Viitorul, septembrie 1912 (Anul 6, nr. 1640-1669)
1912-09-15 / nr. 1654
»Muftim Ce-au hotărît viticultorii la Congresul din Iași Dezideratele Congresului viticol — — Convorbire cu d-l doctor MANOLESCU-STRUNGA vice-președintele „Societății viticole“ din Iași Trei zile consecutive au urmat la Iași, în aula universității, desbaterile din ce în ce mai interesante, ale podgorenilor din țară, adunați pentru prima oară în congres, spre a discuta chestiunile profesionale cari, în acelaș timp, cum am văzut, erau de ordin economic general. Primul congres viticol a fost plănuit și aranjat de către «Societatea Viticolă din Iași» care cea întîi sesizat o serie de chestiuni principale și de interes economic, și care a arătat astfel nevoia imperioasă a podgorenilor din toate regiunele țării să se întrunească laolaltă pentru a-și expune cunoștințele dobîndite prin experiența viticolă și de a găsi o serie de soluții și sfaturi folositoare viticulturei cari să fie aduse la cunoștința tuturora. Dacă reușita congresului acestuia se datorește Societăței Viticole ieșene nu a mai puțin adevărat că meritul principal îl are d-l doctor Manolescu- Strunga, vice-președintele Societăței și inițiatorul ideiei ținerei acestui congres. D-l dr. Manolescu-Strunga a făcut mari sacrificii ca ideia d-sale să poată deveni o realitate, cum a și devenit: d-sa este unul din viticultorii noștri de știință și unul dintre aceia cari pe lingă pasiunea personală a științelor agronomice și viticole, dobândite în străinătate, a pus chestiunea viticulturei și din punctul de vedere al economiei naționale. Am avut prilejul a avea cu d-l dr Manolescu-Strunga o lungă convorbire asupra importanței congresului viticol, ale căruia dezbateri voit apare în curînd pe larg sub îngrijirea d-sale. D. dr. Manolescu .Strunga să pus cu toată bunăvoința la dispoziția noastră, răspunzîndu-ne la întrebările ce i le-am pus: — Cine a organizat la Iași? — «Societatea Viticolă locală, care cea întîi a simțit nevoia unei consfătuiri a podgorenilor. Din timp am formulat programul desbaterilor pe cari l am lansat tuturor societăților viticole și tuturor podgorenilor, invitîndu-i să participe la desbateri». «Ați avut mulți congresiști ? — «In afară de membrii societății noastre locale au participat toate societățile viticole din țară și anume societățile din Pitești, Buzău, Drăgășani, Odobești, R.Sărat, Ploești, lași, etc., in frunte cu prezidenții lor. In total au venit la Iași un număr de 238 congresiști». — «Cum priviți rezultatul congresului ?». — «Congresul viticol de la Iași înseamnă primul pas pentru organizarea viticulturei romînești ; aceasta sa văzut de altfel și în marele interes cu cari au fost discutate și urmărite chestiunile ridicate precum și din diferitele soluții ce s'au luat, formulîndu-se deziderate». — «Cari sunt rezultatele acestor discuțiuni ? — «In esență, aceste rezultate sunt precizate în dezideratele votate în unanimitate de către congresiști, firește după ce mai întîi au avut loc discuțiuni desvoltate, la cari aț văzut au participat d-nii Haret, Giurcu, Iarca și alți podgoreni fruntași. Chestiunile ridicate de către d. Haret și prezența d-sale au dat toată autoritatea cuvenită. congresului : «Sunteți bun să-mi indicați aceste diziderate ? — «Cu plăcere. Vi le voi da în ordinea în care au fost votate și așa cum le am în lucrările mele». Și d-l dr. Manolescu-Strunga avu buna-voință să-mi indice următoarele hotărîri luate în congresul de la Iași, hotărîri cari n’au putut fi comunicate exact pe cale telefonică — firul telefonic Iași-București fiind in continuă deranjare. * lată dezideratele votate la primul congres viticol ținut la Iași: 1) Organizarea serviciului viticol al statului, directiva ce trebuie să deie viticulture, dar pe care dela înființarea lui și pînă azi n’a dat-o. Congresul prin dezideratul său, și-a exprimat legitima dorință ca față cu rezultatele negative dobndite pînă acuma de către serviciul viticol, să remuite un simplu serviciu administrativ, iar conducerea intereselor viticole să fie încredințată societăților viticole. Pentru realizarea acestui lucru s-a obținut promisiunea ministrului de agricultură ca în centrele viticole din țară să se înființeze câte o stațiune viticolă, care să fie condusă de societățile viticole cu controlul ministerului, și care să rezolve toate chestiunile viticole. Aceste stațiuni viticole urmează să fie realizate prin noul buget. Prima stațiune se va face la Iași. 2) Congresul a cerut ministerului de agricultură să trimită tuturor societăților viticole din țară lucrările in interesul viticulturei făcute de serviciul viticol. 3) Congresul cere ca taxa filoxeriei, ce s-a dovedit că nu mai are rațiunea de a fi, să fie desființată, iar fondul filoxeric rezultat din această taxă consemnat la „ Casa de depuneri“ să fie întrebuințat ca prim fond al unei masse de asigurare obligatoriu» a recoltei viilor contra grindinei. Taxa pe hectar să fie înlocuită printr'o taxă poate chiar mai însemnată care să alimenteze «Casa de asigurare»/ 4. Libertatea comerțului de vinuri, scutirea lui de taxele actuale și înființarea unui impozit fundar pe hectar ca astfel toți podgorenii să poată avea dreptul censului pentru vot. 5) O chestiune de o mare însemnătate și de actualitate e chestiunea importului strugurilor din Turcia. Congresul a cerut ministerului să rezolve această chestiune cit mai neîntîrziat, și față cu ezitarea d-lui ministru Lahovariu, care era de față la această discuție și care nu a dat un răspuns tranșant, congresul a hotărît să trimeată o telegramă de protestare ministrului de interne, de domenii și primului ministru, semnată de toți congresiștii, prin care se cere ca regulamentele și legile Țării să fie aplicate cu stripte â pentru străini ca și pentru pămînteni. S’a ales o comisiune compusă din d-nii Sp. C. Ilaret, Al. Ciurcu, Alex. Mihail (Fl.Sărat) și Mareș (Mizil) care să se prezinte d-lui ministru de domenii spre a cere răspunsul guvernului în această chestiune și s’a dat o delegație unui viticultor care să supravegheze la Constanța dacă importul strugurilor nu se face prin fraudă. (1) După propunerea d-lui Sp. C. Ilaret, congresul a lansat o circulară tuturor podgorenilor prin cari îi invită să se opuse cartelului încheiat de către negustorii de vinuri cari au fixat anul acesta prețuri derizorii pentru recolta vinului, și aceasta cu atît mai mult cu cit recolta mică și rezervele s’au terminat în toate regiunile țării. 7) Congresul a hotărît ca «Societatea viticolă din Iași» să formuleze măsurile de combatere pentru diferitele epidemii ce s’au ivit în podgorii, și să le comunice tuturor societăților viticole. 8) Toate societățile viticole din țară vor designa este un delegat care va veni la București în cursul lunei viitoare, de unde cu toții vor face comenzile materialelor necesare viticulturei. 9) Congresul, după propunerile d-lui Haret, a cerut să se legifereze ca gajurile admise in agricultură să fie admise și in viticultură. 10) Toate Societățile viticole vor forma o mare federațiune, cu sediul principal la Iași. 11) Toate revistele și publicațiile viticole vor fuziona intr’o mare publicațiune care va fi redactată la Iași și subvenționată de către toate societățile viticole. 12) Congresul a hotărît să nu se mai întrebuințeze așa numitele «tunuri» „rachete“ și „nagaze“ introduse în țară, resultatele obținute în străinătate fiiind negative. 13) Congresul a ales o comisiune care să studieze chestiunea exportului de struguri, pentru Rusia și Germania. Comisiunea va lucra sub auspiciile ministerului. 14) Produsele chimice pentru combaterea epidemiilor nu vor mai fi admise, pînă ce ele nu vor avea aprobarea stațiunelor viticole ce se vor înființa și cari vor face analiza acestor produse. 15) Congresul a cerut scutire de taxe vamale pentru articolele și materialele necesare viticulturei și viniculturei 16) Serviciul viticol va exercita un control riguros asupra pepinerilor străine și naționale. In afară de aceste deziderate, congresul a mai hotărît ca în fiece an să aibă loc oste un congres al viticultorilor, in diferite regiuni viticole ale țării. Societățile viticole vor fi obligate să prezinte cste o monografie a regiunei lor astfel ca în curînd să se poată cunoaște monografie generală a viticulturei romînești. Viitorul congres va avea loc în toamna anului 1913 la București și el va fi organizat de către societăile viticole din Prahova, Buzău și Pitești. In restul convorbirei, d-l dr. Manolescu-Strunga a bine voit a ne comunica că „societatea viticolă“ din Iași este în tratative să cumpere locul viran de pe strada Carol, unde se află astăzi expoziția viticolă, și pe care urmează a se construi un mare palat al societăței viticole. Deasemenea societatea mai plănuește să construiască un pavilion permanent în rotonda «rîpei galbene», pavilion în care vor fi expuse in permanență diferite obiecte și produse viticole. Actuala expoziție viticolă va remînea deschisă pînă la 15 Octombrie, Iași, 10 Septembrie 1912. Araid: congresul de in Economice-Financiare - Industrie Agriculturi întinderea culturei în 1912 .La ministerul agriculturii și domeniilor s’a întocmit statistica culturilor în 1912. Din această statistica rezultă următoarele : In 1912, marii agricultori, cari cultivă deja 100 hectare în sus, au lucrat o întindere de 1.851.180 hectare sau 30 m la sută din totalul culturei. Iar micii agricultori, cari cultivă întinderi mai mici de 100 hectare, au muncit 4.274.947 hectare, ß9.78%. In total s’a cultivat, in 1912, in toată țara, 6.126.127 hectare. Dintre culturi griul a ocupat 2.069.420 hectare (3380/Q) și porumbul 2.078.526 hect. (33.#//Q) din totalul culturilor. Pe categorii de exploatații, mulți agricultori cultivă grâul în pmoporție de 50.PȚ din culturi, orzul și orzoaica în proporție de 2.‘>°/C, ovăzul în proporție de 30idl °/C și porumbul în proporție numai de 12% Dimpotrivă, micii cultivatori au cultivat griul în proporție de 4938 °/C (cit și proprietarii mari), secara in proporție de 91a9 ° 10, orzul și orzoaica in proporție de 77 ° C, ovăzul 69w ° C și porumbul in proporție mare de cca.17% față de 128.Ț/0 cultura de porumb a marilor cultivatori. Cerealele reprezintă dar 841Ț0 din totalul culturilor. Tirgul cerealelor în Rusia.Din Petersburg se anunță că tirgul rusesc de cereale a fost mai animat în săptămîna corespunzătoare și că prețurile se țin ferme. Cererea a crescut gradat, cu toate că cumpărătorii sunt rezervați, așteptînd sporirea transporturilor și scăderea prețurilor. Oferta de marfă s’a mărit chiar în ultimul timp ; țăranii transportă mai mult, dar împrejurarea aceasta nu influențează mult prețurile și în regiunile depărtate, unde cumpărătorii au nevoe de marfă, prețurile nu numai că nu înclină spre scădere, ci devin tot mai ferme. Se constată aproape pretutindeni epuizarea rezervelor de grîu vechi și știrile mai puțin favorabile, sosite acum, asupra prevederilor recoltei, determină pe vinzători să fie mai prudenți. Din cauza aceasta afacerile nu au luat proporțiuni mari și s’au limitat la cantități mici pentru satisfacerea nevoilor curente. Importul mașinelor agricole. — In perioada 1906—1910 am importat instrumente și mașini agricole de 82.594.685 lei, anume : In periodul 1906—1910 Pluguri, grăpi, tăfâlugi cultivatoare, rărite, prășitoare, scarificatoare, fiare de plug și accesorii pentru județei 10.081.551 Locomobile, batoze, semănătoare, secerătoare și alte mașini agricole................... Coase, seceri, sape, furci........................ Gasmale, lopeți, tîrnăcoape . . . ■ . Total . . Bilanțuri. •— Metalurgia Romînă- București. — Bilanțul încheiat la 31 Martie 1912 arată un sold de beneficiu de lei 76.904,94. Activ : Imobilizat, lei 984,623,22. Teren imobile și mașini neamortizate, lei 984,621,22. Realizabil, lei 756.726,60; Materii prime lei 515.534, 35 b.; Debitori și passa, lei 241.192, 25 baui. Pasiv : Reexigibil, lei 1.446 847,90; Metalurgia romană, sediul social, Bruxelles, lei 1.421.985,30 ; Exigibil, lei 217.596,98; Efecte de plată, lei 111.843,43 ; Creditori, lei 94,210,50. Socec & (Jo. S. A. — Bilanțul general încheiat la 30 Aprilie 1912 arată un beneficiu net de lei 107.869, 92 la un capital de 1.762.000. Activ : Mărfuri generale 1.937.268 lei și 50 bani; mobilierul librăriei lei 63.114,85. Casa lei 59.440,10; accepte de primit lei 213.495,50; imobile lei 899.377,25; cauțiuni, conturi de ordine lei 41.890,35; atelierul grafic lei 1.353.775,88; fabrica de cerneală lei 50.973,36; debitori lei 724. 345,93. Pasiv : Rezerve lei 524 717,27; amortizări lei 601.639,65; accepte da plată lei 776.093,70; credit funciar urban lei 246.176,57; creditori 1 milion 116.719,45; deponenți ln comision lei 401.820,67 ; cauțiuni 40.000 de mii. Producția minelor de cărbuni. Mina Comănești are o producțiune de circa 5 vagoane pe zi. Mina Vermești în urma reorȘmizării financiare, și-a mărit producțiunea zilnică la circa șase vagoane praful de cărbuni este fabricat in brichete în fabrica de brichete construită de curînd în gara Comănești, de grupul financiar căruia aparține mina. Prețul peștelui. La Brăila au sosit ori 15 000 kgr. pește și care s’a vîndut cu următoarele prețuri : Crap 136 — 151, ciorto-crap 123 — 146, ciortan 85 — 120, șalău 170 — 250, avat 65 — 68, cîrjeancă 51 — 54, plătică 59 — 60, lin 59—67, știucă 32 — 102, caracudă 46 — 90, babușcă 23 jum. — 35, iarba 140, iaplac 116, șomotei 72 — 78, biban 29 jum. — 46, săbiuță 35 — 38, albitură 23 — 62, fusari 185. 200 — 400. cegă Comerț 55.484.919 » 3.791.130 olandez i 5.237.085 Lei 82.594.685 Dupfi TEATRU TEATRUL MODERN. — Compania dramatică Marioara Voiculescu. —Pentru deschiderea stagiunei Seara de pomină, piesă socială în 3 acte de Leopold Kampf. Noua înjghebare teatrală de sub direcția d-nei Marioara Voiculescu a făcut aseară primul post în viața noastră artistică. In afară de lucrarea dramatică pe care d-na Voiculescu a ales-o pentru debutul Companiei d-sale dramatice,— lucrare discutabilă prin tendințele ei și asupra căreia vom reveni într- o cronică specială, — în afară de lucrarea dramatică a lui Kampf, succesul de aseară este indiscutabil. D-na Marioara Voiculescu s’a prezentat cu un ansamblu pentru care nu sunt decît laude și aplauze, aplauze cari de altfel nu au lipsit la premiera de aseară. Publicul a făcut și marelui talent al d-nei. Voiculescu și partenerilor d-sale o primire entuziastă, pe care interpretarea dată lucrărei lui Kampf o Îndreptățea cu prisosință. Dar asupra lucrărei ca și asupra interpretărei vom reveni în cronica de mîine. Al. Fr. Buletin Meteorologic CASA MENUA Cie Temperatura pe centigrade 42 Septembre 1912 La miezul nopței ................... -19 ° 7 ore dimineața ........ .. -j-lib Miezul zilei............ ... -1 1 înălțimea barometrică 765 mm. Starea cerului ploaie. Ancheta noastră Neregularitățile de la corporația din Giurgiu.— Un specimen de inspector. In nenumărate rânduri am arătat că la corporația meseriașilor din Giurgiu se petrec grave neregularități. Casa centrală a meseriilor a dispus să se facă numeroase anchete, însărcinind pe d. inspector Dimitriu cu cercetarea acestor neregularități. Modul însă cum acest d. inspector își îndeplinește însărcinarea este cu totul revoltător : D-sa părtinește pe cei cari comit fetișurile și faxe presiuni asupra muncitorilor să dea certificate de cinste culpabililor. Proba afirmațiunilor acestora o avem în faptete următoare : 1) O singură anchetă făcută de d. Protopopescu, a avut drept rezultat înlocuirea unuia din s culpabili, d. G. Narly, fost contabil al corporației. Nu importă faptul, că, in urma intervenției d-lui Dimitriu, acesta a fost scos basma curată în urmă, grație zăpăcelei și favoritismelor de la Casa Centrală. 2) Un funcționar, d. Alex. Stănescu, controlor al corporației, cere parchetului o anchetă, acuzând pe președintele corporației de fals și pe d. inspector Dimitriu de tăinuirea acestor falsuri. Astfel ștind lucrurile, am întreprins și noi o anchetă și vom desvălui opiniei publice atît falsurile cît și modul cum înțelege acest specimen de inspector să ancheteze, protejând pe falsificatori. Dacă cei de la Casa centrală nu vor lua nici o măsură, lumea muncitoare va ști să pună la locul lor pe cei cari o spoliază și pe proteguitorii lor. Pe mîine deci. Marconi rănit într’un accident de automobil Spezia, 13 Septembrie.Astăzi pe cînd Guglielmo Marconi trecea cu automobilul în dreptul comunei Borghetto cu Doamna Marconi, mergînd spre Genua, s’a ciocnit cu un alt automobil și a fost rănit la ochiul drept avînd și mici confuziuni pe corp. Marconi a fost transportat cu un automobil al comandamentului marinei la spitalul maritim unde i s’au dat primele îngrijiri. Doamna Marconi nu a fost de fel rănită. Mișcarea artistică-literară „Mii“ lui Leoncavallo — O nouă operă streină cu subiectul extras din viața poporului romînesc — „ Țiganii“, noua operă a maestrului italian Leoncavallo, a văzut lumina rampei,foia trecută la „Teatrul Hipodrom“ din Londra. Opera trebuia să fie cîntată mai intîi la St. Petersburg, fiindcă după cum se știe subiectul, el este extras din admirabilul poem al lui Pușkin. Condițiunile de reprezentare însă n'au convenit autorului și Leoncavallosa dus cu opera la Londra unde a obținut, se spune, un succes rar. „ Țiganii“ este o operă care in primul rînd ne interesează pe noi Romînii, nu atît prin faptul că acțiunea se petrece în Basarabia, ci fiind că la realizarea ei, Leoncavallo s'a folosit foarte mult de diferitele motive populare romînești, care după ce în „Cobzarul“ cuceriseră Parisul, acum au trecut canalul Minecei pentru a cuceri și Anglia. Critica muzicală este unanimă a recunoaște că muzica din „ Țiganii“ are toate calitățile melodiilor exotice cari promit să devină populare în scurt timp. Dacă, nu ar fi decit atît deci, și încă ar fi destul pentru mult nepăstuita noastră muzică populară. Autorul libretului s'a servit de textul lui Pușkin,,schîmbînd totuși numele personajelor și introducînd un personaj nobil de origină maghiară, pe care la botezat totuși Radu. Primul act reprezintă laia țigănească poposită, pe cîmpie. Re aud nicovalele bitînd și cîntecele de dragoste ale țiganilor. La un moment dat i se aduce dă veste vătafului că un strein tot da tîrcoale prin prejur. Se dau ordine în consecință și strei La noi și în străinătate nul care nu este decît nobilul maghiar Radu, este adus legat în fața vătafului. Cl declară atunci că este îndrăgostit de Fleana, fica vătafului, pe care vrea s'o ia de nevastă. Laia de țigani aprobă căsătoria și Radu ia pe Fleana de nevastă. Ce se întîmplă insă ? Tamar cîntărețul țiganilor, tînăr, frumos și îndrăgostit și el de fata vătafului, cînd își vede toate visurile spulberate, se hotărăște să-și ia lumea în cap și să nu mai dea niciodată ochi cu aceea pe care o iubea și în cinstea căreia compusese atîtea arii divine. In actul al doilea, Tamar pleacă. E noapte și în jurul corturilor țigănești nu s aude nici măcar lătrat de cîini. Mai nainte de a pleca însă, Tamar se hotărăște să mai cînte odată melodia pe care Fleana o cunoștea bine. Ști Tamar începe să cînte cu toată pasiunea sălbatică și nebună de care numai un țigan poate să fie capabil. Cintecul lui sfișie în două parcă tăcerea nopței și Fleams se scoală aiurită din cortul ei. Ea a înțeles ce se pregătește. Tamar pleacă din cauza ei și lamar cîntă, pentru cea din urmă oră. Repede atunci, Ileana ia o hotărire eiroico : părăsește pe nobilul Radu care dormea în cort lingă dînsa și se duce să cadă în brațele iubitului ei Tamar care o așteaptă într'un cort de la marginea la ei. Radu se deșteaptă, și văzînd pe Ileana lipsă, o caută și o descoperă în brațele lui Tamar. De necaz atunci el dă foc cortului și ambii îndrăgostiți dispar in flăcări împreună cu ultimele acorduri ale unei melodii de dragoste și ale unei alte sălbatice melodii de groază ce se ridică din piepturile tuturor țiganilor. Criticul muzical de la «Daily Graffie» care este italian, recunoaște că muzica din „ Țiganii“, deși este brondată pe motive romînești populare, autorul a știut totuși s-o pună pe scenă îmbibată de personalitatea italienească. Leoncavalo este de părerea celui care a spus : «Mon verve est petit, mais je bois dans mon verve.» Nu știm dacă compozitorul Leoncavallo bea din paharul său. Ceea ce știm însă, este că din acest pahar mic, maestrul italian bea foarte multă licoare românească, după cum de altfel acelaș lucru V« făcut și în „ Pagliaci“ în faimoasa arie „Ridi Pagliaci“ care nu-i decît parafrazarea cunoscutei noastre romanțe „Ah ! ochi albaștrii In ori ce caz, muzica românească populară a mai inspirat încă un mare muzicant strein — ea care pînă acum n'a putut de rit in parte și în mod insignifiant să inspire pe muzicanții români. Să nu pierdem însă speranța. Ceea ce n'a sosit azi, poate foarte bine sosi mîine. i lr Teodor Iordănescu, profesor la liceul din Focșani, a dat la lumini un remarcabil «Manual de antichitâți romane private pentru clasa V-a secundară». Cartea e aprobată de Ministerul Instrucțiunei și va aduce reale servicii tinerimei studioase. Visări păgîne este titlul primului volum de versuri al tînărului Ion I. Pillat și primul volum din tura cea noast «Cărțile albe». Deși necunoscut pină azi decît în anumite cercuri restrinse de intelectuali, tînărul Pilat, care este un artist de elită, promite să-și reclame cu demnitate și să-și cucerească cu față locul pe care merită să-l ocupe în republica literilor române. Volumul costă 1.75 și este tipărit cu multă îngrijire. Bethoven, marele muzicant, autorul neîntrecutelor simfonii, va fi eternizat în marmoră în inima pius lirei de la Vincennes din jurul Parisului. II i Un inspector al Casei Meseriilor tăinuilor de falsuri Neregularitățile de la Corporația din Giurgiu.Darea In judecată a președintelui corporației și a inspectorului Dimitriu Ca urmare a scandalului de la corporații, astăzi controlorul Alexandru Stâncescu a depus la judecătoria ocolului Giurgiu o plingere prin care o chiamă în judecată corecțională pentru insultă pe d-nii Gheorghe Dumitriu, inspector la Casa Centrală a meseriilor și Iancu Rădulescu, președintele corporației. In acelaș timp d-sa a cerut parchetului general să ordone o severă anchetă la corporația meseriașilor din Giurgiu, contra lui Iancu Rădulescu și Gheorghe Narly ca autori ai mai multor falsuri și a d-lui inspector G. Dimitriu ca tăinuitor. Iată textul reclamației adresată parchetului: Domnule Procuror General .Subsemnatul controlor pe lângă corporația meseriașilor din Giurgiu, am respectul a vă aduce la cunoștință că la această corporație s'a comis o mulțime de fraude, tăișuri și delapidări de către d-nii Iancu Rădulescu, președintele acestei instituțiuni și Gheorghe Narly, actualmente comptabil la corporațiunea din Târgoviște“. „Cu toate că aceste fapte au fost reclamate în mod formal de nenumărate rânduri d-lui G. Dimitriu, inspector la Casa centrală a meseriilor, d-sa în loc să-și facă datoria de adevărat funcționar, dînd pe mina justiției pe vinovați, a făcut sforțări extraordinare să mușamaniesc operațiunile incorecte săvârșite de acești indivizi la Corporație“. «Atitudinea d-lui inspector Dumitriu care mi-a întărit convingerea că d-sa cu bună știință tolerează fapte reprobate de codul penal, m'a determinat să vă rog să bine-voiți a ordona o severă anchetă în fața căreia îmi iau angajamentul să dovedesc cu martori, ce voiu propune la timp, cum și cu acte oficiate, toate neregularitățile săvârșite la Corporație, cum și faptul că d-l inspector Dumitriu a refuzat întotdeauna să cerceteze aceste neregularități, deși a fost sesizat formele de mine și alți meseriaș. M Vă rog în acelaș timp, să ordonați ca ancheta să se facă de reprezentanții parchetului, fără asistența celor ai Casei centrale, cari nu-mi inspiră încredere, mai cu osebire că cunosc în destul modul părtinitor, cum cea mai mare parte din inspectorii acestei instituțiuni își fac anchetele lor». (si) Alexandru Stănescu. Voi ține în curent pe cititori de mersul anchetei ce se va ordona în urma aceste senzaționale reclamațiuni. Bălan. ȚELEGR CONFERINȚA LUI HERVÉ Bătae și scandal Paris, 13 Septembrie. — Eri seară, în sala Wagram, antimiliaristul Gustave Hervé, trebuia să vorbească in favoarea propagandei antimilitariste. A fost împedicat însă să vorbească de adversarii teoriilor lui. S’au tras focuri de revolver, s-au svîrșit cu scaune. Vre-o sută de perturbatori au fost expulzați din sală. Hervé și-a putut continua atunci cuvântarea și a condus contra dezertărilor din armată dar pentru infiltrarea ideilor antimilitariste in armată chiar. Zgomotul a devenit, și mai mare atunci și Hervé a fost atacat pentru atitudinea sa. Întrunirea s-a terminat fără incident. Au fost în total vre-o 10 răniți. O revoltă militară în China Yutciang, 13 Septembrie.—Noaptea trecută, trupele ce biruacau în jurul orașului, s’au răsvrătit și au atacat orașul dar au fost respinse de garnizoană care e acum în urmărirea lor. Nu se dă nici o importanță incidentului. Luptele din Persia Taebris, 13 Septembrie.— Salared daurek și Zarmokamed au ocupat Siiria, punct principal al Kurdistanului persic. Starea principelui René de Parma Viena, 13 Sept. Buletinul publicat azi dimineață despre starea principelui René de Parma rănit într'un accident de automobil, arată o ameliorare și spune că deși starea principelui e încă gravă nu e periculoasă. împăratul Wilhelm la înmormîntarea lui Marschal de Bieberstein Berlin 13 Septembrie. — împăratul Wilhem a însărcinat pe cancelarul imperiului, d. Bethman loveg să-l reprezinte la înmormîntarea lui Marschal de Bieberestein. Ammv* JLwILJE și GENERALUL AVERESCU DECORAT DE FRANTZ IOSEF Viena. 13 Septembrie.—împăratul Francisc Iosif a conferit generalului Averescu, șeful statului major român, marea cruce a ordinului Leopold. Tratativele de pace itaio-turce Constantinople. 13 Septembrie. Din izvor autorizat se confirmă că Reșid pașa a fost însărcinat cu misiune pe lângă negociatorii italieni. Poarta ar fi prevestit încă de acum citeva zile Italia că-i va trimite ca delegat un membru al cabinetului în Italia ar fi primit ou oarecari rezerve. Constantinopol, 43 Sept.—Organul Acordului Liberal «Tanzimat» are un articol al fostului deputat Lutfi Fibri care, vorbind de condițiunile pacei cu Italia, zice: cu toată dorința noastră de a încheia pacea, nu o voim în condițiuni cari ar jigni amorul propriu național și ar aduce pericole viitoare pentru interesele Turciei. Nu e nici un motiv ca să semnam o pace rea. Italia nu ne poate învinge în Tripolitania și ea are nevoe de pace mai mult decit oricînd, căci mari evenimente se prătesc în Meditarană. India. III: «Viitorul» in tară.—Noua mișcare in armată. O petiție a enoriașilor parohiei Olteni —Dela consiliul tehnic superior —îmbunătățirea creșterei vitelor.—Congresul societăței Institutorilor și institutoarelor din Rominia —Capitala: Nenorocirea din fundătura Vinatori, etc., etc. MM» Informatiuni . In numărul de inline, vom publica un foarte interesant articol asupra situației politice. Semnalăm d-lui ministru al instrucțiunei următoarele două cazuri, de cari bănuim că nu are cunoștință: D-la Gavriliu, a fost numit profesor de științe la liceul din Pitești, la o catedră neexistentă, considerindu-se ca vacante ore legal ocupate de un titular. Profesorul titular, căruia i s'a fascomprectat catedra, va recurge Ui contencios, în cazul cînd putea reveni asupra acestei numiri scandaloase. D-l Stănescu, profesor de chimie și productologie la acelaș liceu, egreniaie și primar al orașului, ci ștartar și i s'a acordat încă 3 ore de matemateci, deși legea spune că orele implin să se dea titularilor specialiști. Primarul însă a fost înzestrat cu 1$ ore pe când cei trei profesori de matemateci abia au ore suficiente Așteptăm să vedem ce măsuri va lua d-l ministru, pentru a reveni cu noul detalii**» D-na Simon Jacques laherala, născută Alexandrina Vantacusîno, văduva fostului ministru de externe, a încetat din viață la Jeuing..*« Atragem atenția direcției C. F. R. că pachetele /caricaturi ni se transmit pline de noroi, cu învelișul rupt, cu conținutul murdărit și ruinat. Rugăm să se ia măsurile necesare Cu aceste barbare practice, dăunătoare intereselor publicului care plătește fastul de scump un oficiu prost făcut, să înceteze. Sperăm că nu vom fi nevoiți să revenim. * « La acuzațiunile de necinste și incapacitate aduse de d. dr. Al. P. Ilie d-lui Director general al serv. sanitar, a răspuns prin «Epoca» un grup anonim de medici. Singurul indicat să răspundă însă era cel direct vizat, adică d. dr. N. Bardescu. In loc de asta, d-sa se ascunde în dosul unor așa ziși medici cari n’au nici măcar curajul să-și dea numele pe față. Dacă în adevăr, d. dr. Bardescu se crede «calomniat» de d.dr. Al. P. Ilie, nu crede că ar fi de demnitatea d-sale să răspundă și să se apere sau să dea pe «calomniator» în judecata Curței cu jurați ? De ce nu face acest lucru ? Cît privește amenințarea că se va sesiza «Asociația medicilor din țară», d. dr. Ilie a făcut acest lucru încă de acum 3 luni printr un articol publicat în «Gazeta Medicală» No. 10 din 15 Mai 1912. D-l dr. Al. P. Ilie a trimes «Epocei» o scrisoare în acest sens, somind-o prin portărei să-l publice, conform legei. «Aspecte din civilizația engleză» este titlul unei broșuri foarte interesante, scrisă de d. prof. I. Botez din Iași. Vom reveni în curînd cu o dara de seamă asupra acestui studiu. In ziarul italian Huesto del Carlino ce apare în Bolonia, a apărut un interwiew cu d. Benedetto de Luca, profesor și cunoscut publicist în România cu privire la conflictul din Balcani, și în care distinsul filoromân explică rolul României în această conflagrație. Vom da în traducere o parte din acest interesant interwiew. **. In Flacăra carei va apare 8imbăta 15 Septembrie, se va publica rezultatul concursului între liceeni. Tot in acest număr, se publică o foarte puternică bucată de EMINESCU, care nu figurează in nici unul din volumele apărute pînă acum, întitulată Satan, un fragment din noua piesă a d-nului DITILIST ZAMITRESCU, Poezia departurei , precum și versuri și proză de d-nii Ciocinat Pavescu, Al.tazaban, Gr. Gregorian, Const. Banu, C. Sp.ilasnaș, P Locusteanu, etc. No. III bani. Abonamentul 6 lei pe an: pentru învățători și preoții sătești 5 lei. Abonamentul plătit prin încasator costă 7 lei pe an V 1 > V-