Viitorul, ianuarie 1912 (Anul 6, nr. 1402-1427)
1912-01-24 / nr. 1422
trebuiesc satisfăcute pe rind și ou Încetul. 4^ Mi a mai pus că cunoaște valea mlespre care îl vorbeam, și ou or fi- Asanarea care dă mai mult de sește cu mult mai pitorească decît Valea Ialomița. — Dar, toata cu Încetul, mi-a repetat din nou. Irimescu-Cindești Conferința«!“ H. G.Lecca Noi și ele Intr’o ușoară și originală formă de «onuserie» cunoscutul post d. Haralamb G. Letca. și a desfășurat aseară în «ala Ateneului conferința sa intitulată aga de sugestiv «Noi și ele». «Noi» suntem noi bărbații rele» sunt femeile. întreaga conferință a fost alcătuită dintr-o comparație a acestor două diferite sexe, care se atrag totuși așa de mult. Pe femei conferențiarul se împarte în mai multe categorii: femei de temperament—totdeauna sincere,femei de inimă—săbii mă — și femei <de cap »—adevărați monștri. Clasifi cînd și pe bărbați, arată deosebirile dintre ei și femei, din foarte multe puncte de vedere. Asemănările dintre aceste două Vi« sînt puține—zice conferențiarul—și le notează în treacăt. Analizează apoi căsătoria, și mai cu seamă cauzele distrugerii ei—aduiterul — dînd toată vina pe bărbați, deoarece, după părerea sale, femeea e ca o vioară pa care, dacă știi, poți să cînți tot ce vrei §1 că e femei numai atunci păcă megie cînd bărbatul e sau nesimțitor, sau preocupat sau nătiig. Conferențiarul face apoi apologia emofului—suflul vieții—și arată că, ori eu ne vom sili să fim tari: »Nu noi vom fi stăpîni, ,ei ,ele S. E. w halaua Dobrinei, pentru a Intimida și pe părintele copilului grav rănit. Aesta însă, care, văzînd hanii în care sosise copilul său neasft, venise cu gîndul de a face cunoștință cu care este părți din corpul ginerului d-lui polițaiu, și nu s’a liniștit de cît numai grație intervenției institutorului Dragomirescu, — nu vrea să audă de nimic, mai ales că starea fiului său se agravează din zi în zi. Pe de altă parte începe să facă jalbă că d. Dragomirescu l-ar fi bătut cu clasa sa întreagă (?!) (Știți povestea hoțului, care surprins în casă, începe să te acuze că «de ce ai lăsat fereastra deschisă»). Ancheta cam întîrziată. Numai de nu s’ar mușamaliza lucrurile. (De e vorba de ginerile lu dom polițai și final d-lui prefect!). G' *• DIN ȚARA HUȘI Din asănările regimului.— isprăvile unui dascal Păîăaș. Ca și celelalte localități din țară, ulei Hușul nostru nu putea să fie lăsat afară din sfera de asanare, începută cu atita vîîo de actualul guvern. Trebuia și Hușul asanat și s’a început cu școala. Asanarea care dă mai mult de vorbă Benin , în pașnicul nostru oraș, e următoarea: Acum 2 hmi .dom polițaiu al Hugului !*os glue^ra ps un tină? I Sirbu, învățător, abis de un an, la Sekiopeni. Prnâ nd n’avem nimic de zis, d. polițaiu ara multe sate (să trăiască !), n stat vre’o 6—7 ani în opoziția și de famisiunea grea, remumerația după budget mică! ne mulțumim și cu mai puțin! Da, dar dânsul știe ce face ! învățător, învățător, dar cînd sunt ai noștri la putere o să-l ridice ci de nici n’ai să mai put ești Stătîuiește deocamdata pe lingă grefeotul judojahui și pe lîngă un da putat cu influiență sa-i can«ne.PSrghia numai a d-lui prefect nu-i ajungea! Ca prim dar î9 nuntă i s’a dat noului ginerică detașarea la Huși. Găsind însă dom polițaiu că singur« detașarea nu i de esena, stăruiește din nou să i-se dea gi direcția școalei No. 1 de băeți și să sa sacrifice E3ffel d. I. Dragomirescu, un institetor, oare ... dar săi lăsam deoparte calitățile, ci știu că n’ar voi, în modesta i obișnuită să-i fie înșirate. Destul e să spunem numai că un fapt foarte curios. E nostim de culoa ce-i ! D. Dragomirescu iaca in vara necasta o călătorie de aproape două luni de zile prin Austria, Elveția și Italia. Vizitind Turiisul vede la o expoziție o secție didactică, în care se arătau în mod foarte interesant, progresele școalei italiene în ultimii 50 de ani. Gîndindu-se numai la interesele școalei și crezînd ca o cunoaștere a acestei secțiuni ar fi de un talon și pentru țara noastră se apucă naivul să presinte un raport ministerului. Asupra valorii acestui raport nu e datoria noastră să inzistăm, destul e de știut că ministerul îi face cunoscut că a gă uit interesant raportul, că a hotârit publicarea lui în «Balerinul Oficial și drept recompensă îi trimite 200 de lei. Casa școalelor ii publică imediat în numărul recent din «Albin»». Când i s’a cerut sacrificarea d-lui Dragomirescu, care, trebuie știut n’a făcut nici un fel de politică, ministerul n’a ținut în seamă acest moft recent (trebuia doar satisfăcută ambiția lu ’dom ’polițaiul) și 1 și înlocuește pe ziua de 1 Decembrie, la vre-o două zile după ce , primise ploconul da mai sus. Plocon după plocon 1 Lumea, de ca lumea, proastă cum ea, acum indignată, cînd vede batjocura de a se numi un director un învățător da un an în învățămînt, cînd și &■ colo institutori cu 20—25 de ani da Invățâmînt. De acum înainte noul ginerică și director cum să-și arate autoritatea ? Bătaie și iar bătaie, e doar ginere de polițaiui~ Acum vreo 10 zile vine la școală și găsește în curta băcții jucîndu-se cu zăpada. Pune mina pe unul din ei, numele nu importă, și-i bate îngrozitor. Plin de sînge, copilul e trimis acasă da către institutor. De atunci, de aproape 10 zile, copilul lipsește da la școală. In alta zile bata pe alți 5 elevi, dintre cari pe doi iar îi umple de singe, tot în recreația și tot pentru același motiv ca și cellalt. Astea sa întîmplă în fața întregei populațiuni școlare, ceea ca nu încape aici o tăgadă. Părinții au cerut imediat anchetă. Au trecut cite-va zile. Acest model de pedagog văzînd că se îngroașe gluma și că proștii de Hușeni nu-s ca cei din Șchiopeni,unde după informațiile culese,își avea o cîrjă de lemn cu care mîngăia spețele elevilor săi, — pune imediat în mișcare pe tata-socru și pe nănași, încep să fie chemați la proiectare tatăl unuia din băeți care-i funcționau, și amenințat cu cîrjia, dacă va mai pretinde ceva, pe altul, care e frizer, idem. începe pelerinajul și nu ma FOCȘANI Delegații la intrunirea guvernamentală din București. — Prin ziarele oficioase guvernul conservator și-a făcut reclamă, că la întrunirea sa de la Eforie, în ziua de 15 curent, n’a luat parte decît populația bucureșteană deși era așa de multă lume. Vecinie fanfaronade de a legogumanilor d-lui Cerp. Adevăul este însă situ!. De teamă că cetățenii din București vor veni prea puțini la întrunire, așa ori sala ar rfimine goală, conservatorii din prudență au adus cu duiumui delegații de prin județe, fără însă ca sa aibă curajul a le spune acestea pe față. Așa din Putna au adus la București în diferite transporturi începînd din ajunul întrunirei peste 80 de persoane. Și pentru ca să nu se poată zice, că noi inventam, dăm mai jos numele și calitatea cîtorva fruntași delegați care au fost aduși la întrunire. Deși toți au fost duși cu bilete gratuite, știind salvarea partizanilor săi prefectul n’a voit să facă prea mare risipa cu biletele ; de aceea n’a dat da cît la cei doi dinții din lista ce dăm mai jos, bilete de ci I, 1* vr’o 19 inși mai departe se a dat bilete de ci. II, iar pentru rest bilete da el. III. I*t& cei ce au plecat: M. Chimițat, directorul prefecturei; T. Teodorescu, fratele deputatului Teodorescu Odobeșteanu ; D. Fanastascu, perceptor fiscal; C. Chirițesu, profesor, consilier comunal ; A Copcescu, maestru de gimnastică, consilier județean; O. Zamfirescu, profesor ; M. Nedelcu, primar din Jariștea ; A. Vasiliu, primar din Mftrășești; I. Nicolau, primar din Surse» ; C. Postescn, învățător din Marsișești; G. Bodescu, Melidon și Utisteaj Amonescu, Iorgu State, funcționari la Primărie ; G. Gheorghiu, perceptor Mftrășești; Preotul C. Vonea, transferat de două săptămîni da la țară în ocaș și socrul său Scarlat naiculescu ; Ștefan loneacu-plăpumar; Pătrnescu Fulga; Gavrilă Focșa, măcelar ; C. Poiană, Ion Cojan, funcționar ; Ion C. Busuioc Ion Hanganu, G. Neaga, N. Gagiu Const. Stan, bătăuși arvaniți de Nicolan primarul din Suraca și alții în număr de 50 inși tot de talia celor din urmă. Cu do acaștia construstorii și-au putut abia popula.Salada mutitrei parte din ei fiind funcționad, iar grosul angajați cîte 3 lei ziua plus plimbatul gratis la București numai ca să strige in sală, căci astfel s’ar fi expus să fie și ridice 11 ca un guvern fiind să nu poată umple sala cu cetățeni. Syr Conferințele la Institutu ELLA EM. SAVOPOL Duminică 22 Ianuarie ș’a urmat seria conferințelor la Institutul d nei Ella Em Savopol. D-șoara Lucreția Stroescu, profesoară de limba romîni, a ținiit o conferință «Despre Educație». Analizează educațiunea în genere, vorbind în parte despre educația fizică, intelectuală și morală, cari una condiționeazâ pa cealaltă, dat fiind faptul, că corpul este un obiect tot atît de important ca și spiritul. Problema educațiunei nu tinde a realiza scopul final al existenței omenești ci numai a pregăti pe omul tînăr pentru realizarea vii. , i.Și, pentru o pricepere mai bine a realizarei acestui scop, conferențiara amplificînd, tratează in special părțile cari privesc mai de aproape scopul educației, spunînd că suferințele fizice zdrobesc spiritul, strică dispozițiunile, slăbesc voința, precum și întregul mers al ființei omenești , pe cînd, din contră, puterea corpului înlesnește foarte mult orice silință spirituală. Arată cum nu se poate sili activitatea spiritului înainte de a îngriji de dezvoltarea fizică, precum și mijloacele unei educațiuni fizice bine echilibrată, pentru ca să fie în acord cu disciplina intelectuală care are atîta valoare, insît buna stare a unui individ sau popor, stă totdeauna în raport cu cultura de care se bucură. Orice muncă, orice profesie devine mai înfloritoare, mai profitabilă, dacă e condusă cu pricere și calul. Arată adevărata cultură ce trebue să și-o însușească un individ. După ce arată și aci mijloacele unei bune educații, consenuarea vorbește în ultima parte a subiectului său despre educația estetică, morala, și religioasă. Analizînd pe fiecare in parte, arată mai departe mijloacele de care se servesc pentru a nu da oameni egoiști, mîndri, plini de capricii, fară voință, etc. Conchide că numai prin o educație fizică intelectuală și morală omul se desvolta singur pe sine în virtutea factorilor vii de care dispune și pe care îi produce într’însul viața practică, vederile, calitățile și activitatea educatorului. Familia școala _i în special școala profesională sunt factori esențiali cari pregătesc ființa pentru viața practică După terminarea conferinței s’a pus întrebări elevelor asupra celor 3puse de conferențiară și s-a lămurit pe înțelesul tuturor în seninătatea educației fizice, intelectuale și morale. — «Marea Neagră» este titlul tmei broșuri al cărei statur este d-lî. Porucie. Această lucrare interesantă eate singura în ramura oCM>negr*fkd, isriist în limb* romînăt. In revista «Studii Filosofice» au articole d-nii N. Nisipenu, A. Ștefănescu-Galați, E. O. Butușară și d na Maria Ștefănmu, . ------- ----------- 1 . ■ ■ ‘ ■ ■ _ . Cl . . - ---------------■ vitim it Cercul de studii va ține ședință. Miercuri 25 curent la ora p. m. D-l Anibal Teodorescu, docent, conferențiar la facultatea juridică din București, va vorbi despre proectul de lege pentru înființarea Contenciosului administrativ. «Epoca» ne adresează epitetul de „mari nerușinați» fiindcă am adus pe tapet chestia împămîntenirilor și fiindcă, ceva mai mult, am precizat chiar nume. Ziarul guvernamental desminte informația noastră în care vorbeam de scena petrecută între dnii Radu Ilvan și Roseti Bălănescu, cu privire la un favorit al d-lui doctor Leonte pe care cei di’ntîi îl taxa drept excroc și refuza a-l trece pe lista de împăminteniri atît timp cît dînsul va face parte din comisie. Pentru a închide gura „Epocei“ odată pentru totdeauna, în numărul nostru de miine, vom servi confratelui nostru unul din acele caruri miraculoase care sperăm să i vindece pe viitor de mania desmințirilor necuviincioase. * 7.Mttl «Opini*» din Uși Buhava uima timi de : Guvernul, în mod discret, a intervenit în ziua de joi, la reprezentanți străini din București, ca să telegrafeze guvernelor respective, ca nu este nici un motiv de îngrijorare în ce privește soliditatea Băncei Naționale. Această știre, absolut imposibilă de a fi desmințita, o deținem de la un director al unei mari instituții financiare din Capitală, în măsură de a ști exact ceea ce se petrece în această chestiune. Ne lipsim de orice comentarii, cu privire la situația în care se află ministerul de război, în urma acestor interviniii ale guvernului. Î n curând se va depune pe biuroul Camerei deputaților proectul de buget gneral al Statului, pe anul financiar 1912—912. Cifra totală a bugetului se ridică a 502.745 230 lei fațade 477 745.230 lei cît prezintă bugetul în curs, deci cu un spor de 25 milioane. Numai dacă guvernul va avea vreme să'l voteze , A D. Sanielevici, funcționar la societatea de asigurare,Dacia- Romînia ‘, a fost împamîntenit atît la Cameră cît și la Senat cu o iuțeală fugeratoare. In modul acesta, d. Nenițescu scapă de datoria ce o avea către d. Sanielevici, care a colaborat la legea meseriilor. Această împămîntenire a fost votată pentru ca d Sanielevici să poată fi numit sub director la Casa centrală a meseriașilor. Credem că orice comentarii sunt de prisos. ♦ Leahul fanciar urban din Iași, și-a publicat bilanțul pe ai II-a semnat la 1911. Din acest bilanț resultă că Creditul are in posesia sa imobile în valoare de 3.656.726 lei. O mare parte din aceste imobile se găsesc în Capitală așa că Creditului i-ar fi foarte ușor să contribue la o eibe uire a chiriilor dacă nu altfel, dar cel puțin pe strîffid actualul cuantum al chiriilor imobilelor din Capitală. + Casa corpului didactic amintește celor în drept, ofi schițele de plan pentru internatul ce se va construi pe teremii din Bd. Schitu Măgureanu 7, cedat de către primăria Capitalei, trebue prezentată la casă, str. Brezoianu 19, pînăt la 14 Februarie ora 3 p. m. Unii arhitecți cari din eroare n’au primit un program al lucrărei, pot obține de la casă, în toate zilele de lucru de la 12—6 p. m , atît programul cît și o copie de plan al tezaurului. M. S. Regele a binevoit a saporza pe d. maior A. D. Sturdza, fost atașat militar pe lîngă lagațiunile Romîniei din Paris și Bruxelles, de a purta însemnele de ofițer al ordinului Legiunea de Onoare și însemnele de comandor al ordinului Leopold. * D-l Dim. Marinescu-Bragadiru, mare proprietar și industriaș, a dăruit 5000 lei pentru clădirea bisericei parohiale din satul Vîrteju, județul Ilfov. * Societatea «Căminul Romînesc» a primit ajutor pentru propășirea scopului său cultural și umanitar, următoarele sume: Banca Oborul 100 lei, Banca Națională 20 lei, Banca Generală 200 lei. Societatea exprimă vii mulțumiri generoșilor donatori. * Domnii advocați din județul Ilfov sunt rugați a se întruni Mercari, 25 Ianuarie, ora 5 p. m., în sala bibliotecei corpului din palatul de justiție spre a discuta chestiuni profesionale. * Ministerul lucrărilor publice, prin noul proect de buget, a sporit alocația respectivă cu 10.000 lei, pentru a se putea trimite în streinătate pe un timp determinat cîțiva dintre absolvenții școalei de poduri și șosele spre a dobîndi cunoștințe practice în ramura electricității.Ar Tribuna Liberală» din Galați face următoarele întrebări d-lui Hagi Anton, prefectul județului Covurlui 1) Este sau nu adevărat că de la venirea d-sale, în fruntea județului e un adevărat jaf in finanțele acestui județ ? 2) Este sau nu adevărat că d-sa a luat pînă acum, în interval numai de 6 luni, pentru așa zise cheltușii de reprezentație, sume variind intre 1000 și 3000 lei, in total 12 tii lei, cum nu s'a mai pomenit nici odată la noi ? 3) Este sau nu adevărat că d sa a adus ca intendent al prefecturei pe o rudă a sa, Căpitan reformat Basarabescu, de la venirea căruia e o risipă și o neregulă nu mai pomenită in administrarea materialului prefecturei ? * Casa de asigurare a meseriașilor. — Noua lege a meseriilor și o*a pentru înființarea Casei Centrale de asigurări a meseriașilor, va fi promulgată pe ziua de 1 Februarie a. o. Pentru punerea în aplicare a acestei legi, s’a cerut Corpurilor Legiuitoare deschiderea unui credit extraordinar de 300.000 lei. Casa centrală, va funcționa pînfta 23 Aprilie, în ministerul industriei și comerț iar de la aceasta dată se va muta într’un local particular din Capitală care va fi închiriat în acest scop, cu toate ori pînă în prezent nu s’a putut găsi încft un ase ■menea local care sa corespundă necesităților. Pentru Casa Centrală e navoe de un local care să cuprindă cel puțin treizeci de camere. Contrariu celor publicate de ziere, numirile la Casa Centrală nu s’au hotărît pînă acum. Este sigură numai numirea d lui Al. Gîdei, ca director general, și a d-lui Alex Gatargiu ca subdirector. Prin noul budget al ministerului de finanțe, d. C. Ionescu, directorul contribuțiilor, a fost avansat în funcțiunea de director general salariat cu 1200 lei lunar. Suntem informați că la circul Sidoli se prepară pentru seara de 28 Ianuarie a mars reprezentația de gală, cu un program din cele mai alese, la care va asista și A. S. R. Principesa Maria. sf. Pe două săptămîni a dispărut din Capitală de Cristan, comptabilul șef al «Băncii Oltului» din Slatina, care în ultimul timp suferea de o maladie nervoasă. Este o persoană ca de 40 ani, scundă, grasă și cu obrazul ciupit de vărsat. Familia roagă pe cei cari cunosc locul unde se află d. Cristan, să binevoiași a-l indica poliției de siguranță. * Duminică s’a făcut la Craiova înmonaîntarea rămășițelor pămîntești ale regretatului artist Nae Popescu da la Teatrul național din acel oraș. De fanetul era unul din cei mai vechi și mai meritoși artiști ai teatrului craiovean. La este moșia înmormîntărei au luat parte toți artiștii teatrului național și un public numeros. * Societatea generală a studenților români Centrul București, credincios programului său, a decis să scoată o revistă lunară, în care se vor discuta toate chestiunile ce interesează studențimea Pentru ca acea revistă nu să fie oglinda activității studențești pe toate terenurile comitetul centrului roagă pe toți studenții să trimeată lucrări artistice sau științifice, deocamdată pe adresa: Președintele «Centrului București» strada Scaune 38. Vandalii de la Primărie Devastarea grădină Cîșmigiu Inteligenții edili de la primăria Capitalei au isprăvit cu toate lucrările de edilitate așa că nu le-a mai rămis decît să devasteze grădina Cișmigiului. Cișmigiul este una din podoabele Capitalei și a trebuit ca în fruntea primăriei să se găsească un primar, de inteligența d-lui Matache Dobrescu, ca să se gîndească să distrugă acest frumos parc. Dar să arătăm placul inteligent făurit de d. Dobrasou, pentru «sistematizarea» grădinei OigMdgiu, — cum îi place d-sale si*șă numească opera de distrugere. S’a hotărît ca în fața ministerului de lucrări publice să se deschidă o mare piață, pentru... staționarea trăsurilor. Pentru deschiderea acestei piețe, actualul grilaj al grădinei va fi băgat înnăuntru cu 20 de metri, așa oui viitorul grilaj va fi exact la marginea lacului. S’a mai hotărît ca, din dreptul celei de a doua porți a grădinei, de pe bulevardul Elisabeta, spre calea Victoriei, să se deschidă un bulevard, care să înconjure grădina, pe la spatele caselor din străzile Brezoianu și Știrbei-Vodă, va trece prin fundul grădinei și se va sfîrșî în bulevardul Schitul Măgureanu. Terenul necesar pentru acest bulevard, — care va avea o lărgime de 20 de metri, — se va lua tot din terenul grădinei, distrugîndu-se astfel plantația, întreținută pînă acum, cu atîta cheltuială. Piața și bulevardul însă nu l s-a părut inteligenților edili destul de distrugătoare, și atunci au mai proectat deschiderea unei străzi, chiar prin mijlocul grădinei. Această stradă— care va îi văruiallă — va lega străzile Brezoianu cu Schitul Măgureanu și va fi tăiată prin dreptul podului cel mare de pe lac. Oricine Își poate închipui, în urma aplicărei acestui faimos plan, ce va mai rămîne din frumosul parc al Cișmigiului.B » B Se spune însă, că nu numai gîndul de a «sistematiza» cișmigiul, dar îi împins pe d-l Matache Dobreacu să făurească acest plan, ci și alte motive de un ordin cu totul deosebit decît cel de estetică. Între altele, se șoptește că un intre proprietar al unui imobil de pe str. Știrbsey Vodă, ar dori foarte mult să aibă o fațadă, a imobilului său și spre grădina Cimigiu, așa că prin deschiderea bulevardului care va înconjura grădina, i se va realiza dorința. Despre acest fapt însă ne vom ocupa într-un numărr viitor. ULTIMA ORA Presa și distrugerea clădirilor din Hodeida Paria, 22 Ianuarie.—«Le Journal» serie ci distrugerea premeditați a clădiilor Societății franceza din Hodeida ar fi atît de gravă să leara dreptului internațional încît guvernul francez nu poate decît să facit demersurile cele mai energice. Societatea frâncază însărcinată cu construcția căei ferat din Hadeida a cerut guvernului francez trimiterea unui val francez de răsboiu pentru a ocroti pe ingineri francezi și familiile lor care sunt fără adăpost. * * * Paris, 22 ianuarie. — Guvernul francez a telegrafiat la Constantinopole și la Obok spre a cere informațiuni despre incidentele de la Hadeida. S’a dat instrucțiuni vaporului francez din societatea «Massagieres Maritimes» care se găsește în acest moment în Marea Roșie să se oprească la Hadeida spre a lua pe bord pe pasageri francezi. Paris, 22 Ianuarie.— O parte din presa franceză de azi comentează într-un mod foarte energic bombardarea de la Hadeida. Ziarul «Autoritft» scrie : e vorba de o provocare sistematică; cu toate că guvernul francez e pentru conensațiune, nu va putea da data această să tolereze un asemenea procedeu din partea Italiei. «L’leis Parole» declară ofi Italia își vede finanțe și forțele militare obosita din cauza campaniei din Tapolitania și nu are acum alt scop decît de a jigni comerțul strain spre a împinge puterile la o intervenție la Constantinopol, spre a face pe turci să recunoască anexarea Tripolitaniei.Laa Paris, 22 Ianuarie. — Deputatul naționalist, maiorul Driant, a comunicat primarui ministru că în cazul cînd știrea bombardărei Hodi, dar distrugerea șantierului francez de către escadra italiană se confirmă în mod oficial îl va interpela în ședința de miune a Camerai despre măsurile pe care guvernul 18 value, spre a pune capăt atitudine puțin amicală și chiar provocatoare, mărturisită cu acest atac nejustimat. Această interpelare va fi probabil amintită deoarece primul ministru trebue să asiste miine la ședința Senatului unde se va discuta convenția franco germană. L La Ziarele «Le Temps» și «Journal des Debets» au publicat articole care pare a fi inspirate de ministul de externe și avind de scop să calmeze agitația pricinuită de incidentul de la Hadeida.După acesta articole, guvernul italian, pe baza Convenției din Haga considerat stabilimentele din Ras el Kettbea staclimente cari ar fi putut ocupate de dușman și a procedat în conformitate cu Convenția sus zis. Societatea franceză și persoanele păgubite nu au decît să se adreseze Turciei spre a cere o indemnizare. Ar fi o lipsă de met și chiar un exces de a ațîța cu acest prilej opiniunea franceză în contra Italiei deoarece să știa că calea ferată în construcție trebuia să servească pentru apărarea provinciei Temen. Capitala Nenorocirea din gara Filaret. Un grav accident s-a intimplat aseară, pe linia ferată, în apropiere de gara Filaret. Un soldat din regimentul 2 cetate, Ioan Dumitru, a plecat din gara de Nord cu trenul de 620 și la o mică distanță de stație a căzut de pe platforma vagonului în care se afla. Nenorocitul soldat a fost găsit aproape în nesimțire, de către un acar. El avea mina dreaptă tăiată de roiele trenului. Cu o ambulanță a Sos. de Salvare rănitul, a fost dus la spitalul militar. Majoratul principelui Boris SCRISOAREA VETERANILOR ROMÂNI, DIN 1877 Sofia, 22 Ianuarie. — Cu prilejul serbărilor din Sofia, veteranii români din răsboiul de la 1877-78 au trimis ministrului de instrucție, d. Bojbeeff, o scrisoare și felicitări, amintind victoria în contra dușmanului comun și fugind pe ministru să spună: Regelui că serbările majoratului Principelui moștenitor al Bulgariei umple inimele lor de bucuria. Telegrama veteranilor se termină prin străzi pentru întreaga Familie regală. Ministrul a răspuns într’un mod cordial. % A. S. R Principele Ferdinand al Romîniei a remis Principelui Boris Colierul Ordinului Carol. Regele Bulgariei a conferit Principelui moștentor al Romîniei Colierul Ordinului Alexandru. Azi la ora 11 dim., Principele Ferdinand al Romîniei s-a dus la biserica Romînească, unde a fost primit de către d. Ghika, ministrul țărei, însoțit de întregul personal al Legațiunei și de colonia romînă. Principele a vizitat Școala Romînească, unde elevii au cântat imnurile român și bulgar. A. S. R. a exprimat satisfacția Sa pentru modul cum sunt ținute clasele și atelierele. # • Sofia, 22 Ianuarie. — La muzeul național unde Principele Ferdinand a făcut apoi o vizită, a fost primit la ministerul instrucției, d. Boboeff și da director Fkilow. La ora cinci după amiazi s’a servit un ceas intim la Legațiunea Romînă la care au asistat A. S. R Principala Ferdinand, sultana precum și personalul Legațiunei. Părinții bulgarilor Dimitroff și Stoiceff, care au fost condamnați pentru omorul lui Mihăileanu și al lui Fitowski, au luminat Principelui moștenitor al Romintei o petiție prin care car iertarea celor doi prizonieri. Primirea acestei petiție de către Principele Ferdinand, spune ziarul «Dn&xmk», a făcut impresia cea mai bună in toate cercurile bulgărești. ■ ■ Sofia, 22 Ianuarie.—Principii Ferdinand ai Romîniei, Frederic și Leopold au plecat la ora 11 jumătate dimineața cu tren special via, Rușciuc, fiind salutați la gară de Regele Bulgariei și de Principii Boris și Cyril, precum și de toți miniștri, personalul Legațiunei Române și de autorități. Regele a luat rămas bun de la Principele Ferdinand In modul cel mai cordial, dindu-i acoladă. Ofițerii bulgari atașați Principelui și misiunei române se vor duce pînă la hotar. Principii se vor opri un ceas la Tîrnovo.* » » La negațiunea rusă s’a servit ori un ceas la care au luat parte marele duel Andrei și Principii moștenitori ai Greciei, Serbiei și Muntenegru, precum și misiunile franceză, italiană, turcească și spaniolă, d-nii Guesoff și Danew. Aseară a fost un prînz de familie la Palat, urmat de bal.___________ CALATORIA SUVERANILOR ENGLEZI Londra, 22 Ianuarie. — iachtul legal «Medina» »vînd la bord pe Suveranii Angliei a sosit la SpUhead. EXPLOZIE Kiev, 22 Ianuarie. — In timpul manevrelor la Tyrelzki, o șrapnelă fileind explozie au fost cinci răniți, dintre care doi au murit puțin in urmă. UN PROCES CELEBRU Varșovia.—Ieri a început procesul Cubiului Komber, care a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru că a ucis pe cumnatul său Chrzanowski. GROAZIMUA MOARTE A UNUI EXPERIMENTATOR Paris. 22 bouarki.—Tinărul Richeist, supus austriac, vrînd să experimenteze un aparat nou, constind intr’un «costum parachute» destinat aviatorilor, s’a aruncat de .a primul etaj și Turnului Eiffel. Aparatul nu a funcționat și Reichs 11 a căzut și a ramau mort pe loc, avînd șira spmărei ruptă, precum și cele doua picioare. Keletiéit nu era Înjurat. ÎMPOTMOLIREA VAPORULUI «ARTIOS» Tanger, 22 Ianuarie. — Vaporul francez «Artois» care venia din Cababiansa s’a împotmolit în fundul portului Tanger in apropierea rîului El Hack. Situația vaporului e destul de pericuionată din cauza furtunei. MISIUNEA GEüI LUNEI ROȘIE Tunis, 22 ianuarie, — Vaporul francez «Vuie de Tenth» avind pe bord cei 20 membri ai «Setul Lunei Roșie» a sosit aci fără ulei au incident. Misiunea a ramas pe bord și au va debarca decît la Slax. O delegație translavă s’a dus pe bord să ofere diferite obiecte ca amintire membrilor misiunei. Acest vapor va pleca &z in apa atânsta spre Slax, de unde misiunea se va duce pînă la hotar la automobile, și de acolo la Homs. X CĂLĂTORIE REGALA Berlin, 22 Ianuarie.— Regele Niculae al Muntmgrului și Principele Petre au sosit aci și va sta miine și poimîine, păstrând incognito, apoi își vor urma călătoria spre Rusia. ÎMPRUMUT PENTRU CONSTRUIRE DE CĂI FERATE Constantinopole, 22 Ianuarie. — Se asigură că în ultimele zile au început negocierile între ministerul finanțelor și Banca otomană în privința marelui împrumut pentru construirea căilor farate din Macedonia, Anatolia și Albania. Negocierile traduc sa fie terminate în iulie, altfel convenția aceasta ar fi nulă. RECUNOȘTINȚA IMPERIALĂ Petersburg, 22 Ianuarie.—Un rescript imperial a exprimat fostului ambasador rus, la Berlin, Contele Odtensaeken, recunoștința imperială pentru serviciile mari făcute Rusiei, prin consolidarea, legăturilor intime care există de mult între cele două mari împărății: Rusia și Germania. PLECAREA GENERALULUI Caneva Roma, 22 ianuarie.—Ziarul « Tribuna» află din Tripolis că locotenentul-general Caneva a plecat asi la 7 jumătate seara spre Italia cu vapori «Cefta Cagliari» spre a conferi cu membrii guvernului italian. Serbarea de la 24 ianuarie Iată programa serbărei zilei de 24 ianuarie 1912 ne va avea loc la ora 2 p. m. la Azilul Orbilor «Regina Elisabeta», str. Mfironței (între vii) No. 20: Imnul regal executat de corci și orchestra Azilului. Credința In D-zeu și foloasele ei, predică rostită de Peotul G. Crețu de a bis, Sf. Gheorghe (Capra). Cuviințarea ocazională țintită de d. Alex. Stoenescu. Cor mixt : Pe-al nostru steag, Hora Unirii, Cuza-Vodă, poezia executată de Radu P. Tudor. Solo de corn, de Radu P. Tudor, Trei melodii, de orchestra Azilului sub conducerea d lui G. I. Eniuk. Recitări: Vulpea și gîsca, De ca pe ceruți lace înființarea fabulei. Corul mixt al Azilului. Unirea, poezie recitată de elevul Iorel Ionescu. Boreauso, solo de violină executat de Alex. Ionescu. Orchestra azilului, Plecarea fraților, Mardale, perși pa care o interpretează. Partea II» din «Dublu concert» a lui Bach, cum și «Concert în re» de Beethoven ne-au făcut să simțim superioritatea lui «Lucien Capet» n-au făcut să simțim adevărata muzică. cArie din Nozee di Figaro* nu a avut toată strălucirea la care ne așteptam. Dna M. Buisson nu e o cîntăreață de operă, glasul ei nu a destul de vibrant, de plin de puternic. Mult mai bine a fost în «Chant da predear» și mai ales în «Clair de lune» ale lui G. Faure. D-sa e specialistă in arii mici și regretăm că nu a vrut să repete : « Clair de lune» cu toate insistențele publicului." Pe d-nai H, Casadesus și M. Hervett i-am auzit prea puțin, pentru a ne pronunța asupra lor. Sfîrșind aceste repezi impresii, trebue să revenim la d-nul Licien Capet, unul din cei mai mai de seamă reprezentanți ai muzical franceze, și să-l felicităm încă odată pentru «maestria» cu care a executat «Concertul în re» de Beethoven. Astă seară « Quartetul Capet» va da dimpreună cu D-na Buisson un nou concert, numai din Beethoven și așteptăm cu nerăbdare interpretarea celui mai mare compozitor, E. Ene. Concertele simfonice Quartetul Capet, M-me Buisson și Orchestra Ministerului Concertul simfonic de em dat ca concursul quartetului Capet și al D-nei Buisson a fost un regal pentru auditor. Emulată poate de prezența D-lui Lucian Capet, șeful quartetului, prohestor la Conservatorul din Paris, orchestra a executat cu avînt și unitate «Uvertura din Don Juan». Deprinși cu violoniști mari, numai prin reclama ce ți se face de anumite agenții, deprinși numai cu tehnică și aerobație muzicală, „așa simțit eri că nu aceasta a muzica, ai aceea pa care ne-a redat-o Lucien Capet. Vioara lui vibrează în adevăr, vibrațiile ei ne pătrund și ne mișcă, deoarece în ea cîntă un pătrun a dn emoția și iluminarea 0= Ciocnirea de automobil din Calea Victoriei Automobilul d-lui doctor Racoviceanu, din strada Luigi Gazzavil&n No. 15, condus de d. Grigore Rasoviceanu, trecînd aseară în mare viteză pe calea Victoriei, în dreptul str. Coama s’a Mocnit ca automobilul prințului V. Biblanu, condus de șoferul Iancu Ionescu, care în acel moment vanea de pa strada Coama. Automobilul d-lui doctor Racovineanu a fost serios avariat, automobilul prințului Bibescu a rămas intact. Birja cu No. 263, care in acel moment trecea pe lîngă vehicule a fost de asemenea lovită, de unul dintre automobile, rupîndu-i-se oiștea. D. doctor Racoviceacu, care se afla în automobilul d sale și d. Chin bsseu para se afla In automobilul prințului Bibascu, precum și conducătorii valea lor au acăpat neatrași OPERAȚIUNILE consiliilor de revizie Ministerul de interne a trimis prefecturilor de județe următoarea circulară : «In vederea operațiunilor consiliilor de revizie pentru recrutarea continentului 1913, operațiuni cari urmează să înceipă la 15 Februarie curent, ministerul de război ne semnalează următoarele neajunsuri întîmpinate, cu prilejul racrutării din anul trecut. Din cauza numărului cu totul restrîns al centrelor unde au avut loc prezentarea tinerilor și a distanțelor prea mari ce separau aceste centre de cele comune, numărul tinerilor recrutați în absență au fost foarte mare, depășind cu mult cifra absențelor din anii precedenți. La aceasta a mai contribuit și faptul că în tot cursul operațiunilor, aceste centre și tinerii au suferit dese schimbări. Recrutarea în absență dă naștere la multe și mari neajunsuri dăunătoare bunului mers al operațiunilor recrutori, printre care cea mai importantă este ca tinerii recrutați în asemenea condițiuni, nu pot fi repartizați pe arma da aptitudinea lor fizică. Pe lîngă aceasta sunt tineri cari au drept la reduceri da termen, la disperse etc., și ca nu și pot valora aceste drepturi nefiind prezenți la rorutare. Stabilirea în urmă a drepturilor, pe lîngă că creiază mari neajunsuri tinerilor în cauză dar împovorează peste măsură lucrările ministerului de război și al diferitelor autorități cu întocmirea și arătarea diferitelor acte și motivelor invocate. Pentru a se pune ospăț acestor neajunsuri, vă rog de prefapt ca pe viitor, la stabilirea Uinerariilor să aveți în vedere că centrale unda va avea loc recrutarea tinerilor să fie cît mai numeroase, pentru ca astfel distanța de la comuna cea mai depărtată pînă la aceste centre, să nu întreacă cifra de 15—20 km. și odată bine fixate centre să nu mai fie schimbate sub nici un motiv. In același timp, aveți buna-voința a da ordin primarilor respectivi ca să pună din nou în vedere tinerilor exact ziua și locul cînd și unde va avea loc recrutarea dîndu-se In același timp tot concursul în formarea actelor de pari ar avea nevoe în sprijinul reclamațiunilor gt> ’vor avea de făcut,