Viitorul, septembrie 1911 (Anul 5, nr. 1302-1315)
1911-09-15 / nr. 1302
VIITORUL Stagiunea Teatrului Național din Iași Trecuta stagiune 1910 — 1911 a fost din multe puncte de vedere o bună stagiune. Publicul ieșan a cercetat în număr destul de mare Teatrul ; repertoriul a fost primit cu simpatie și artiștii au găsit în interesul pe care și-l mărturisea publicul un nou imbold și nădejde nouă pentru ridicarea instituției. * Deși prețurile de intrare au fost scăzute, încasările au întrecut mult prevederile budgetare. Aceasta, cum și veniturile pe cari ni le asigură noua lege a Teatrelor, ne-au îngăduit să întreprindem un început de îmbunătățiri în mobilierul și decorurile teatrului. Excedentul stagiunii trecute ne-a pus în putință de asemeni să îmbunătățim starea materială a corpului nostru artistic. Pasul acesta înainte — se datorește publicului înțelegător ieșan, căruia suntem datori să-i mulțămim. Suntem siguri că și pe viitor încurajarea și simpatia nu ne vor părăsi, și astfel vom avea putința să înălțăm această instituție artistică așa precum cere trecutul de cultură al vechei capitale moldovenești. Am căutat pentru viitoarea stagiune, a 33-a, să alcătuim un repertoriu cît se poate de ales. La puținele piese cari au rămas din felurite împrejurări neprezentate în stagiunea trecută, am adăugat piese nouă originale și străine,dintre acele cari au avut succese desăvîrșite pe scenele marilor teatre. In alegerea pieselor am ținut socoteală și de tradiția ieșană și de gustul publicului nostru care nu e înșelat de vorbe goale și știe să distingă între piesele de teatru ceea ce e în adevăr artă adevărată. In stagiunea trecută, la începutul lunei Ianuarie, a avut loc un regretabil incident — pe care toată lumea și-l amintește cu părere de rău. S’au pornit cu acest prilej discuții vane, și unii au căutat să amestece chestiile și luptele economice în chestiile de artă. Noi am declarat încă de atunci că talentul îndreptățește pe artist și-l dă drept la cetățenie pe o scenă într’o literatură, — și ceream unei artiste de origină străină nn act de naștere, ci talent, împrejurările care au urmat, atitudinea artistei care a dat prilej incidentelor, atitudinea publicului de toate categoriile și naționalitățile, au făcut așa ca punctul nostru de vedere să nu se poată traduce în faptă. Totuși toată lumea din Iași trebue să înțeleagă că Instituția noastră are ca menire răspîndirea culturii romînești. Deci trebue să cheme întrînsa pe toți acei care locuesc pe acest pămînt al nostru, pe toți acei cari, nefiind Romíni prin naștere, vor să dovedească că sunt Romini prin sentimente și datorii. Nădăjduim că pentru viitoarea stagiunea teatrală toată lumea Iașului își va face o datorie să sprijinească Instituția de cultură care este teatrul nostru. Director, M. Sadoveanu Personalul artistic Doamnele : Athena Georgescu, Aglae Fruteanu, Verona Cuzinschi, Eufrosina Momuleanu, Ecaterina Petrone, Zinca Conduratu, Natalia Profir, M. C. Ionescu, A. G. Cîrjă, Marcela Marcelian, D. Dimitriu, M. Horga, A. Munte, Maria Savul. Domnii: Constantin Ionescu, Mihail Popovici, State Dragomir, Vlad Cuzinschi, C. A. Cîrjă, Const. Momuleanu, C. B. Penel, Mircea I. Pella, P. Petrone, N. Demetrescu- Radu, Ioan Profir, V. Boldescu, G. Slavnicu, I. Calmuschi, I. C. Damira.■ * # Stagiunea în 1911—912 se va începe la 14 Octombrie cu «Apus de Soare». Piesele cari alcătuesc repertoriul acestei stagiuni originale.—«Inșirăte mărgărite», poem dram, în 4 părți de Victor Tattimiu. «Zile vesele după răsboiu», corn. în 3 acte de Anonim. «Funcționarul de la domenii», farsă în 3 acte de P. Locusteanu. «Zorile», dramă în 3 acte de Șt. O. Iosif. «Biruința», piesă în 3 acte de A. Herz (Dinu Ramură). «Răsvan și Vidra», dramă în versuri 5 acte de B. P. Hasdeu. «Fîntîna Blanduziei», dramă în 3 acte de V. Alexandri. «Lăcrămioarele», piesă de M. Polizu Micșunești. «Apus de soare», «Viforul» și «Luceafărul», drame, alcătuind trilogia d-lui R. Delavrancea. Traduceri.—«Talismanul», de L. Fulda, trad. în vers. de St. O. Iosif. «Nepoftitul», comedie în 3 acte de Tristan Bernard. «Taifun», piesă în 4 acte de Melchior de Lengyel. «Puișorii», piesă în 3 acte de A. Brieux. «Leagănul», piesă în 3 acte de A. Brieux. «Zile de sărbătoare», comedie în 3 acte de Bertolazzi. «Patima cea mare», comedie în 3 acte de R. Auernheimer. «Banii și gloria», dramă în 5 acte de Ponsard, trad. în versuri de A. Naum. «Vioara», comedie într’un act de M. Maurey. «Camoens», dramă într’un act de Fr. Halm, trad. în versuri de Anghel și Iosif. «Prințul Ernest petrece», comedie în 3 acte de Alfred Athis. «Francmasonii», comedie în 3 acte de C. Roland și G. Leprince. «Amicii falși», comedie în 4 acte de V. Sardou «Lucreția Borgia», dramă în 5 acte de V. Hugo. «Nora», piesă în 3 acte de Ibsen. «Andromaca», tragedie în 5 acte de Racine. «Lumea în care ți se urăște», comedie în 4 acte de E. Pailleron. «Căsătoriile de azi», comedie în 3 acte de Hennequin. «Amoruri triste», comedie în 3 acte de Giacosa. «Kean», dramă în 5 acte de A. Dumaspère. «Martira», dramă în 5 acte de J. Richepin, trad. în vers. de M. Codreanu. Lupta fluturilor, piesă în 4 acte de H. Suderman. Păpușile, comedie în 3 acte de P. Wolf, Ertarea, piesă în 3 acte de J. Lemaître. Reluări.—Revizorul, comedie în 4 acte de N. Gogol. Bibliotecarul, comedie în 4 acte de Moser. Prostul, comedie în 5 acte de Fulda. Anna Karenin, dramă în 5 acte după Tolstoi. Faust, feerie în 5 acte de D’Ennery. Punctul negru, comedie în 3 acte de R. Presber și G. Kaldeburg. Manevrele regale Arbitrii Iată numele d-lor ofițeri cari vor fi întrebuințați pentru serviciul de arbitraj în manevrele mari : D-nii generali : Culcer Ioan, Boteanu Remus, Cotescu D., Averescu Al., Georgescu G., Paraschivescu Toma ; d-nii coloneii : Rovinaru N., Pretorian Eracle, Velicu Petre, Savopol C., Vasilescu Paraschiv, Toplicescu G., Sănătescu G., Baranga C., Găiseanu Tr., Hepites C., Manolescu C., Bunescu Grigore, Săulescu Ioan, Văleanu G., Panaitescu Sc., Iancovescu C., Teodorescu C., Dragalina Ioan, Nestorian G., Socec Al., Frunză P., Basarabescu Ion, Zamfirescu Al., Ghenea Toma, Niculescu Marin ; d-nii loecoloneli : Nicolau C., Referendaru A., Străinescu Traian, Manolescu Mladian, Nedeianu M., Petala N., Popescu Ioaneli, Mihăescu N., Petcuș Leonida, Praporgescu David, Scărlătescu G., Rujinski N., Măldărescu G.; d-nii maiori : Anastasiu Alexe, Mărgineanu A. și Mironescu George. Personalul pentru completarea ordinei de bătae Cu începere de la 19 Septembrie, s'a atașat la cele două corpuri de armată din manevrele mari, următorul personal : La corpul III: d. general Aslan din minister : d-nii maior Gr. Tomescu, căpit. Brătuianu Romulus și Ionescu Paul, loc. Vasilescu Cristea, pentru serviciul de stat-major; căpitănii Gavrilescu Ioan, Dragu Gheorghe, Todicescu D., Palada D., pentru brigăzile de infanterie; căpitan Vasiliu C., pentru corpul de armată. S’au mai atașat : o stațiune de telegrafie fără fir, o secție de aerostație, o secție de aviație și un serviciu telegrafo poștal cu trei oficianți. La corpul IV : d. colonel Simionescu Staur, la comanda brigăzei a 14 infanterie ; dini maior Alexiu Al., căpitani Dragu C., Eliad C., Dumitrescu C., pentru serviciul de stat major ; Săvulescu C., Ștefănescu Amza, Rădulescu Lazăr, Bîrzotescu Laurențiu, pentru brigăzile de infanterie ; căpitan Rînzeanu B. pentru corpul de armată. De asemenea cîte o secție de telegrafie fără fir, aerostație și aviație și un serviciu poștal. Comisiunile pentru supravegheam taxelor la școlile normale Comisiunile pentru supravegherea taxelor candidaților prezentați la examenul de capacitate, de la școlile normale, sesiunea suplimentară au fost întocmite astfel : Școala normală Carol I din Cîmpulung d-ni Niculescu Bugheanu, directorul gimnaziului din Cîmpulung și Baciu,profesor în acelaș oraș. Școala normală a societăței pentru învățătura poporului român, din București d-ni Petrescu, directorul liceului Sf. Sava și D. Constantinescu, directorul liceului Matei Basarab. Școala normală din Bîrlad d-nii Constantinescu G. Rimniceanu și Barbu G. Ion, profesori la liceul din Bîrlad Școala normală «Vasile Lupus din Iași d-nii Petru Bogdan, profesor la liceul internat din Iași și August Scriban. Probele scrise se vor da în zilele de 16 si 17 Septembre. Se aduce la cunoștința candidaților că toate calculele intermediare ce le vor face la proba scrisă la matematică, pe hîrtie separată să se alăture taxei. LISTELE ELECTORALE Listele electorale definitive ale jud. Ilfov, valabile de la 1 Mai a. c. pînă la 30 Aprilie 1912, au fost afișate de tribunal și se găsesc, spre consultare, la Clubul național-liberal, calea Victoriei 44. Cererile relativ la modificarea și complectarea acestor liste, cît și la înscrierile din nou, se primesc la tribunal, conform legei, între 1 Iulie și 30 Octombrie a. c. Toți prietenii noștri sunt rugați ca, fie pentru facerea tuturor formalităților necesare cu privire la înscrierea lor sau a cunoscuților lor în aceste liste, fie pentru orice modificări ar crede că trebue să se introducă în aceste liste electorale, să se adreseze Secretariatului clubului, în fiecare zi de lucru, între orele 4 și 6 d. a. Pentru înscriere, cît și pentru complectarea acestor liste, trebuie să se pună la îndemîna secretariatului. I. Dacă cel în drept este titrat: 1. Certificat de identitate de la circ, pe poliție respectivă. Formularele necesare se pot cere de la club. 2. Certificatul sau diploma de studii (cursul primar, secundar sau superior). 3. Chitanța de la percepția respectivă relativ la plata dâzei personale — birul, — sau, dacă cel în drept este rezervist, grad inferior, libretul de la armată. II. Dacă este proprietar, comerciant sau industriaș. . 1. Certificat de identitate, ca mai sus. 2. Chitanța dela Percepția respectivă pentru plata foncierei, patentei sau licenței, după cum este cazul,, 3. Chitaința de la percepție pentru darea personală—birul,—sau libretul de concediat, ca mai sus. Pentru ștergeri va trebui să se aducă dovadă: că cel a cărui ștergere se cere nu mai are cens; sau că acesta nu are titlu pentru a fi dispensat de ceas; sau că nu mai domiciliază în Capitală; sau că este falit sau pus sub interdicție. SPIONAJUL RUSESC PE APELE DUNĂREI Semi-oficiosul «Seara» publică următoarea telegramă pe care o primește din Galați . Galați, 12 Sept. — Ca o nouă dovadă de acțiunea de spionaj a vaselor rusești în apele noastre voi cita azi încă două noui cazuri. Acum cîteva zile au venit în fața Sulinei vapoarele rusești «Lidico» și «Gaidamak» vapoare ale serviciului Prutului. De patru zile vaporului «Gaidamak» a făcut mai multe sondagii în fața Sulinei și o zi întreagă a stat în insula Șerpilor, studiind forma teritorului. Pe bordul vaporului se aflau mai mulți profesori de la Universitatea rusă precum și alte persoane. In legătură cu aceasta afla că de două zile, mai multe torpiloare ruse au fost văzute făcînd evoluții în fața portului Mangalia. Așteptăm lămuriri și asupra acestei chestiuni, pe care sperăm că «Seara» nu o va desminți, cum a făcut cu cazul vaporului «Donetz» HOLERA IN ITALIA Raportai legațianei romine de la Roma Ministrul nostru la Roma a făcut cunoscut direcțiune! generale a serviciului sanatar, printr’un raport detailat, mersul epidemiei de holeră în Italia pe timpul de la 10—16 Septembrie st.n. Ia acest Interval s'a constatat : la Neapoli (oraș) 12 cazuri și 2 mortale iar în provincia Neapoli 21 cazuri cu 8âmortale; la Genova (oraș) 14 cazuri și 2 mortale iar în provincie 23 cazuri cu 4 mortale; la Palermo (oraș) 34 cazuri cu 10 mortale iar în provincie 19 cazuri cu 10 mortale ; la Roma (oraș) 6 cazuri cu 3 mortale iar în provincie 5 cazuri cu 2 mortale ; la Catania (oraș) 20 cazuri cu 5 mortale iar în provincie 64 cu 28 or tale. In provinciile Aquila 10 cazuri și 6 mortale, Avenno 10 cazuri și 5 mortale, Bari 133 cazuri și 26 mortale, Benvento 3 cazuri și 1 mortal, Bergamo 31 cazuri și 4 mortale, Bologna 6 cazuri și 1 mortal, Ca liori 54 cazuri și 19 mortale, Coltaniseta 10 cazuri și 3 mortale, Cam pobasso 54 cazuri și 37 mortale, Caserta 37 cazuri cu 20 mortale, Catanzaro 9 cazuri și 5 mortale, Chieti 23 cazuri și 10 mortale, Cosenza 6 cazuri și 4 mortale, Ferara 12 cazuri și 2 mortale, Fogia 30 cazuri 5 mortale, Forli 14 cazuri și 6 mortale, Girgenti 32 cazuri cu 14 mortale, Livorno 4 cazuri cu 3 mortale, Luca 2 cazuri, Massa 16 cazuri cu 5 mortale, Messina 12 cazuri cu 6 mortale, Padova 3 cazuri cu 3 mortale, Perrero 31 cazuri cu 16 mortale, Reggia-Calabria 2 cazuri cu 2 mortale, Re gigo 11 cazuri, Sabruno 50 cazuri cu 13 mortale, Lassari 1 caz, Siroenza 19 cazuri cu 10 mortale, Trapani 10 cazuri cu 4 mortale și Veneția 23 cazuri cu 6 mortale. — A apărut Proză și versuri, un volum de proză și versuri datorit d-lor C. I. Ivanovici și M. Bădulescu. — A apărut în editura librăriei Socec, «Manual pentru moașe», cu 34 fiuri în text de dr. L. Knapp. Prețul lei și 50. STATUL MAJOR AL D-lui C. ARION Capacitatea și cinstea a doi viitori inspectori școlari: Sp. Hamza și Gh. Petrescu D-l Spiridon Hamza, revizorul școlar al județului Tulcea, încearcă printr’o lungă scrisoare publică în «Epoca», să se desvinovățească de faptele ce i s’au atribuit. N’a fost însă publicată și următoarea ispravă a viitorului inspector școlar, și la care este rugat să binevoiască a da lămuriri. Era institutor la Vaslui, unde făcînduse imposibil, a fost silit să plece. înainte de a pleca, se împrumută la o bancă locală, unde este director d-l P. I., cu girul directorului școalei. La plecare încredințează directorului un cufăr mare plin, spunîndu i că sunt obiectele sale mai de valoare și asigurîndu-i că curînd se va înapoia să-l ia, cînd își va achita și datoria. Dus a fost că nu s’a mai întors nici pînă astăzi în orașul asanatorului de moravuri, d. P. Carp. Văzînd acei cari i-au făcut credit că nu se mai înapoiază și nici la scrisori nu le răspunde, au descuiat cufărul. O surpriză nu tocmai plăcut li se făcuse de viitorul inspector școlar. Cufărul era plin cu bolovanii » * • D-l Gh. Petrescu, revizor școlar de Prahova, viitor inspector școlar al Capitalei și consociatul d-lui inspector general P. Zaharescul, a fost inspectat anul trecut de către inspectorul general al învățămîntului primar. D l Inspector întreabă elevii la istorie despre cauzele războiului Crimeei. Elevii tac ca muți, îndreptîndu-și numai privirile către institutor. D. Petrescu se apropie surîzînd de Inspector — avînd credința că acesta a trecut peste chestiunile de învățămînt primar — și-i șoptește la ureche: «Aceasta este chestiune diplomatică». Se întoarce apoi vesel către elevi și le repetă cuvintele: «Diplomația copii, diplomația !» Atunci inspectorul cere la un elev o carte de cetire și deschide la pagina unde se tratează despre războiul Crimeei, subliniind cuvintele pe cari trebuia să le respingă elevii și dă cartea viitorului inspector școlar din Capitala Regatului român, ca să citească. Tablou și mutră de inspector școlar anionist ! D. inspector general a voit să facă raport ca acest institutor care și-a pierdut într’atîta cunoștințele didactice, să fie trimis la cursurile de repetiție. Dar l’a iertat, punîndu-i în vedere să citească și i’a dat îndeaproape supravegherea revizorului școlar și a inspectorului circumscripției respective. Și cărțile acestui agramat sunt aprobate cu distincție ! Ce farsuri și ce îndrăzneț trust pentru exploatarea școlarilor ! Dacă d. Arion are vre-o îndoială asupra celor arătate, să bine-voiască a cerceta și se va încredința pe deplin că faptele s’au petrecut întocmai. Mișcarea printre perceptori Următoarea mișcare s-a făcut printre perceptorii duală: D. Gh. Niculescu a fost numit perceptor el. III-a la administrația financiară Dolj, In locul d-lui Ștefan Enăchescu, lăsat in disponibilitate. D. Ene C. Costin, perceptor fiscal el. III a la administrația financiară Covurlui. D. Alex. Comșa, perceptor la administrația financiară Covurlui, a fost destituit din funcțiune. D. Const. Culcescu, perceptor fiscal cl. VIII-a la Romanați, în locul d-lui I. Dulgherescu, destituit. D. M. Husărescu, perceptor fiscal ol. Vla la Tulcea, în locul d lui Dăscălescu, demisionat. D-nii N. P. Ștefănescu și P. P. Diaconescu, au fost numiți perceptori fiscali, la administrația financiară Vlașca. Plata islazurilor comunale Ministerul de interne a cerut ministerului de finanțe să emită, conform art. 22 din legea învoelilor agricole, rentă în valoare de 2.770.802 lei și 75 bani, cu cuponul de Septembrie 1911, pentru plata islazurilor comunale constituite din proprietățile instituțiunilor de binefacere și de cultură. Această rentă se repartizează astfel: 1.394.167 lei și 36 bani Eforiei spitalelor civile; 551.315 lei și 39 bani Casei sf. Spiridon din Iași; 432.650 lei Așezămintelor Brîncovenești; 157.635 lei Casei școalelor; 153.330 lei Bisericei sf. Treime din Craiova și 81.715 lei primăriei orașului Ploești. De asemenea, ministerul de interne a mai cerut oficelui de finanțe să exercită o rentă în valoare de lei 212.303 și 75 bani, cu cuponul de Septembrie 1911, pentru plata de islazuri, repartizată astfel: 109.300 lei Eforiei spitalelor civile și 103.053 lei și 95 bani Epitropiei Casei sf. Spiridon din Iași. BULETIN METEOROLOGIC sau buletinul atmosarie pe ziua de tus 13 Septembre ÎUd CASA MENDACie Temperatura în centigrade La miezul nopții .......... -f 129 7 ore dimineața........................-f- 14 Miss al zilei ...............». ....-f- 16 în Slistrea barometrici "65 arv. &am cerniții convert în urcare. DIFERITE ȘTIRI — Se aduce la cunoștința generală că la școala soc. «Căminul Romînesc», încep cursurile regulat în 19 Septembrie. Toate elevele interne din anii trecuți vor trebui să se instaleze de Duminecă 1a curent, iar acele înscrise anul acesta pentru locurile de bursiere și solvente se vor prezenta la concurs în 19 Septembrie orele 8 dimineața la sediul societății Corului No. 4. — înscrierile la școala superioară de științe de stat se pot face numai pînă la finele lunei Septembre. Pentru a fi înscris în școală se cere candidatului să aibe terminate cel puțin 4 clase secundare. La 1 Octombre începe sesiunea examenelor pentru vechii studenți, cari nu au trecut examenele în sesiunea de Iunie. Nu vor fi examinați decît cei ce vor avea făcute reînscrierea pe anul 1911/1912. In ziua de examinare candidații vor prezenta carnetul de frecvență, avînd fotografia ștampilată. — Certificatul pe numele Constantinescu Nicolae, eliberat de facultatea de științe din București, a fost anulat deoarece ministerul cultelor a eliberat duplicat în locul său. — S’a declarat holera printre pasările locuitorilor din următoarele județe : Mehedinți la 194 pasări cari au murit și Roman la 176 pasări cari de asemenea au murit. Ministerul instrucțiunei publice a hotărît să fie înscrise pe tabloul de capacitate, specialitatea rufăriei, toate candidatele care vor obține media 7 sau mai mare ca 7. Candidatele care nu vor putea fi numite maestre din lipsă de locuit, vor fi numite de preferență, ajutoare de maestre. — La examenul de capacitate specialitatea rufăriei, s’au înscris 51 de candidați. — Ministerul instrucțiunei a primit demisiunea d-nei Vasilescu Alexandrina, din postul de pedagoagă la școala profesională de fete din Pitești. — Ministerul instrucțiunei a acordat d-nei Natalia Culian, maestră de desemn și caligrafie la școala profesională din Tecuci, un concediu de un an. — D. C. Ion, copist la poliția din Focșani, a fost revocat din funcțiune. D. C. Grigorescu a fost numit copist cl. I-a la poliția din Iași. Administrația dicționarului biografic . Figuri contimporane din Romînia, informează publicul din țară, că nu ia fără de înțelegere răspunderea incasărilor făcute în numele dicționarului de numitul N. P. Burki, fost agent al Administrației acestui dicționar, care presentîndu-se vreme de 4 luni atît la particulari cît și la diferitele administrații din provincie, și făcînd tot felul de încasări fără să avizeze, a escrocat în același timp și publicul și administrația Figurilor Contimporane. Persoanele sau administrațiile incasate de numitul N. P. Burki sunt rugate să incunoștiințeze pe administratorul-editor al lucrării, d-l René C. Polgiu,—19, str. Italiană,—București—căruia singur trebue să i se adreseze plățile prin mandat poștal,—pentru ca Parchetul care va fi sezisat, să poată alcătui dosarul complect al escrocheriilor comise. HOLERA AIUREA și la NOI ------------------ Holera în Uj Pest. — La Draga (Croația). — Analiza comunicatului direcției serviciului sanitar: întunecime voită. — Cum remîne cu vestea nespus de gravă dată eri de „Universul“ ?—Știrile din urmă la Buda-Pesta nu s’au mai întîmplat cazuri de holeră. Dimpotrivă în ijpest mor zilnic. La 9/22 au dus în spital 4 inși;păn în 24 de ceasuri au și murit doi din ei. A mai murit un copil adus la 7/20 în spital. Față de sporirea molimei, s’au luat cele mai aspre măsuri. Au pus sub carantină cele 25 de case murdare în cari s’au întîmplat toate cazurile , le-au dezinfectat de temeiu, spălat și văruit. Se crede că astfel au desființat cuibarul holerei («N. Fr. Pr.»). De n’ar fi numai prea tîrziu! De nu se vor fi răspîndit microbii de pe aiurea ! In Draga (Croația) îmbolnăvirile și morțile se urmează. Intr’o zi o babă s’a bolnăvit; la o moartă s’a dovedit holeră; doi copii ai unui mort de holeră (deci supt pază) s’au îmbolnăvit de asemenea. In Martinspica s’au găsit trei pescari, purtători de microbi. (1023 Sept. «N. Fr. Pr.»). In comuna Ercsi (comit. Feher) un caz de holeră; în Gederisk (comit. Pest), două , în Vis Köäzeg (comit. Baranga), două (10/23 Sept. «P. Lloyd»). Așadar pe lîngă Dunăre, de la Viena păn la Zemlin, etc. este holeră. * • Intr’un comunicat kilometric și plin de laude pentru sine, direcția serviciului sanitar ne încredințează că, mulțumită energiei și priceperei sale, a sugrumat epidemia chiar de la început și se dă ca model Turciei, Rusiei, Italiei și Ungariei. Aflăm din acest comunicat că’n Bulgaria bîntue holera, firește, insecă, discret și diplomat cum e, d-l dr. Bărdescu se ferește a ne spune unde și mai ales nu ne spune nemic de Rușciuc. Mai ciudat e că deși încearcă a explica legătura între cazurile de holeră de la Brăila și Ghecet, dar despre cel de la Corabia, tace. Am dori să știm de unde a venit: din Rușciuc ori din Ungaria ? După cît știm, din Bulgaria. Atunci ce vrea să zică tăcerea, cînd totuși ni se spune că holera bîntue acolo ? Holera de la Brăilița s’ar fi adus pe un vas străin. Care vas însă nu ni se spune ! De ce? Acesta e un izvor. Al doilea e la Constantinopol. Turcul Dur An a venit de acolo cu microbi, de la el s’a îmbolnăvit celălalt turc de pe ceamul «Caracas». Acest turc a murit la Galați. Tot Durgn a infectat pe grădinarul bulgar Andu Ivanov de la Vărsătura. O femee de la grădinăria de la Vărsătura a dus holera la alta, a lui Stoianovici. Grădinarii de la Stoianovici au infectat pe spălătoreasă din Comarofca. Cazul de la Regele Carol cum rămîne? Mai aflăm că serviciul sanitar nu mai primește lucrători turci, fără a-i supune mai întîi la analiza bacteriologică. De ce n’a făcut de la început așa? Am spus că vina aceasta a avut-o direcția. Comunicatul ne dă dreptate. Tot din comunicat aflăm că din Basarabia, autoritățile au adus la cunoștința serviciului sanitar că de zece zile nu s’a mai întîmplat nici un caz în Basarabia. Așadar înainte vreme holeră a fost, dar n’au dat de știre. Cum să se credem acuma ? Mai ales că «Universul» află din Chișinău că pe lingă Prut bîntue holera I Dăm și știrile «Universului» despre holeră. Constatăm că direcția serviciului sanitar nu a desmințit categoric știrea dată de «Universul» că în spitalul din Brăila se află 10 bolnavi de holeră, nu 4. Nici «Universul» nu retractează astăzi știrea de or. Cerem lămuriri și direcției și «Universului», altfel vom scoate noi indligerile ce se impun. Brăila Luni a murit în Islaz un sătean care venise cu puțin mai înainte din comuna Latina. Cadavrul a fost transportat la morga spitalului unde i s’a făcut autopsia. Deși se crede că nu e vorba de un caz de holeră, s’a dispus facerea examenului bacteriologic precum și izolarea a 7 persoane, cari au venit în contact cu cadavrul. # * « Luni seara s’a îmbolnăvit cu toate simptomele holerei locuitorul Ion Munteanu, din str. Mihai Bravu 135. Fiind aproape în agonie, a fost lăsat la domiciliu luîndu-se toate măsurile de desinfectare. Au fost izolate la spital 30 persoane cari au fost în contact cu bolnavul. o » * • Luni dimineață s’a îmbolnăvit la Ghecet un plugar anume Ignat Faleș, prezentînd toate simptomele holerei. Danu Plăvănescu, medicul portului, s’a dus la Ghecet de unde a ridicat pe bolnav, transportîndu-l spre a-l izola la spital. La debarcarea bolnavului din șalupa serviciului sanitar un grup de muncitori, adunați pe cheiul portului, au întîmpinat personalul sanitar cu ostilitate. Agentul care însoțea pe d. dr. Plăvănescu, a fost crunt bătut de mulțime. Doctorul Plăvănescu încercînd a-și scăpa subalternul a fost lovit de cîțiva inși. Corpul de gardă al docurilor, a intervenit și a împrăștiat pe scandalagii. Au fost arestați 6 indivizi care încercaseră la învălmășeală să scoată pe holericul Ignat Paloș din ambulanță. Grație prezenței de spirit însă a conducătorului ambulanței, care dînd bice cailor s’a depărtat de locul învăerărei, răzvrătiții nu și au putut realiza planul Indivizii arestați se numesc Lazăr Niculae din Brăilița, Vasile Niculae din str. Plevnei 403, Dumitru Sîotniu din str. Bonaparte No. 5 și Anghelache Gheorghe din Brăilița. La căpitănia portului se continuă ancheta asupra acestui fapt. » * . Situația bolnavilor pe ziua de Luni e următoarea: Se găsesc în spital 4 holerici confirmați, unul adus azi din Ghecet, 2 purtători de vibrioni și 42 izolați. • • Locuitorul din corn. Latinui care a fost găsit mort lingă gară se numește Andrei Jugureanu. Din autopsia făcută la spital s-a constatat că era bolnav de oftică. Cazurile suspecte din Capitală Un anume Grigore Popa, aflat în arestul prefecturei poliției, îmbolnăvindu-se subit și prezentînd simptoma alarmante, s’a avizat serviciul de gardă de la primăria Capitalei. Medicul de serviciu a dispus izolarea bolnavului și facerea cercetărilor bacteriologice. S’a stabilit însă că bolnavul are dezinterie. Serviciul de gardă de la primărie a mai fost avizat că e un caz suspect în str. 13 Septembrie No. 214. Bolnavul, izolat la spitalul Colentina, are o ușoară tulburare gastrointestinal. Bulgaria Unul din cei doui bolnavi de holeră din Sozopol a murit Șase noui cazuri s’au declarat ca de holeră, 4 din ele prezintînd cu adevărat simptomele holerei. Starea semănăturilor La ministerul de interne s’au primit următoarele rapoarte : Fălciu.—Timpul a fost variabil. Treeratul păioaselor s’a isprăvit și se lucrează la facerea semănăturilor de toamnă. Porumbul este copt, iar viile deasemenea au strugurii în copt. Islazurile sunt bune. Bacău.Timpul a fost călduros, iar nopțile răcoroase. Arăturile pentru semănăturile de toamnă s’au început și se fac cu ușurință. Ploile în acest județ au fost parțiale și generale. Recolta pomilor fructiferi și a viilor în genere va fi mijlocie, iar grădinile cu zarzavat sunt bune. Imașurile sunt bune, cositul fînețelor aproape terminat. Porumbul se prezintă bine. Treeratul grîului, secărei, orzului e aproape terminat, iar a ovăzului continuă. Recolta lor e satisfăcătoare. Vlașca.Timpul s’a răcorit simțitor în urma ploilor căzute în întreg județul. Locuitorii se ocupă cu diferite transporturi și facerea ogoarelor. Treeratul păioaselor s’a terminat în întreg județul. S’a început culesul porumbului continuînd cu activitate și cari promite o recoltă abundentă. Ilfov.Timpul a fost răcoros. Porumburile sînt frumoase. Gradinele și livezile se mențin bine. Locuitorii se ocupă cu facerea ogoarelor și transportarea cerealelor. Se continuă la facerea arăturilor pentru semănăturile de toamnă. Neamțul Timpul ploios și rece. Se continuă cu treeratul păioaselor. Porumbul dur. Se activează cu facerea arăturilor de toamnă și cu semănatul grîului. De asemenea se activează cu strînsul fînețelor. rese, se gîndesc a se uni pentru a lupta cu forțe înmnite, cu metodă și cu disciplină, fără de cari în vremea noastră nu se poate învinge. Astfel s’a născut trade-unions, sindicatele, asociațiunile, bursele de muncă, și întreaga organizațiune muncitorească. In același timp, socialismul marxist pătrunde in mase, răspîndind ca idei fundamentale : ideea luptei de clasă, ideea după care capitalul provine dintr’un surplus de muncă neplătită, și ideea că lucrătorul trebue ca, cu salariul primit, să-și poată răscumpăra obiectul fabricat. Din punct de vedere economic acestea sunt erezii, dar deoarece ideile acestea au pătruns grație falsei lor simplități, și s’au transformat după teoria lui Alfred Fonn é în idei-forțe, nu le mai putem desprețui ca neadevăruri. Zilele trecute după greva din Anglia declarată pentru urcare de salariu, mișcarea sub o formă puțin deosebită se repercuta în Franța, și imediat sub motivul de scumpire a traiului, ni s’a oferit spectacolul de la Viena. Spania era cît apoi să fie cuprinsă de o grevă generală, iar la Pesta, în Boemia, și în multe alte părți, meetingurile au dovedit în public"o conștiință vibrînd la unison. Grevele, manifestațiunile, și atentatele din urmă, nu sunt momente de evoluție, ci zile revoluționare. Societatea de azi e cuprinsă de un spirit nou, ce tinde spre un nou echilibru. Regimul industrial e pe cale de a se transforma. Frămîntarea actuală, această nevroză socială a vremei noastre, e simptomul că ne-am pierdut echilibrul, și că trebue să ne căutăm un altul. Și istoria ne arată, că întotdeauna tranzițiile sunt neplăcute, deoarece ești silit să te desparți de anume stări cunoscute și încercate, pentru forme neexperimentate și pline de necunoscut. Azi suntem într'o asemenea epocă de tranziție. De aceea, cu atît mai mult conducătorii și cugetătorii au nevoe de mult echilibru, cu cît vremile sunt mai dezechilibrate. Dar după cum toate încurcăturile omenești și-au găsit deslegarea, putem fi siguri că și marele nostru conflict social se va rezolva prin găsirea unei organizațiuni noi, care însă aproape netăgăduit nu va fi nici comunismul, și nici colectivismul socialiștilor ortodoxi. O parte din tablou era deja pictată pe zid; patru cavaleri s-au înfășcăt și se luptă pentru un steag; prăjina steagului s’a rupt și e gata, gata să zboare în bucăți; pînza s’a rupt în mai multe fîșii. Cinci mîini au apucat prăjina și cu multă ardoare o trag toți din toate părțile. Săbiile lucesc, ridicate în sus. După modul cum sunt gurile deschise, se vede că din ele ese un strigăt supranatural. Chipurile îngrozite ale oamenilor nu-s mai puțin înfricoșătoare decît orbitele sfinxilor cari împodobesc creștetele coifurilor. Chiar și caii suferă contagiunea acestei turbări: ridicați în două picioare, și-au împleticit picioarele din față și, cu urechile blegite, cu ochii înfuriați, aseminea unor fiare, se mușcă. Pe pămînt, într’un noroi însîngerat, sub copitele cailor, un om omoară pe altul ținîndu-l de păr și trîntindu-1 cu capul de pămînt, și nu bagă de seamă în furia lui că peste o clipă amîndoi vor fi atîlniți. «E războiul în toată grozăvia lui, oameni ce seamănă cu fiare lăsate în libertate, este, după expresia lui Leonardo, pazzia bestialisima care, în locurile drepte, nu lasă o urmă care să nu fie plină de sînge. Eșind din Palazzo vechio, Leonardo se opri în piață, în fața lui David, nemuritoarea operă a lui Michel Angelo. Statuia aceasta uriașe părea că face de gardă în fața porței primăriei orașului Florența, eșind la iveală pe fondul întunecat al pietrelor învechite de vremuri. Acest corp de flăcău, lipsit de orice vestmînt, era slab : mina dreaptă care ținea toiagul era așa de întinsă încît se vedeau vinele; cea stingă, era îndoită în spre piept și ținea o piatră. încruntat la față și cu privirea dusă ’n depărtare, dădea bine impresia unui om care ochește vr’o țintă. D’asupra frunței care era destul de joasă, părul bucălat forma o coroană. In această operă a rivalului său, Leonardo simțea un suflet, poate egal cu al său, dar cu totul opus, precum acțiunea este opusă contemplațiunei, pasiunea nesimțirei, furtuna liniște!. Și această forță stranie îl atrăgea, îi ațîța curiozitatea, dorința ea săi se apropie de ea și s-o cunoască pe de-antregul. Și Leonardo își aduse aminte de Cartea Regilor. In schelele de la Santa Maria del Fiore se găsește un bolovan mare de marmoră cioplit rău de un sculptor neîndemînatic. Cei mai buni artiști 11 refuzaseră spunînd că le este peste putință să-l Întrebuințeze. Cînd Leonardo veni din Roma, i se dete și lui blocul Dar, pe cînd cu încetineala lui obicinuită, se gîndea, măsura, calcula, întotdeauna nehotărît, un alt artist, cu douăzeci și trei de ani mai tînăr decît el, Michel Angelo Buonarotti, primea comanda și cu o iuțeală ne mai văzută, lucrînd nu numai ziua dar și noaptea își sfîrșia uriașul în douăzeci și cinci de luni. Leonardo lucrase timp de șasasprezece ani la mormîntul lui Sforza, Colosul, și nu îndrăsnea să se gîndească la timpul pe care i l-ar lua o marmură de talia lui David. Florentinii declarară pe Michel Angelo de rival în sculptură a lui Leonardo și Buonaroti ținu fără șovăire sfidarea. Acum, abordînd genul tablourilor răsboinice în sala consiliului, cu toate că nu pusese în viața lui mina pe pensulă, cu o mîndrie care putea să pară o îndrăsneală nebună, declară că rivarează cu Leonardo în pictură. Cu cît vedea mai multă modestie la măiestru eu atît ura lui devenea mai neîmpăcată. Liniștea lui Leonardo i se părea că-i batjocură. Ca o bolnăvicioasă imaginație, asculta bîrfelile, căuta motive de ceartă, profita de toate împrejurările pentru a-și nimici dușmanul Când David fu terminat, guvernatorul chemă pe cei mai buni pictori și sculptori ca să-și spună părerea asupra locului unde ar fi nimerit să-l așeze. Leonardo fu de părerea arhitectului Iulliano da San Gallo care sfătuia ca uriașul să fie așezat în piața palatului, în adîncitura stradelei Orpagni, sub arcul principal. Cînd Michel Angelo auzi acest lucru, declară că Leonardo voia numai și numai din gelozie ca David să fie ascuns în colțul cel mai întunecat așa încît soarele să nu-l lumineze niciodată și nimeni să nu o poată vedea. Totuși, într’una din zile, la una din întrunirile care se țineau în atelierul lui Leonardo, în fața a o mulțime de artiști ca: frații Pollaiuolo, bătrînul Sandro Botticelli, Filippus Lippi, elevi de ai lui Perguin, o discuție aprinsă se iscă asupra faptului care din cele două arte, pictura și sculptura, era mai de frunte — pe atunci subiectul favorit al școlarilor. Leonardo asculta în tăcere. Cînd fu întrebat răspunse: — Eu cred că arta este cu atît mai desăvîrșită cu cît se îndepărtează de meserie. Și cu un surîs cu două înțelesuri, așa încît cu greu ai fi putut ghici dacă vorbea cu sinceritate sau în batjocură, adăogă. Tradus de Ticu St. Dumitrescu (Va urma) DIMITRY de MEREJKOWSKI 3 MONNA LISA del GIOCONDA