerul lucrărilor publice s’a făcut următoarea mișcare : D. Inginer șef cl. II Ștefan Christodulo din serviciul de poduri și șosele, a fost transferat In interes de serviciu in direcția generală de studii și construcțiuni. D-nii Mareș Alexandru, șef de serviciu In administrația C. F. R. și Cosmovici Alexandru, sub-șef de serviciu în aceiași administrație, au fost înaintați cel d’intîi la gradul de inspector general cl. I și cel de al doilea la gradul de inspector general cl. II. D. inspector general Alex. Davidescu, actual profesor repetitor la școala națională de poduri și șosele, a fost numit profesor titular la catedra vacantă de hidraulică și materii hidraulice, D. inginer ordinar cl. II George M. Nicolescu Dacu, actual sub-șef de secție în serviciul lucrărilor noi ,din administrașia C. F. R., a fost numit în serviciul de poduri și șosele. D. Inginer ordinar cl. II Ionescu Barbu, actualmente aflat în cadrul de disponibilitate al corpului tehnic, a fost rechemat în cadrul de activitate și în serviciul tehnic al comunei urbane T.-Jiu. D Berdon Ioan I, actualul șef de stație în administrația C. F. R. a fost licențiat din serviciu din cauză de boală D. Petrescu Ion actual impiegat de birou în administrația C. F. R. a fost licențiat din serviciu spre a-și regula drepturile la pensie. D-nii Săndulescu Ion, șef de magazie principală , și M. Merișeanu casier principal, Ionescu D. I. Steinheld Ion, Dabija C. șef de stație ; Adamescu D. șef de stație, au fost licențiați din serviciu. S'a primit demisia d-lui Lețiu Take impiegat de birou principal. 1). inginer Dionisie Gherman a fost numit profesor repetitor la școala de poduri și șosele. D. Vasiliu O. C. Impiegatei. V în serviciul porturilor și căilor de comunicație pe apă a fost înaintat în aceiași calitate la cl. IV în locul Infentarii Gr. decedat. De la societ institutorilor Societatea institutorilor din România a ținut Duminică adunare generală la școala «General Adrian». D. G. Teodorescu, președinte, citește darea de seamă a societăței pe anul expirat. Adunarea primește cu aplauze vestea că ministerul instrucțiunei de sub guvernul liberal, a dăruit societăței un fond de peste 53.000 lei iar primăria Capitalei, de sub guvernul liberal, un teren de peste 500 m. p. pentru construirea Casei societății. Averea societăței se ridică astfel la peste 100 mii lei. Societatea a întemeiat un fond cultural «D. A. Teodoru» în memoria regretatului secretar general de la curte. Adunarea aprobă darea de seamă și descărcarea comitetului de gestiunea sa. Se admite înscrierea a 50 de membri eoni. Adunarea proclamă membri de onoare pe dnii dr. Botescu și Gr. Alexandrescu. Sunt aleși membri în comitet d-nn: C. Teodorescu, președinte, D. Pomponiu și St. Negulescu, vice-președinți, N. Petrescu, casier, I. Onu, bibliotecar, V. Stroescu, secretar, Dinu Cristescu, Gavril Niculescu, G. Cîmpineanu, Olga Negulici, Elena Cordoreanu și Maria Beni Falade, membri în comitet. Prim censor a fost ales d. Anghel Demetrescu, iar censori d.Th. Iliescu și dr. Ana Manoil , supleanți, d-nele Maria Constantinescu, Eufrosina Tănăsescu și Beat.Iliescu. O LĂMURIRE Ia darea de seamă asupra întrunirii de la «Eforie», cu prilejul căreia s’a organizat cunoscutul scandal, ziarul «Dimineața» scria: „O voce de femee. I vrem pe Rakovski“. Pe temeiul acestor cuvinte, într’adevăr foarte umoristice—mai ales cînd sunt spuse cu gura unei femei—ziarul nostru a brodat cîteva glume. Pentru că un cititor ne întreabă cine este femeea care a putut să rostească asemenea cuvinte—dacă într’adevăr «Dimineața» le-a reprodus exact—dăm următoarea lămurire : Nu știm cine este aceea femee, deoarece «Dimineața» n’a spus o. Noi n’am văzut pe nimeni, n’am pronunțat nici un nume, am luat peste picior pe scriitorul care a făcut reportajul întrunirii. Atîta tot. De altfel chestiunea nu merită să fie luată în serios, ca să ne permitem luxul unor cercetări. DOCUMENTE SENZAȚIONALE D-l Fllipescu In contra Dinastiei „Epoca“ cea cu două fețe: una antidinastică la 1886 și alta dinastica la 1911 N’a fost ziar la noi care să se fi supus atîtor contradicții ca „Epoca“. In mai multe din numerile sale precedente afirma cum că agenții takiști proclamă republica prin mahalale. Iar bandele d-lui Mitilineu nu încetau să răspîndească zvonul cum că în țară se urzește un complot antidinastic, și multe infamii erau astfel debitate fără rușine de toți carpiștii, cu scopul de a da o formă mai indulgentă banditismelor și ororilor ce comite, guvernul. „Ordinea“ în numărul său de aseară administrează o lecție admirabilă „Epocei" reproducîndu-i articolele sale, iscălite de însuși d-l Filipescu, prin care cere detronarea Suveranului și a Prințului nostru moștenitor. Iată aceste articole senzaționale și instructive pentru mentalitatea junimiștilor, uitate prin colecțiile „Epocei In «Epoca» No. 213 de Sîmbăta 9 August 1886, d. Nicu Filipescu, actualul ministru de războiu, publică și iscălește un articol intitulat Monarcia națională, în care propune nici mai mult nici mai puțin decât alungarea Prințului Ferdinand. Iată acel articol: «Monarhia trebue sa fie națională. «Să ne înțelegem asupra acestui punct: «La 1866, țara, s’a rostit în favoarea principiului Domnului străin, dar Domn străin, nu însemnează monarhie străină, nici dinastie străină. «Domnul de origină străină, suinduse pe tron, a trebuit să devină român. Și dacă i se permite să-și păstreze religia catolică, această favoare nu se întinde asupra succesorului său, care trebue să fie crescut în religia ortodoxă a răsăritului, astfel ca la a doua generațiune identificare să fie complectă. «De aceea noi care credem că numai o monarhie națională poate servi bine țara, suntem în drept să cerem ca un minimum, ca moștenitorul să se conforme cu prescripțiunile clare ale Constituției, să fie aici în țară, fără a se preocupa de manevrele armatei prusiane, să-și ia locul ce i e rezervat în Senat, și să adopte religia ortodoxă a răsăritului, precum zice Constituția. «Nu credem că suntem prea exigenți cînd pretindem, ca, cel puțin la a doua generațiune, să avem pe tron un Domn care știe să vorbească romînește, care să nu mai scrie scrisori lui Auerbach ți care să nu intre in bisericele noastre, ca un creștin într’o sinagogă. «Nu primim să avem un rege care să se creazâ dintr'o rasă superioară, domnind asupra unei rase inferioare, și niște moștenitori, care fac nazuri și se codesc d'a veni în țară, împăunîndu-se cu niște drepturi burlești și ridicule ce pretind că au să moștenească în principatul Sigmaringen. « Vrem o monarhie națională și niște Domni cari să știeți să vrea să se identifice cu țara aceasta. «Noi credem, precum zice Renan că fiecărei naționalități corespunde o dinastie în care se încarnează geniul și interesele națiunei și că o conștiință națională nu se tare și stătătoare decit atunci cînd ea a contractat o căsătorie indisolubilă cu o familie care se angajează, prin contract, a nu avea nici_ un interes deosebit de acel al națiunei. «Dacă moștenitorul tronului nu vrea să se supue prescripțiunilor înscrise la Constituție el își pierde dreptul de venire la tron. moț-(as) N. Filipescu. Dar nu e numai atît. Același d. N. Filipescu, sub propria d-sals iscălitură, susținea categoric că misiunea partidului conservator ar fi să răstoarne pe Suveran. Acest articol este publicat în No. de Marți, 13 Ianuarie 1887 al ziarului «Epoca» sub titlul: Ce rege voim. Iată-1: n Fără îndoială este un fapt grav pentru un partid conservator de a răsturna o Dinastie, dar in ziua cînd Regele ar intra în conflict cu națiunea sau n’am avea pe tron decît persoana Suveranului iar nu principiul monarhic, atunci, deși conservatorii, deși dinastici, nimic nu ne-ar mai opri di a recurge și la această extremitate». Mai departe, In ziarul «Epoca» No. 147, din 20 Mai 1886, citim un articol întitulat Aribuțiunile regelui, iscălit N. Filipescu. In acest articol, d. Filipescu se adresează astfel M. Sale Regelui : «Ca voește regele este: să aibă o listă civilă cît de mare, să aibă apanagii cît de multe, și, în schimb indeferent fiind dacă afacerile statului vor merge bine or rău, să facă cît mai puțină treabă, să aibă cît mai puțină răspundere, ern tocmai ca acei școlari cărora le e indiferent dacă vor ști ceva or nu și cari lucrează tocmai altfea minute, cît sînt siliți să lucreze, numai de teama pedepselor sau de frica vărgii dascălului. «O singură excepție ’trebue adusă la această regulă : e politica externă, și aci explicația e foarte ușoară. Aci cel care voește, nu e Regele, e un altul»... (as) NICU FILIPESCU Pînă aci, numai amenințări și imprecațiuni. De aci înainte, calomnii. Iată ce citim în «Epoca» No. 324 de Vineri 16 ianuarie 1887. «În Italia trăia familia evreiască străbună a Hohenzollernilor germani, și, după obiceiul coreligionilor lor, făceau tripofagii, gheșefturi și comerț cu bani. «Mai tîrziu emigra în Germania, și mai mulți diin membrii săi devenim cîteva slugi împărătești. Capul familiei, botezîndu-se fa însărcinat de împărat sâ supravegheze încasarea taxelor vamale stabilindu-se la Nuremberg, spre a-și exercita funcțiunile. Ca reședință i se dăduse castelul de Nuremberg și în urmă primi titlul de de burgrav de Nuremberg. Pe această temă apar în «Epoca» următoarele articole, care merg pînă la ultima cutezanță față de persoana MS. Regelui, față de dinsatie, pînă și față de M. S. Regina, toate iscălite; N. Filipescu, care presupunem a fi același d. N. Filipescu, care actualmente e ministru de război . Dictatură revoluționară (No. 141, Marți 13 Mai 1886); Tăcerea poporului (No. 146, 18 Mai 1886); Un sfat (No. 151, Duminică 25 Mai 1886); Nimic de la rege (No. 193, 16 Iulie 1886); pe care pentru respectul ce datorim persoane Suveranului nu ne permitem a le mai reproduce aici. Avînd în vedere că n’au urmat alte insulte mai grave sau lovite acum în urmă. Noi, subsemnații, credem că nu este locul a se da vre o reparațiune prin arme. Făcut în dublu exemplar la Craiova, astăzi 27 ianuarie 1911, ora 8 seara. (s) General P. Gigărtu. * INCIDENTUL ROMANESCU-CIOCAZAN Proces-Verbal Astăzi 28 ianuarie 1911, ora 11 și jam. a. m. Noi lt.-colonel Haralambie Nicolae și loan Isvoranu martorii d-lui C. M. Ciocazan de o parte, iar de altă parte Alex. Olteanu și loan Florescn, martorii d-lui N. P. Romanescu, întrunindu-ne și luînd cunoștință de Procesul-Verbal încheiat de d-nii general P. Gigurtu și general P. V. Năsturel pe cari i-am numit ca arbitri în diferendul ivit între clienții noștri, declarăm incidentul închis și considerăm misiunea noastră terminată. Pentru care am încheiat acest proces verbal în două exemplare. Martorii d-lui C. M. Ciocazan. (ss.) Lt.-colonel N. Haralambie. (ss.) I. T. Isvoranu. Martorii d-lui N. P. Romanescu. (ss.) A. G. Olteanu. (ss.) Ion Florescu. Proces-Verbal Astăzi 27 ianuarie 1911. Subsemnații General P. Gigurtu și General P. V. Năsturel, solicitați fiind de martorii d-lor C. M. Cioeazan și N. P. Romanescu spre a tranșa, ca arbitri, neînțelegerea dintre d-lor și anume : De o parte, d-nii I. Isvoranu și locot.-colonel N. Haralambie, martorii d-lui Cioeazan, cari susțin cum că clientul d lor d-l Cioeazan, cere reparațiune prin arme de la d. Romanescu, pentru insultele verbale ce s-a adresat în seara de 25 Ianuarie, la clubul liberal. De altă parte, d-nii Al. Olteanu și I. Florescu, martorii d-lui Romanescu, cari susțin cam că de vreme ce nu s’a relevat de către d. Ciocazan la timp insultele reciproce aduse prin pregă și foi volante, d. Cioeazan nu are dreptul la nici un fel de reparațiune acum cînd aceleași insulte au fost rostite și verbal. Noi, arbitrii, de comun acord. Avînd în vedere polemica foarte violentă ce de mai mult timp întrețin d-nii Romanescu și Cioeazan atît prin jurnale cît și prin foi volante sub semnătura d-lor. Avînd în vedere că această polemică dusă pînă în ziua de 17 Ianuarie 1911, sub forma unei foi volante semnată de d. Romanescu, n’a fost relevată la timp de către d. Cioeazan. Avînd în vedere că, la o săptămînă după aceasta, în seara de 25 Ianuarie, la Clubul liberal, această polemică a devenit verbală dar păstrînd aceeași notă de violență ca și cea din trecut. (s) General P. V. Năsturel. Proces-Verbal Astăzi 26 Ianuarie 1911 ora 4. p. m. Noi socot.-colonel Haralambie Nicolae și Ion Isvoreanu martorii d-lui C. M. Ciocazan de-o parte, iar de altă parte, Al. Olteanu și I. Florescu, martorii d-lui N. P. Romanescu fiind întruniți pentru a tranșa diferendul ivit între clienții noștri, relativ ia ofensa pentru care d-l Ciocazan cere satisfacție prin arme d-lui Romanescu și necăzînd de acord asupra chestiunei principale dacă în urma polemicei insultătoare din ambele părți ce a avut loc prin gazete și foi volante sub semnătura personală a fiecăruia, polemici pentru care n’a urmat nici o provocare, insultele și ofensele grave adresate posterior, verbal și în public prin apostrofe personale pot să mai dea loc unei provocări din partea d-lui Ciocazan, provocare care de altfel în ceea ce privește incidentul petrecut în seara de 25 Ianuarie a. e. a fost tăcută în termen. Cum noi martorii d-lui C. M. Ciocazan am fost de părere că polemica ofensătoare urmată anterior între dînșii nu poate exclude provocarea survenită în urma gravelor ofense verbale și publice adresate clientului nostru de către d. N. P. Romanescu . Iar noi, martorii d-lui N. P. Romanescu, am fost de părere că de vreme ce nu s’au relevat aceste insulte reciproce aduse prin presă și toi volante la timp, nu mai pot face obiectul unei provocări nici cînd ele au fost exprimate verbal. Am căzut de acord să alegem doi arbitri, alegere pe care am făcut o în persoana d lor general P. Năsturel comandantul diviziei I l-a Craiova și Prezidentul Societăței de arme și gimnastică din țară și d-l general Petre Gigurtu din Craiova, cărora va urma să ne adresăm rugîndu-i să bine-voiască a primi acest arbitraj, dîndu-ne părerea d-lor în scris. In caz cînd d-nii arbitri nu vor cădea de acord, vor fi în drept a alege unsupra arbitru. Făcut în dublu exemplar. Martorii d-l ui C. M. Ciocazan . (ss) Lt. Colonel N. Haralambie. (ss) I. T. Isvoranu. Martorii d-lui N. P. Romanescu . (ss) Al. G. Olteanu. Ion Florescu. 18» D-nul CARP p asanarea moravurilor O scrisoare a d-lui D. I. larva D. D. I. Iurca, fnuntaș liberal din Alexandria, ne trimite următoarea scrisoare : Domnule Director Ieri 28 Ianuarie ora 9 jam. seara am ajuns la Alexandria. Peronul gării era înțesat de lume, lucru neobicinuit în Alexandria, și mai cu seamă la ora aceasta. Pe peronul gării am găsit pe prietenii Colicrosa, Văcăreanu, Traian Enescu și alții. Ii întreb ce este? Ce s’a întîmplat? De ce a venit atît’a lume? Ni se explică lucrul astfel: Cărțile de alegător nu se dau de tribunal decît dacă alegătorii se prezintă in persoană, și cum amicii noștri îngrijesc ca toți alegătorii să meargă din vreme la Turiu, spre a-și lemna, și cum guvernul și cei de aici văd că sute de cetățeni din Alexandria pleacă pe spesele lor spre a-și lua cărțile de alegător, și că acestora nu le pot lua cărțile de alegător ca acelora ce le da certificate de transport de-ale căilor ferate după modelul ce vă alătur, și care poartă No. 47 seria 2893, atunci președintele comisii interimare, faimosul G. Ionescu Firea, vine seara la gară la întoarcerea trenului cu zeci de bătăuși și sare asupra alegătorilor spre a le lua cărțile de votare. Modelul certificatului căilor ferate ce vă alătur este scris de secretarul primării iar cel ce subscrie de primire este tot secretarul primar« N’am fi avut nimic de zis dacă guvernul, pentru ca toți alegătorii să ia parte la vot, ar fi luat dispozițiunea să li se înlesnească transportul pe căile ferate pentru a-și lua de acum cărțile de alegător, lucru ce ar fi fost foarte greu în ziua de alegere, numărul alegătorilor din colegiul al 2-lea de Cameră fiind peste 1700 de persoane, cînd însă guvernul dă aceste facilități de transport numai alegătorilor ale căror cărți de vot le poate sechestra, am dreptul să zic că aceasta nu este asanarea moravurilor. DIMITRIE C. IASCA Consfătuirea liberală DIN ALBASTRU Partidul liberal din culosrea da Albastru a ținut o consfătuire la d. Iordache Minciulescu, în Călen Șerban Vodă No. 121. La această consfătuire ia parte aproape 150 cetățeni, toți alegatori. La orele 8 jum., d. Țărușanu P., deschide ședința, pronunțînd cîteva cuvinte bine simțite de întregul auditor. D. Em. Guloglu, luînd cuvîntul, laudă virtutea cetățenească a tuturor locuitorilor din Capitală și, mai cu seamă a celor din culoarea de Albastru, cari nu pregetă de a-și face datoria și nici nu cedează ingerințelor și corupțiilor de tot felul ce le încearcă regimul de teroare al d-lui Carp. Face apel la unire și stârnește ca asistența și prietenii să dea voturi și să pue în nrnă buletine în semnul crueei. D-l Cezărescu N. I., descrie în culori frumoase virtutea civică a populațiunei din culoarea de Albastru și face declarațiunea solemnă că partelul ea conservatorii-democrați e sincer și absolut cinstit. D. maior Ianculescu, din partea conservatorilor-democrați, venit la întrunire, stârnește în unire și face și d sa declarațiune solemnă, că partelul e sincer, e fi partelul e cinstit, și că ambele partide au ca bază democrația, lucru pe care nu-1 poate avea partidul d-lui Carp. Intru olt afară de o familie, încolo nu e dec t o strînsură. Reea din nou cuvîntul președintele d. P. Țărușeanu, și spune căt momentul e destul de solemn și el în această apropiere nu poate fi decît cinste. Stârnește ca alegătorii să se pronunțe pentru cartelați, întrucît ei sînt cari le cunosc nevoile, ca pornind din sinul poporului. Face apel la unire și spune afi semnul distinctiv, crucea, care e simbolul creștinătSței, va duce la victorie la cele două partide cartelate. Azistența se compune din cetățeni alegători, cea mai mare parte la colegiul I. Remarcăm, pe lîngă oratorii de mai sus, și pe d-nii : Virgil Ulvineanu, M. Botez, Aurel Cristodorescu, V. Nicolaescu, Radu Dobrescu, Gr. Vasiliu, etc. Guvernul și Sindicaliștii Ce spune presa din provincie După presa Carpială din Capitală, iată cum apoteozează și flinicile guvernamentale din provincie scandalul pus la cale de cârdășia sindicalisto conservatoare : «Cităm «Deșteptarea Ialomiței» : „sindicaliștii scoși afară, atrag o mulțime imensă în jurul; unii din ei se urcă în trăsurile cari staționau tn dreptul palatului Eforiei și țin discursuri înflăcărate contra liberalilor, îndemnînd lumea să nu dea voturile omului de la Rătești“. „Evenimentul“ : „Dar ziua cea mare, astfel murdărită, s’a răzbunat în chip strălucit. La expunerea pe care au făcut-o oratorii mai mărunți și pe care a avut-o s’o complecteze în linii mai grandioase șeful partidului, expunere a operei trecute și a programului activitaței viitoare, li s’a răspuns cu șuerături, huidueli, apostrofe, scandal, împrejurări cari au reușit a pune capăt îndrăzneței pîngăriri. Manifestația violentă și spontană a indignărei populare, e judecata drastică și fără apel a operei ce d. Brătienu se pregătea să ridice în slavă. Și împrejurarea că această întîmplare s’a petrecut tocmai în ziua de aniversare a Unirei, dă un înțeles și mai profund manifestației de la Eforie“. După mărturisirea cârdășiei sindicalisto-conservatoare de către presa din Capitală a guvernului, lipsea și mărturisirea presei din provincie. După cum se vede, nici aceasta n’a întîrziat de a se produce.