Viitorul, iunie 1912 (Anul 6, nr. 1548-1577)
1912-06-11 / nr. 1558
să se dea absolvenților școalei veterinare titlul de doctor veterinar, așa cum se dă în Elveția, Germania, Italia, etc. Să se avizeze la o îmbunătățire morală și materială a medicilor veterinari, la cari au tot dreptul, dat fiind numărul mare de elemente de valoare din corpul veterinar. Au început fericit s’a făcut la ministerul de domenii și război. Rămîne acum a se ridica școala la rangul de facultate, a se da absolvenților titlul de doctor și a se trece corpul veterinar la ministerul domeniilor, cu totul separat de direcția generală a serviciului sanitar. Cine se îndoește de puterea de muncă și de cultura profesională științifică a corpului veterinar, a încheiat distinsul nostru interlocutor, să poftească la congresul nostru din Noembrie viitor, unde se va convinge că, în adevăr, acest corp este la înălțimea misiunei sale. Corpul nostru veterinar a greșit însă că n’a căutat să ajungă acolo unde merită, pe calea pe care se ajunge la noi, ci a muncit în taină, fără zgomot, fără reclamă și fără precum eurb^^^Gjn^. C. Aderări ia ușii pentru apărarea și continuarea activității sociale, culturale și economice la sate propusă de d. SPIRU HARET Numărul aderenților din urmă .........................................1051 Au mai aderat pînă în prezent d-nii: Mortun V. G., Roman ,Stere Const. Iași, Porumbaru Radu, Bacău; Zane Iulius, inginer, București; Rășcanu Al. G., Huși; General în rezervă N. Stoica, București; Teodorini Atanasie, profesor la conservator, Iași; Popescu Mihail, profesor la liceu, Pomîrla ; Preot I. Danalache, profesor la liceu, Pomirla; Constantinescu Angel, profesor la liceu, Pomîrla; Iorgulescu G., profesor la liceu, Pomîrla; Vasiliu Simeon, profesor la liceu, Pomirla; Ghițescu V., profesor la liceu, Pomîrla; Berceanu Mihai, avocat, strada Colțea 29, București ;Buzincu I., institutor, Cernavoda; Tătaescu Eugeniu, fost primar Hîrlău- Constantinescu Grigore, învățător, Morunglavu (Romanați); Meitani Ștefan, avocat, București; Dimitriu G. D., fost prefect și deputat, Tîrgoviște ; I. G. Atanasiu, fost prefect, Tulcea ; Niculescu Elefterie, avocat, Tulcea ; Șerban G., avocat, Tulcea ; Panaitescu Gr., avocat, Măcin ; Popescu Al. D., Sulina; Mihăilescu N. G., avocat, Sulina; Popescu G. B., Sulina; Spatan Iuliu, farmacist, Sulina; Petrescu Mihail, 12, strada Principele Ferdinand, Tulcea; Țigău Const. M., avocat, Tulcea ; Nicolae I., 11, str. Brîncoveanu, Tulcea; Melinescu D., farmacist, Tulcea ; Ion N. Cesărescu, avocat, strada Donici No. 1, fosta Popa-Chițu; Dr. Aurel Ștefănescu, Sulina; Constantin D. Bușilă, inginer, strada Romană 39, București; Nicolae A.llie, învățător, com. Sîmburești, jud. Olt ; N. Andreescu, com. Sîmburești, jud. Olt ; Vasile Ștefan, strada Primăverei No. 4, București ; G. I. Ghelaru, profesor, strada Profesorii No. 4, București; G. Andtulescu, funcționar, strada Vaporului Assan, No. 35, București; Gh. D. Timuș, farmacist, Dorohoi; Al. Gheorghiu-Doinaru, avocat, Moinești-Bacău; St. P. Ioanid, strada Tîrgului No. 139, Craiova ; Vasile T. Dumitrescu, profesor, Iași; G. B. Marinescu-Trubaduru, comuna Băbuești Argeș. Toți cei cari vor să se înscrie in această ligă sunt rugați să-și trimeată adresele d-lor, la secretariatul ziarului «Viitorul». V« urca›. A apărut: Ion Cționu Discursuri, scrieri, acte și documente — VOLUMUL II — — 23 Aprilie 1870—30 Aprilie 1877 — GUVERNUL COALIȚIEI -----------— — DELA MAZAR-PAȘA Guvernul Național-Liberal pînă la declararea războiului Prețul 5 lei. Se poate cere dela cercul de studii, calea Victoriei 44, trimitindu-se gi costul si taxa de expediție. Anchetele noastre In țară Administrația din Pitești — Convorbire cu d. prof. H. Brânzeu — fost prefect Reactivitatea conservatorilor din trecut și în prezent.—Teatrul, băile populare și canalul de pe bulevard.—Un sălaș transformat în abator , orașul va fi lipsit și de unul și de altul.— Nu este nimic de sperat de la conservatori. Am arătat în articolul de ori lipsa de îngrijire din partea administrației comunale și județene, nepăsarea lor condamnabilă, primejdia ce amenință din această cauză, sănătatea publică. Am mai enumărat pe scurt, lucrările de edilitate săvîrșite de ultima administrație comunală și județeană liberală. Din acea expunere a faptelor s’a putut vedea hărnicia foștilor edili liberali, munca rodnică desfășurată în anii 1907—1910, precum și grija cea mare pe care au avut-o pentru sănătatea publică și pentru propășirea orașului și județului, din toate punctele de vedere. Lucrările de edilitate săvîrșite de liberali vor remîne de apururi ca o podoabă pentru Pitești și ca o pildă vie de ceea ce este în stare să facă o administrație harnică, cinstită și cu dor de binele obștesc. Din nenorocire, administrația conservatoare în trecut nu poate înscrie la activul său decit clădirea tribunalului, făcută în condițiuni foarte rele, așa că localul a ajuns azi neîncăpător, și aproape inutilizabil. Sub aceeași administrație s-au mai construit două localuri pentru judecătorii de pace. Atît în ceea ce privește «activitatea» administrației conservatoare din trecut. Vom vedea mai jos ce a făcut administrația conservatoare actuală. In această privință publicăm aci următoarea convorbire pe care am avut-o cu d. profesor N. Brîn 790, fost prefect de Argeș în ultima guvernare liberală. * — Care este "activitatea administrației comunale conservatoare ? am întrebat pe d. Brânzeu. — Administrația comunală conservatoare, ne-a răspuns d-sa, ar fi avut un rol frumos și anume: acela de a continua lucrările începute de liberali. — Anume ce lucrări? — Teatrul, băile populare, canalul de pe bulevard, pavarea Estradelor, racordurile canalului public cu acele ale orășenilor. In deosebi ținerea în stare higienică a stradelor și a localurilor publice pendinte de primărie. — Administrația comunală nu desfășură nici o activitate ? — Ba da, o activitate care se va încheia la toamnă cu cel mai formidabil fiasco. Praful și necurățenia stradelor a ajuns la un punct de toleranță nemaipomenită. Este cu atît mai condamnabil acest lucru, cu cit azi apa prisosește în toate părțile orașului. Și cu toate acestea nu este chip să umbli pe stradele principale și nici să te strecori măcar pînă la «Trivale». Toți străinii, cari ne vizitează orașul, blamează această neglijență a administrației comunale, neglijență care se observă imediat cum pornești de la gară spre oraș. — Ați vorbit de clădirea teatrului, care să fie cauza că nu s’a lucrat? —Clădirea frumoasă a teatrului, ne-a spus fostul prefect literal, azi ar fi fost terminată dacă am fi avut la primărie oameni energici și prevăzători. In schimb comuna s’a încurcat într’un proces cu antreprenorul și nu se știe la ce pagube va fi expusă. Clădirea a rămas să se facă in regie, cu arhitectul primăriei, și nu se știe nici cînd se va termina, nici cu va costa pînă la sfîrșit. De asemenea, nu se poate ști dacă se face în condițiuni bune, întru cit s’au modificat unele părți din planul primitiv. Așa cum merge acum lucrarea, nu va putea fi terminată nici într’un an de aci înainte. * Dorind a afla și alte amănunte privitoare la canalul principal și sălașul de rîmători am rugat pe d. Brînzeu să ne dea oarecari lămuriri în această privință, mai ales că piteștenii sînt foarte doritori de a ști ce fel este administrat avutul public de către actualii edili. Distinsul nostru amic ne-a comunicat cu multă bunăvoință următoarele : — Canalul principal de la statuia Independenței și pînă în rîul Argeș ar fi trebuit să înceapă din Martie, căci acest canal este de o necesitate așa de mare, încit,, fără el, toate celelalte ramuri de canale sînt și rămîn absolut inutile. Noul împrumut de 1.200.000 lei s’a făcut mai mult în vederea acestei lucrări. Dar acest împrumut s’a făcut prea tîrziu și mai ales nu se poate realiza în curînd. De aceea și această lucrare, dacă va începe în vara asta, nu va putea fi terminată în cursul unui an. Deci și aci există o mare neglijență și o mare pierdere pentru comună Cu privire la sălașul de rîmători, a continuat d. Brînzeu, clădire care a costat peste 40.000 lei, nu numai că nu s’a îngrijit nimeni de utilizarea ei, dar consiliul comunal a hotărît să o prefacă în abator. Așa că, dacă se va executa vre odată această inepție, nu vom avea nici abator conform cu necesitatea și regulele higienice, iar orașul va fi lipsit și de acest ocol de vîmători care, în scurt timp, ar fi adus un venit însemnat comunei și o mare înlesnire pentru numeroșii crescători de asemenea animale. Deci, acum, actualii edili, nu numai că n’au continuat lucrările începute de alții, dar vor distruge și ceea ce s’a făcut bine și după dorința unanimă a trecutelor consilii comunale, fie liberale, fie conservatoare. Trecînd apoi la cele ce se petrec în sinul consiliului comunal din Pitești, distinsul profesor și fost prefect, a încheiat astfel convorbirea: „ Nu este nimic de sperat de la actuala administrație conservatoare. In consiliul comunal se petrec mai mult discuțiuni nefolositoare și chiar certuri personale, fără nici o grijă sau tragere de inimă pentru chestiuni de edilitate. Unii consilieri au demisionat pe motiv că se frustrează averea comunei, iar alții pentru lipsa de activitate serioasă și unitate de acțiune. Toate acestea au stabilit convingerea că orașul Pitești și județul Argeș nu au ce aștepta de la conservatori iar actuala guvernare conservatoare se închee și de astă dată în rușine și sub oprobriul public. __________ Gh. Brateș Economice-Financiare Agricultură — Comerț — Industrie Reorganizarea SERVIC. MARITIM ROMÍN Serviciul maritim român — față de crescînda desvoltare economică a Romîniei—este pe cale de a se reorganiza și aceasta pentru a putea face față multiplelor nevoi de transport ce se simt. Am anunțat că este vorba să se construiască noui cargoboturi la acest serviciu în urma creditului de 3 milioane acordat de guvern. Aceste cargobote, care vor face traficul între România și Rotterdam sunt în număr de două a cîte 6400 tone fiecare. Numeroase oferte au fost primite de la diferite case străine și în curînd se va începe construcția lor. Peste un an, cel mult, aceste cargobote vor putea circula între Rominia— Rotterdam. Față însă de transportul cel mare ce avem pe apă cu linia occidentală, aceste două cargobote nu sunt de loc suficiente. Pengă un mare export, noi mai avem și un mare import, mai ales în ceea ce privește manufactura, fierăria, cărbuni, etc. Nu mai departe decît anul acesta serviciul maritim a fost nevoit să afecteze un număr de 7 vase străine, pentru a putea face față enormului nostru import. Tonagiul vapoarelor existente—care deservesc linia occidentală — este numai de 60.000 tone, ceea ce este absolut insuficient față de actualele cereri. Serviciul maritim român—pentru a putea face față traficului— are nevoe de cel puțin 10 cargoboturi. Și apoi aceste cargoboturi ar trebui să aibă un tenagiu mai mare. Numai mărindu-se parcul vapoarelor noastre de comerciu, S. M. R. ar putea pune capăt dificitelor pe cari le înregistrează an cu an. Cei în drept ar trebui să se gîndească serios la necesitatea de a reorganiza serviciul nostru maritim. Stocurile de grîu. — lată. după «Evening Corn Trade List», evaluarea stocului vizibil de grîu existent în Europa (inclusiv cantitățile flotante). La 4 (17) Iunie 1912 au fost 29.708.500 hectolitri . Săptămîna precedentă: 30.711.000 HI.; La 4 (17) Iunie 1911 erau 29.058.000 HI.; La 4 (17) lunii 1910 era 25.520.000 hectolitri. Petrolifere. — A sosit în portul Brăila vaporul de păcură «Rhone» din marina militară franceză care va încărca 400 tone rezidium de la soc. «Credit Petrolifer». Carierele de la Turcoaia.— Carierele de piatră de la Turcoaia au început a fi exploatate la 1904; pînă atunci si acest loc sterp nu producea Statului decit unicul preț al pășunei; exploatatorul astăzi plătește amenzi, taxe și redevențe cari ating cifra de peste 20.000 lei anual. Populațiunea lucrătoare a fost recrutată la început din Italia. Astăzi contingentul romîn de lucrători atinge 80 la sută și chiar mai mult. Turcoaia produce :„1500.000 bucăți pavele cubice, pavele alonorme, borduri, călături de granit, toate destinate pavagelor, în afară de 30.000 m. c. material brut de granit, care e vîndut în formă de macadam spart cu mașina ; se mai extrage de la Turcoaia blocuri, anrocamente, mozaic, piatră brută de pavaj și de zidărie. Debușeul este țara și străinătatea: Odesa, Vilcov, Chilia, Ismail, Reni. Acum a început și Bulgaria a cere pavelele românești. «Societatea marilor stabilimente din Bușteni. — D-nii Ion Th. Florescu, Elie I. Miulescu, dr. G. Marinescu, Al. Apostoli», Scarlat Lahovary, S. Grigorescu, dr. Ion Jianu și firma L. Bercovitz, au constituit o societate anonimă pe acțiuni sub denumirea de «Societatea marelor stabilimente din Bufteni“ pentru exploatarea băilor și apelor minerale din Bușteni, jud. Prahova. Capitalul social a fost fixat la 400.000 lei împărțit în 4000 acțiuni a 100 lei fiecare. Sediul societăței va fi în București. Banca Iașilor. Acționarii «Băncei Iașilor» convocați în adunare extraordinară, au luat hotărîrea să sporească capitalul Băncei de la un milion la 2.500.000 lei. Devi Societatea pentru profilaxia tuberculozei Eri s’a ținut în amfiteatrul spitalului Colțea, adunarea societăței pentru profilaxia tuberculozei. Ședința s’a deschis la orele 10 jumătate dimineața, cînd d. președinte Petrini-Galați a rostit o cuvîntare în care a arătat mersul societăței. Apoi d. dr. Proca, secretarul general al societăței, citește o amănunțită dare de seamă asupra bolnavilor vindecați, cari au trecut sau au beneficiat de ajutorul societăței. In 1911, sau ’primit la sanatoriu 84 bolnavi dintre cari 43 s’au ameliorat : la spitale s’au primit 278 de bolnavi, dintre cari ameliorați sînt 158. In total numărul bolnavilor căutați a fost de 1291. La sfîrșit d. dr. Proca, cere mai mult sacrificiu din partea medicilor, membri în societate. D-l președinte, luînd cuvîntul, cere și d-sa aceasta, întru cit numai așa o să se aduca la îndeplinire măreața operă al cărei țel o urmărește societatea. D-l dr. Dudumi, casier general, citește darea de seamă a consiliului de administrație de venituri și cheltueli, cerînd descărcarea gestiune! Din diferite donațiuni și fonduri veniturile societăței au fost în sumă generală de 17 mii 129,27 lei, cheltuelile au fost de 11.893.50; au mai rămas deci societăței 5.235,77 lei. D. dr. Tomescu vice-președintele societăței, ia cuvintul și cere stăruitor crearea unui fond special care să combată tuberculoza de la rădăcina ei; reaua stare higienică avîndu-se în vedere clădirea de locuințe întru totul sănătoase și higienice. D. avocat Porumbaru, însărcinat de societate cu aducerea la îndeplinire a legatului Sitei Manolescu, spune că va trebui să cerceteze în amănunțime averea rămasă de pe urma decedatei, căci testamentul spune că numai restul ce va rămînea în urma împărțirei diferitelor regate, se va da societăței. Se aleg apoi, după statut, patru membri în consiliul de administrație. In unanimitate sunt aleși d-nii d-rn: Poenaru-Căplescu, Oprescu, Babeș și Gostinescu. După aceasta se ia în discuție chestiunea dacă o societate din Galați, constituită într-un scop identic cu societatea din București, poate fi considerată ca filială, sau e de sine stătătoare. După discuțiuni la cari iau cuvîntul d. avocat Poenaru, d-nii d-ri Costinescu și Tomescu și d. președinte, se admite ca societatea din Galați să poată fi considerată ca filială numai cînd va schimba sensul unui articol din statut, care nu indică aceasta. Cea din urmă chestiune e ridicată de d. Gostinescu, care cere să se intervină la societatea «Crucea Roșie» pentru căutarea bolnavilor la domiciliu fiind-că aceasta intră și în atribuțiile societăței «Crucea Roșie» și prin aceasta s’ar putea aduce un real folos bolnavilor. Se admite această intervenție și ședința se ridică la orele 12. Comisiunile EXAMINATOARE PENTRU ȘCOALELE NORMALE Ministerul cultelor și al instrucțiunei a numit următoarele comisiuni pentru școalele normale: Școala normală a «Societăței pentru învățătura poporului Romîn».— D-nii Pogoneanu, președinte, Badea Mangîru și G. Jovian, membri. Școala normală «Elena Doamna» din București.—D nii D. Popei, președinte, d-na Constanța Evolceanu și d. I. Ursu,membri. Școala normală din Cîmpu-Lung.— D. Borgovanu, președinte, N. D. G. Nițulescu și N. Muzicescu, membri. Craiova. — D-nii N. Bungețeanu, Ilie Georgescu și Nanu, membri. Galați.—D-nii T. Bădărău, Al. Densușeanu și August Frățilă, membri: Bîrlad.—D-nii Al. Popovici, președinte, Calistrat Hogaș și Gh. Alexandrescu, membri. Școala normală «Vasile Lupu» din Iași.—D-nii P. Bujor, prezident, Popescu Pericle și Tufescu, membri. Școala normală de fete «Mihail Sturdza» din Iași.—I. Petrovici, prezident, d-na Nicolau și d-na Buță, membri. BULETIN METEOROLOGIC 8 Iunie 1912 CASA MENU & Cie Temperatura în centigrade La miezul nopței .................. -1 151 7 ore dimineața...................... -1-171 Miezul zilei............................ -1-251 înălțimea barometrică 761 mm. Starea cerului noros Barometrul e In scădere Mișcarea artistică literară — La noi și în străinătate — „SALOMEA” — Piesa lui Oscar Wilde a fost reluată la Paris cu d-ra Ida Rubinstein în rolul titular — La Paris— marele oraș, în care evenimentele de la ordinea zilei, nu trăesc decâ scurta durată a unor filmuri cinematografice, — numele «Salomeei» reușește totuși să pasioneze cercurile intelectuale, de cîțiva ani de zile, fără întrerupere. Salomeea este numele unei fete tinerere despre care se continuă să se vorbească, pe cită vreme numele unei altei femei tot atît de sanguine—Iuditha— este uitat cu desăvîrșire. Pentru ce aceasta nedreptate ? Desigur, pentru că între victimele celor două femei, există o mare deosebire. Capul sfîntului Ion Botezătorul prețuește însoțit mai mult decît capul barbarului Holofern. Salomea lui Oscar Wilde fusese aproape uitată pînă în ziua cînd marele compozitor german Richard Strauss vine cu faimoasa lui operă, despre care s’au scris atîtea și asupra căreia, opiniile și astăzi încă sunt foarte diferențiate. A doua Salomee, tot o operă muzicală—aceasta însă cu scandal—este Salomea lui Mariotte, care deși terminată de doi ani de zile, nu putea totuși fi reprezintată din cauză că autorul francez se găsea în proces cu autorul german, care cumpărase de la editorul textului dreptul exclusiv de folosință al Salomeei lui Oscar Wilde. După cum se știe, Salomea lui Mariotte n’a văzut lumina rampei decît în ziua cînd Richard Strauss i-a permis și aceasta în urma unui protest semnat de cîteva sute de intelectuali, atît din Germania, cît și din Franța. ___ In jurul celei de a treia Salomee s’a dat cea mai crincenă luptă—nu luptă artistică însă, ci pur și simplu luptă financiară. . E vorba de faimosul tablou al pictorului Henri Regnault, vîndut la licitație acum o lună și cumpărat de către un negustor american pentru extraordinara sumă de 480.000 de lei. Cu vînzarea ei, încă un capo de operă al picturei franceze părăsea Europa pentru a lua loc în pinacotecile sau galeriile particulare din noul continent, mai sarac în opere de artă dar mai bogat în dolari de aur. Astăzi la ordinea zilei în Paris este a patra Salomee sau mai bine zis Salomea care exista chiar înaintea operei lui Strauss. Piesa lui Oscar Wilde a fost reluată de data asta cu o interpretare care constituea un”adevărat lux. D-șoara Ida Rubinstein, am putea spune în fine că și-a găsit rolul care îi convine — rolul în care trebue să vorbească foarte puțin—atît cît să nu’și ■ trădeze accentul străin, și să danseze mult, mult de tot — atît cît să poată arăta publicului grațiile frumosului său corp și marile sale calități coreografice. După eșecul suferit în «Martirul Sfintului Sebastian» de Gabriel d’Annunzio și «Elena de la Sparta» de Emile Verhaeren, Salomea lui Wilde avea să-i procure ocazia celei mai strălucite revanșe. Un alt interpret de seamă a fost compatriotul nostru De Max care a jucat rolul lui Irod. Despre piesa lui Wilde s-a vorbit foarte mult, deși nu putem spune că este una din cele mai de seamă opere ale marelui scriitor englez. Destul să spunem că ea a fost scrisă întîi în limba franceză și apoi tradusă în englezește; că astăzi reprezentația ei in Anglia este interzisă ca de altfel cea mai mare parte a operilor lui Wilde și că ea a fost tradusă și în romînește de către d-l Zaharia Birșan și jucată de trupa d-lui Davila, dînd prilejul d-nei Marioara Voiculescu să creeze unul dintre cele mai pitorești, sugestive și evocatoare roluri din cîte număra frumoasaj și victorioasa d-sale carieră arjtistică. Salomea, are am putea spune, cea mai întinsă întrebuințare în domeniul artelor. Oscar Wilde este unul dintre artiștii care s’au servit de legenda Salomeei pentru a pune pe scenă tipul femeei perverse și rafinate. Gustave Flaubert într’una din ‘poveștile lui n’o descrie decît conform textului din evanghelie. Jules Laforgue în ale sale «Moralités legendaires» face din Salomeea o mică pedantă esoterică și ridicolă. Guilleme Apolinaire o prezintă ca pe o dansatoare posedată de diavol care își găsește moartea, în apele Dunărei. Pictorul Gustave Moreau a conceput-o după săvîrșirea crimei, înspăimîntată și retrăgîndu-se înapoi la vederea capului însîngerat al lui Ion Botezătorul, care îi apare ca un astru strălucitor în mijlocul palatului. O altă Salomee celebră se găsește la muzeul din Amsterdam. Ea este opera unui pictor vechi anume Quentin Matsys. Cea mai populară însă, rămîne tot Salomeea lui Oscar Wilde, eatrul antic al naturii. De data asta e vorba de încercările de teatru sub cerul liber în Romînia. D-na Ortansa Brăneanu-Achaume care a introdus în țara noastră acest gen de teatru și care a obținut un adevărat succes acum un an la Sinaia cînd s’a reprezintat «Ifigenia în Aulida» în fața M. S. Reginei și A. S. I. moștenitorul tronului turc, va continua și anul acesta opera începută cu atîtea sacrificii acum un an. In luna Iulie se va reprezenta la Sinaia «Arlesiana» de Alfons Daudet cu muzică de Bizet și «Semiramida» de Sar Peladan. Artiștii cari vor da prețiosul contcurs acestei noi manifestații de artă vor fi d-nele Lucia Sturdza, Demetriad, Filotti și d-nii Ion Petrescu, Tony Bulandra, Manolescu și Bulfinski. Oscar Wilde CHEMARE Cu prilejul constituirei de azi a „Ligeii“ d-lui Maret. Excelenta revistă economică, socială și literară din Botoșani, Moldova, publică următorul apel inimos și plin de avînt, pe care ne facem o plăcere de a-l reproduce: De cinci ani de zile, din flăcările arzătoare ale lui 1907, a răsărit o putere tainică, o suflare nouă care frămîntă poporul acesta oțelit iu restriște. In masele adinei ale națiunei romînești încolțește mugurele conștiinței de sine stătătoare, al drepturilor ce fiecare le are la viață omenească și liberă, în această țară, pentru care fiecare cu drag ne dăm tributul de muncă și de singe. Gloata numeroasă și vrednică a celor de jos se dezmorțește, în timp ce idei generoase de emancipare a satelor șerbite frămîntămințele cele mai vii și mai luminate ale aceste țări. Pe zi ce trece, din imboldul celor cu adevărat mari și din năzuințele umile ale celor mici, se dezvoltă și crește la țară o activitate socială, economică și culturală din cele mai vrednice. Această activitate a avut și are inspiratori, luptători și conducători în fruntașii țârei, cari privesc cu grijă prezentul și scrutează cu prevedere viitorul spre care pășim. Intre aceștia de sigur că cel mai de seamă, cel care a înfăptuit mai mult opera practică este d. Spiru Haret, omul școalei și al emancipărei țăranilor , pe care adversarii reacționari l’au atacat cu o furie, care nu poate găsi pereche decît în campania furibundă dusă împotriva lui Kogălniceanu înainte de trecerea legei rurale din 1864. D-l Haret este ocrotitorul și creatorul, putem zice, al acelor minunate organizații de credit țărănesc, consfințite prin legea din 1903 cari sînt băncile populare. D-sa este inițiatorul activităței extra-școlare a învățătorului și al unei chemări mai largi, mai reale și mai folositoare a preotului sătesc. D-l Haret este acel care a dat impulsul agriculturei sistematice și intensive prin pilda culturei model a pămînturilor școlare care a încurajat meseriile manuale la țară, a încercat înființarea bibliotecilor publice și a supraveghiat riguros cursurile de adulți. Dar opera d-sale e mult mai largă, de cum s’ar putea înfățișa prin cîteva asemenea enumerări. Ei bine acest om, care și-a închinat viața întreagă unei activități în așa strînsă legătură cu destinele neamului nostru , văzînd că vîntul acesta de redeșteptare a mucenicilor brazdei negre e oprit de zăgazurile ce i se ridică în cale de asupritorii interesați, a înființat o «Ligă pentru apărarea și continuarea fțactivităței sociale, culturale și economice la sate». Chemarea acestei ligi ca sfîntă menire o înțelege oricare și e destul ca sîngele ce curge în noi să aibă un scop din acel al strămoșilor ce odihnesc sub acest pămînt, pentru că să înțelegem marea datorie ce ne incumbă de a contribui la fericirea poporului romînesc. Cu toții trebue să ne punem puterile pentru înălțarea țărănimei, pentru dărîmarea zidurilor ignoranței și mizeriei cari înăbușă viața satelor. Propășirea lor e și a noastră, e a țărei și a suflătei romînești de pretutindeni. M. S. Regele Carol vorbind cu inima plină de căldură în fața chipului strălucitor de bronz al primului Domnitor al țărilor surori Guza-Voda, și-a descoperit capul cu evlavie atunci cînd ne-a amintit că Vodă-Cuza a fost dezrobitorul țăranilor. Gestul suveranului nostru strălucește prin adîncă înțelepciune și patriotism. Pilda trebue să o înțelegem cu toții. Țărănimea e temelia și nădejdea acestei țari. De aceea, liga pentru apărarea și continuarea activităței culturale, economice și sociale la sate apare pentru noi ca un mare eveniment național, pe care îl salutăm cu toată increderea, și nu ne rămîne decit a îndemna cu tot entuziasmul iubitei noastre de neam și de moșie pe adevărații romini, de a se înscrie ca membri și factori activi într’o operă de evoluție istorică. Nădăjduim că straja cea mare a acestui steag o vor face în primul rînd acei purtători ai luminei, apostoli adevărați ai satelor învățătorii și preoții. Pentru noi, atît de înaltă se pare că poate fi chemarea acestei ligi, încît înscrierea în ea poate însemna înscrierea în cartea neamului. întrunirea FUNCȚIONARILOR COMERCIALI DIN PLOEȘTI Ploești 9 Iunie. — Membrii societăței funcționarilor comerciali, au ținut aseară Vineri, o întrunire la sediul societăței lor sub preșidenția d-lui H. Stoianovitz vice-președinte. D-sa după ce mai întâiu a arătat că legea repaozului duminical nu se respectă la noi, propune ca azi să se prezinte d-lui prefect o comisiune împreună cu d-l I. G. Stavarescu, președintele societăței, spre a-l ruga ca in ziua de 29 Iunie Sfinții Petru și Pavel magazinele să fie închise toată ziua. D. Al. Stăncescu este de părere să se dea un banchet în onoarea d-lui Al. Radovici, președintele de onoare al societăței, care după cum se știe, este unul dintre cei mai sinceri susținători ai democrației. D. Ion Stoenescu amintește celor prezenți, că la 29 iunie se împlinesc 6 ani de la fondarea societăței și crede că această zi trebuie sărbătorită. Mai propune ca d-l Demetrescu- Agraru să fie ales președinte de onoare al societăței. D. Mayer critică indolența unor funcționari comerciali cari stau nepăsători și nu vin regulat la societate, această nepăsare, spune d-nul Mayer, dă prilej patronilor să ne desfidă. D. G. Ionescu atacă vehement administrația. D. N. Stoianovitz vice-președinte, propune să meargă la București o comisiune spre a se prezintă d-nului ministru de interne G. C. Arion, pentru a-l ruga să li se acorde ca la 29 iunie, Sfinții Petru și Pavel, magazinele să fie închise toată ziua. Ședința a luat sfîrșit la orele 11 și jumătate. Delatein In pag. IV: Corespondențe din țară. — Grevele din Ploești.—Capitala: Accidentul mortal de la fabrica de ciocolată Berindei* Accidentul din str. Cuza-Vodă. Administrația comunală din T.-Jiu — Unde și în ce condițiuni se va clădi palatul prefecturei — T.-Jiu, 8 Iunie.— Desigur că cetățenii gorjeni nu au încă cunoștință de marea solicitudine ce le păstrează guvernanții de azi, că nu le-a ajuns incă la ureche, cum consiliul județean a votat suma rotundă de un milion destinată pentru construirea a două palate, unul pentru tribunale și judecătorii și de care se simțea nevoe și altul pentru Prefectură, de care nu se simțea absolut nici o nevoe. Desigur că ei nu știu încă părinteasca grije, cu care acelaș consiliu a votat încă o zecime pentru a se putea plăti anuitatea acestui împrumut. Și nu știu pentru faptul foarte simplu că guvernanții fac și tac. Și tăcerea lor este foarte interesantă și interesată. Dacă ar ști că acestea sunt făcute pentru binele obștesc și ar corespunde unei reale necesități apoi ei ar fi avut grije să le trîmbițeze orbi et orbi, dar cum ele nu sunt făcute decît pentru satisfacerea cîtorva agenți electorali și acoliți politici, le țin sub tăcere pentru ca d’odată să ne găsim în fața faptului îndeplinit cînd nici o reparație nu va mai fi posibilă. Dar dacă pînă aci s’au tolerat toate și nu s’a dat alarma, apoi cînd e vorba ca în mod așa de scandalos să se întrebuințeze banii contribuabililor ca acei în care s’a d'spus de către chiar conducătorii locali, lucrurile nu mai pot fi cocoleșite și socotim că am fi vinovați către conjudețenii noștri dacă nu le-am demasca. Astfel, se zice—și lucrul mi-a fost confirmat de către mai mulți consilieri județeni—că s’a dispus ca pentru Palatul administrativ să se cumpere un loc din calea Victoriei, al d-lui Gh. Goișoreanu, situat în punctul cel mai comercial al orașului nostru dar situat cît se poate de rău, într’o stradă strimtă, cu fațada la Nord, avînd vis-a-vis un hotel și alături, despre Miazăzi o cafenea care-i răpește lumina și soarele, așa de necesare unor localuri destinate administrațiunilor publice, unde în tot cursul zilei lucrează funcționarii și mișună o mulțime de sume. Acest loc are lățimea de 35 metri iar lungimea vr’o 100. Acest loc cari ar putea fi întrebuințat pentru clădirea unor prăvălii, cel mult o cafenea, cu desăvîrșire impropriu pentru clădirea unei administrați publice, se oferă pentru rotunda sumă de 60.000 lei, deși alte locuri avînd cîte patru fațade, de dimensiuni potrivite și ca suprafață fiind peste îndoitul acestuia, s’au oferit pe prețuri sub jumătate celui cu care se vorbește a se cumpăra acesta. Și dacă lucrurile sunt așa se naște în mod natural întrebarea care să fie cauza unei așa de mari incuzii, ca într’un oraș unde locurile virane de cite 2—3 poligoane abundă, și cari se oferă pe prețuri accesibile, totuși să se aleagă locuri improprii și să se plătească așa de scump în raport cu adevărata lor valoare? Răspunsul este simplu. La mijloc nu este decît o chiverniseală intervenită între un atotputernic și cîțiva acoliți politici în complicitate cu o bancă locală. Dar infamia este prea grosolană și o vom demasca,socotind că nu ne facem decît datoria. Cor. Broșura d-lui Spiru C. Haret despre „CRIZA BISERICEASCA“ se află de vinzare la librăria Sfetea și Socec.