Viitorul, octombrie 1912 (Anul 6, nr. 1670-1700)
1912-10-14 / nr. 1683
Tunul bubuc la frontiera țârei; dinspre Balcani sosesc zi cu zi veștia rău prevestitoare ; nouri întunecoși amenință de pretutindeni cu deslănțuirea unei vijelii care ne face să privim cu Îngrijorare spre zorii zilei de ratine; nici o surpriză nu este exclusă în peripețiile dramei ce se desfășoară dincolo de Dunăre și, — cu toate acestea, — boerii țârei, cinici și sfidători, tîrguesc conservatorilor democrați Primăria Capitalei sau prefectura de poliție. Panică în piața financiară, neliniște și îngrijorare în opinia publică, zîngănit de săbii și praf de pușcă în vecinătatea noastră cea mai apropiată; la doi pași de noi se înroșesc cîmpiile cu sîngele vărsat; se colorează în roșu orizontul dinspre miază-zi al țărei la lumina focurilor de tun și, cu toate acestea, boerii țărei se cramponează, neputincioși dar îndărătnici, de provizoratul care conduce destinele Romîniei în clipele acestea de grea și primejdioasă cumpănă. * Presa străină primește și înregistrează cu ironia firească situațiunei veștile reprezentanților săi la București asupra basmului concentrărei, ri da străinătatea de spectacolul nepatriotic pe care i-l oferim cu o vinovăție criminală; tot ce e om conștient în țara aceasta privește întrebător spre sala consiliului de miniștri, de unde așteaptă în sfîrșit o hotărîre care să pună capăt incertitudinei din lăuntru ; și, cu toate acestea, boerii țărei se svîrcolesc nepăsători în ziua propriilor păcate spre a prelungi o agonie dureroasă pentru țară. Toate bunele-voințe au colaborat ca să înlenească întrunirea la un loc a tuturor forțelor conservatoare , privind spre drama care se desfășoară peste graniță în peripeții pe fiece zi mai sîngeroase, liberali și conservatori-democrați, înțelegînd gravitatea situațiunei, au socotit că cel puțin în fața primejdiei comune, concentrarea nu va mai avea sfîrșitul grotesc al basmului ridicol de astă primăvară — dar, cu toate acestea, boerii țărei, rău sfătuiți de patime și ambițiuni personale rau înțelese și rău plasate, se istovesc în intrigi de culise, care-i prezintă opiniei publice în lumina ce-și creiazâ singuri a personagiilor de operetă. 8 Regele însuși și-a anunțat sosirea înainte de vreme în Capitală spre a grăbi sfîrșitul unei crize dăunătoare siguranței și bunei reputațiuni a țărei și, cu toate acestea, numai boerii țărei nu înțeleg să grăbească sfîrșitul agoniei, în care se svîrcolesc istoviți de certuri. O țară întreagă privește cu grija în suflet norii cari se grămădesc tot mai amenințători la frontiera țărei și, cu toate acestea, numai boerii țârei, nedîndu-și seama nici de răspunderi și nici de urmări, își tîrguesc încă ambițiile personale, nu pe propria le socoteală, ci pe socoteala Romîniei prea mult îngăduitoare. Ce spectacol și ce boerii SITUAȚIA TURCIEI De-abia se împacă cu unul și începe guceava cu alți patru. Locuințe Ieftine S’A PUS PIATRA FUNDAMENTALA LA CELE 700 DE CLĂDIRI PENTRU LUCRATORII ȘI FUNCȚIONARII INFERIORI DELA C. F. R. Cu o solemnitate impunătoare s’a făcut Joi după amiazi, punerea pietrei fundamentale la cele 700 de locuințe pe cari „Societatea comunală a locuințelor ieftine“ le construite, pe seama direcțiunei generale a căilor ferate, pentru lucrătorii ți micii funcționari ai acestei administrațiuni. Au luat parte la această solemnitate d-nii Emil Pangratti, ministrul lucrărilor publice, Cottescu, directorul general al căilor ferate, dr. I. Costinescu, administratorul-delegat al Societăței S. E. A. Ioachimescu, directorul societăței și un foarte mare număr de agenți inferiori ai căilor ferate. In discursurile rostite s’a pus in evidență însemnătatea operei sociale care se îndeplinește cu concursul sociatăței locuințelor ieftine. E, în adevăr, o adevărată binefacere că se poate pune la dispoziția agenților inferiori ai căilor ferate locuințe igienice pe prețul de 15 pină la 40 lei pe lună. Acuma, pe un preț îndoit, bieții lucrători și funcționari inferiori nu pot avea decît locuințe proaste, umede, fără soare, adevărate focare de infecție. Negreșit, în primul rînd meritul că s’a putut îndeplini această operă, este al societăței locuințelor ieftine, creată de partidul liberal. Adversarii noștri, cari nu pierd niciodată prilejul de a ataca tot ceea ce este creațiunea partidului liberal, sunt siliți să recunoască— chiar prin glasul persoanelor oficiale,— cît de folositoare și de rodnică în rezultate bune este una din operile partidului liberal. Epoca, ziarul care nu de mult a atacat din nou societatea locuințelor ieftine, publică astăzi discursul d-lui Pangratti in care conducătorii activi și pricepuți ai societăței sunt lăudați fără rezervă. Este o justă satisfacție care se cuvine unei opere și unor oameni cari nu au căutat decît un singur lucru: să ușureze traiul celor mulți, să atenueze criza de locuințe, care a ajuns o adevărată calamitate pentru populația nevoiașe. Anul «1 alttul?*»».—Vas. 4683 ABONAMENT aRă...............un an 18 Lei...................șease luni 9 Lei ■frăinătate . . un an 30 Lei...............șease luni 18 Lei Abonamentele Încep la 1 și 15 ale fiecărei luni PENTRU PREOȚI SI INVATAITORI PREȚUL ABONAMENTULUI PE JUMĂTATE STIA. 17JC REDACȚIA ȘI ADMINISTRApA BUCUREȘTI—STRADA ACADEMIEI 17—BUCUREȘTI REDACȚIA: TELEFON 13/47 RomiNISTRATIA : TELEFON 22/39 MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA Duminică 44 Octombrie» 1948 BULETIN ZILNIC 5 bani ANUNCIURI COMERCIALE inia corp“7 pe o coloană în pagina III ...................50 bani linia corp 7 pe o coloană la pagina IV ...................30 bani Inserții și reclame pagina IVI linia.......................... . 2 lei * SE ADRESA LA ADMINISTRAȚIA SA LA AGENȚIA EMIL MELBERT m Un trecător trist pe calea însoleliată a artei; un necunoscut pentru unii au nedreptățit pentru mulți antici, un uitat pentru publicul mare apreciat de puțini, poet vechi, deși a întrecut în măestria și tehnica versurilor cele mai noui tendințe în poesie, Alexandru Macedonski este o aparițiune singulară ln cîmpul activității noastre literare. Și singularitatea sa explică și variațiunile de opinii ce au însoțit opera sa poetică. Alex. Macedonski este un parnasian, care a apărut într’o literatură prea tînără pentru cn tehnician a firmei, ca rafinații cadenței musicale a versurilor, pentru ca musicanții rimelor răsunătoare, ca făuritorii imaginelor de aur și diamant să poată fi înțeleși de marele public. Și cum nostalgicii viselor, amanții fantasticelor mirajuri ale lunei ce își varsă diamantele pe zidurile de marmoră ale castelelor pustii, sunt mai expuși decît poeții clasici a cădea în incoherențe și in scăderile ei, — și el — un Alexandru Macedonski, de exemplu— a putut fi considerat prin latura avea de omenească imperfecie, și nu a fost privit în mirajul de lumină, în apoteoza adevăratei inspirații poetice, ce-o întîlnim la multe, în foarte multe din poeziile lui Macedonski. Recentul volum, Flori sacre, cuprinde culegerea poeziilor celor mai noi ale poetului, care părea că uitase de arta ce-o iubise , și iubitorii de frumos vor găsi în el poezii cu avînt, cu inspirație, perfecte ca formă. Recitiți (Castelul), poezie refăcută din cele mai vechi—modul de poezie mistică și evocatoare: Castelul în ruine domnește peste vale... Din turnuri retezate se împrăștie o jale, Și stema ee pe oricint să ’nfrunte [cuteza, Mincată e de vinturi, de soare și de apă, Iar vremea ce tot curge o șterge și o crapă — Din ea rămasa numai un leu — un [coif, — ș’o za. Sub bolți incenușate paiajenul iți țese Dantela lui subțire din fire lungi și dese. Căminul zace’n umbră posac, — iar de [pereți Abia se țin ici-colo din cuie să nu cadă Portrete ’ncondeiate in timpi de cru [ciacii Ce sparg întunecimea cu ochii lor temeți. Și cît avînt, cîtă bună și sinceră poezie In Levki. De sidef și de aur roșu sub al cerului azur, Svelta insulă apare și sporește, minunată. Sărutată cinci de valuri, cind de vinturi asaltată Printre-ocolul spumei albe,—crini regali jur-imprejur. Peste-al țărmurilor silex palpitează o înflăcărare Vin purpură de singe a solarei agonii. Mari flamanzi prin aer sboară spre ale visului domnii. Un imperiu de spațiu fără legi și granitare. Recitind ultimul volum al lui Alexandru Macedonski, ne explicăm și atitudinea criticei și publicului față de poet. El a rămas cîntărețul misteriosului din sufletul nostru. Macedonski a fost un stingher armonizator al luminelor sullunare, ale conștiinței ce e la graniță visului. E firesc astfel ca arta lui Macedonski inspirată de tăinuitele ecouri ale unei minți ce trăește dincolo de contingențele realității, să găsească puțini admiratori, chiar și imperfecțiile unora din poesiile maestrului se explică tot prin natura izvorului său de inspirație care e cu totul depărtat de banal, și deci, de căile bătute și sigure ale metricei și poesiei românești. Tăușan FIGURI LITERARE ALEXANDRU MACEDONEE1 Poetul visului mistic și al reveriei înaripate. — WBaiM—MMaaa Atttația iniMlor CORPUL TEHNIC AL PRIMĂRIEI CAPITALEI INSULTAT DE UN GHEȘEFTAR ORDINAR Dacă mai era nevoie sa se pună în evidență nivelul extra ordinar de scoborît al actualului consiliu comunal,a pot faptul că faimosul gheșeftar Marinescu-Sacagiul ține rolul de stador în această adunare deliberativă este încă o dovadă. In lipsa d-lui dr. Mendoniche, primajutor de primar, care în mod sistematic și ostentativ, se abține de a lua parte la lucrările consiliului comunal, d. Marinescu-Sa^agiul i-a loc întotdeauna la dreapta primarului, și... își spune cuvîntul în toate chestiunile ce vin în dezbatere. Am arătat nu de mult cine e acest domn : un gheșeftar ordinar care trafica în mod scandalos cu demnitatea de consiler comunal. Am publicat chiar un act judecătoresc prin care d. Marinescu- Sacagiul își asigura o anumită sumă dintr’o expropriere la care „a stăruit“. Totuși, situațiunea aceasta morală, nu-l împiedică să facă pe lenderul consiliului... Un consiliu cu demnitate ar fi exclus din sînul său pe un asemenea specimen de gheșeftar. Ei bine, același domn Marinescu Sacagiul, care vorbește cu o oratorie de analfabet de mahala și își dă părerea asupra tuturor chestiunilor, a avut strania îndrăzneală să atace în mod trivid și cu o violență absurdă personalul tehnic de la Primăria Capitalei. Negreșit, d. Dobrescu a apărat, pe cît i-au îngăduit mijloacele intelectuale, atacurile d-lui Marinescu-Sacagiul. Totuși, insultele n’au fost retrase. Inginerii de la Primărie, oameni cu studii superioare, funcționari corecți și activi, nu au înțeles însă să fie tratați mai rău ca slugile de un consilier comunal care n’ar trebui să ridice capul, atît e de compromis în gheșefturi și samsarlîcuri nenumărate... Personalul tehnic a cerut ca acuzațiunile neîntemeiate și injuriile acestui gheșeftar să fie retrase, căci altfel inginerii își dau demisiunea din posturile ce ocupă. Chestiunea a rămas aci. Inginerii sânt hotărîți să nu cedeze și să pună la locul său pe acest gheșeftar ordinar care și-a închipuit că poate, fără nici o răspundere să înjure un întreg corp de oameni specialiști. Incapabili SI ODIOȘI AGONIA UNEI GUVERNĂRI NEFASTE Partidul d-lui P. I . Carp, a omului care B-a lăudat o viață întreagă cu adunarea moravurilor, și-a început guvernarea prin acea ne mai pomenită corupție de la alegerile generale, prin banditismele și desfrîul electoral, cari au reînviat vremurile de rușinoasă amintire ale lui Vogoride și au îngrozit o lume întreagă. Acesta a fost începutul. D. Carp și-a continuat apoi guvernarea prin patimă și ură, prin fapte anarhice și necinstite, prin tot felul de gheșefturi și pungășii formidabile. Partidul conservator, în tot timpul guvernărei sale, de aproape doi ani încoace, a năpustit cu o furie sălbatică asupra tuturor instituțiunilor țărei, cu hotârîrea de a le distruge. Pe deo parte au lovit în toate instituțiunile romînești și au băgat în cheltueli Primăria Capitalei și ministerul de interne, iar pe de alta au încurajat și patronat toate întreprinderile necinstite, toate afacerile interlope și pe toți tripozorii și escrocii internaționali, oploșiți la țară odată cu venirea la guvern a conservatorilor. Guvernul conservator nu s’a mulțumit însă numai cu atîta, ci s’a apucat să insulte prin ziarele sale oficioase, magistratura și să zdruncine din temelie credința în justiția țărei. Acum în urmă, toc ai in aceste momente critice prin care trecem din cauza evenimentelor din Balcani, guvernul s’a mai apucat să zdruncine creditul țărei — doar atât rămase nezdruncinat prin atacurile sale mișelești împotriva Bancei Naționale. Intr’un cuvînt, guvernarea conservatoare, care a fost pentru țară cu adevărat odioasă, sfirșește acum în cel mai mare ridicol. Conservatorii s’au dovedit de astădată, mai mult ca oricînd, ridicoli și necinstiți, incapabili și odioși. Din fericire, agonia acestei guvernări nefaste a început. ECOURI P oetul Mihai Codreanu, de la Iași, aflîndu-se întimplător în Capitală, va da binevoitorul d-sale concurs la festivalul publicistului Bremțeanu, care are loc astă-seară la orele 9 în sala Liedertafel. Mari serbări religioase au avut locuri la Meaux în onoarea lui Bossuet, marele scriitor care și-a pus geniul rău în serviciul bisericei creștine. D SITUAȚIA INTERNAȚIONALA Dacă, măcar de astă dată, telegraful spune adevărul. Bulgarii au repurtat o mare victorie la Kirk-Klissi. Lupta a fost groaznică și trebue s’o recunoaștem—Bulgarii au luptat cu multă bravură. Dar soarta armelor n’a fost norocoasă pentru Turci—ceea ce pare a dovedi că sub raportul militar Turcia nu stă mai bine decit sub cel administrativ. Dar în materie de războiu, nu trebue anticipat nimic. Infrlngeri din anus, pot fi compensate prin victorii de astăzi și nimic nu ne spune că Turcii nu-și vor lua in curind o revanșă In orice caz, prestigiul lor militar pare a fi suferit o gravă atingere în bătălia de la Kirk-Klss. Soarta războiului Încă nu e hotărîtă" La Adrianopole se va da lupta cea mare, unde sau se vor creia nouă state prin năruirea unui stat, sau se va găsi mijlocul suprem pentru potolirea vulcanului balcanic. * In așteptare, cancelariile europene se pregătesc să reguleze mersul evenimentelor din Balcani pe calea unui acord al puterilor. Un cuvînt simptomatic a venit din Viena: Austria cere Puterilor ca in nici un caz să nu tolereze o mărire simțitoare a teritorilor statelor balcanice. Acest cuvînt dă deslegarea întregei chestiuni balcanice. Fie că vor învinge Turcii, fie că vor învinge statele creștine, teritoriile din Balcani vor fi schimbate, dar nu in mod simțitor. Făcind această propunere, Austria își rezervă în primul rînd ceea ce numește dreptul ei asupra sandjacului Novi Bazar. Cum Insă nici Serbiei nu i se va mai putea multă vreme lua dreptul de a avea acces la Mare, li se va tăia din Sandjac o limbă de pămint pînă la Adriatică pe unde să-și poată transporta produsele. Bulgariei ii se va da un district două din pămintul fertil al Macedoniei, Muntenegrul va obține orașul Scutari, iar Grecia se va alge poate cu porția cea mai însemnată cu Creta. Aceasta în cazul biruinței statelor creștine. De va birui însă Turcia—tot așa va fi. Europa va invoca dreptul ei la liniște, va cere Turciei să permită o împăcare a lucrurilor în Balcani, și Turcia, neputincioasă, va trebui să consimtă, mulțumită că-i rămine destul pământ în Europa și cheia Bosforului Această soluțiune care va permite menținerea relativă a influențelor politice și morale de azi in Sud-estul Europei este și singurul mijloc pentru stabilirea unui acord intre Austria și Rusia, aceasta din urmă fiind hotărîtă să nu lase Statele creștine fără nici o despăgubire a jertfelor lor de războiu. Dar să nu anticipăm nici asupra conjuncturilor diplomatice. Și ele constitue teatrul unui războiu cu multă stratagemă, cu victorii și înfringeri. O NOUĂ DECLARAȚIE A LUI IMHOFF PAȘA Generalul prusian în rezervă Imhoff-Pașa, unul din reorganizatorii armatei turcești s'a rostit în modul următor asupra operațiilor armatei turcești : „Toate luptele de pînă acum nu sunt decît „introduceri în materieu pregătirea luptei celei mari. Generalismul armatei turcești, Nazim Pașa, e un om cumpătat, care își ia măsurile cu mare calm. El caută să evite tot ce poate zădărnici lupta decisivă. Nazim își retrage trupele spre a putea porni la atac cu înverșunare. Luptele din Macedonia n'au pînă acum nici o importanță. Chiar căderea Priștinei nu poate fi socotită ca eveniment. Lupta cea mare în Macedonia se va da între Ueskueb și Istip. Aci Turcii nu vor intra în foc decît după ce se va da lupta decizivă la Adrianopol. REFORMELE INACEDONIA Cu prilejul întrevederei dintre contele Berchtold și marchizul San Giuliano, s'a vorbit bine înțeles de evenimentele din Balcani. Ambii bărbați de stat au fost de părere că oricare ar fi rezultatul războiului, vilaietele Coșovo, Monastir și Salonic vor trebui puse sub administrator creștin asistat de reprezentanți ai tuturor Puterilor Mari. Contele Berchtold și marchizul San- Giuliano au convingerea că in cazul unei înfrîngeri, Turcia nu se va mai opune amestecului Puterilor in afacerile macedonene. IN MUNTENEGRU In Muntenegru plouă încontinuu de cîteva zile. Din aceasta pricină drumurile sunt desfundate ceea ce împedică cu totul transportul munițiunilor. Toate strîmtorle fiind ocupate de către Turci. Muntenegrenii sunt nevoiți să facă ocoluri lungi. Aceasta e pauza pentru care de atitea zile nu mai vin știri însemnate de pe cîmpul de război muntenegrean! ARMATA GREACA Căpitanul Buttler, corespondentul ziarului «Daily Mai!» lauda foarte mult operațiile armatei grecești. Atacul Elaspnei, declarâ d însul, a fost facut cu multă iscusință. Grecii au învățat multe pe urma ultimului lor război cu Turcia. Artileria le este foarte bună, iar infanteria are mult avînt. La intrarea Grecilor în Elassona, un Iman i-a blestemat. El a fost împușcat pe loc. NOUA CRUCIADĂ n filantrop american care locuește de mult timp în Franța, Singer, a dotat țara aceasta cu un nou institut științific. Se va studia aci cancerul și alte grave maladii. Un grav accident de cădere din balon dirijabil s-a intîmplat in Germania, în care doi aeronauți și-au găsit moartea. Instrumentele cari au măsurat înălțimea, au arătat că acești aeronauți se ridicaseră la 7000 metri. In revista Revue bleu se publică o violentă critică contra femeilor în literatură care ar scrie multe obscenități. Printre ele citează pe d-na de Noailles și pe d-na Gerard d’Houville. Caraghioșii...0-1P. Carp .1 întrnaliza de mîine - «Senatorii și deputații de Ilfov vă roagă a lua parte la întrunireaublică ce se va ține Duminecă 4 Octombrie, spre a cinsti virtuțile cetățenești ale marelui Roman P. P.* Carp și spre a-l ruga asta și de acum înainte în serviciul țârei». Cine nu crede știea aceasta, n’are decit să arunce privirile pe zidurile rezervate afișajului capitalei , între afișul operetei germane și cel al circului Sidoli, să răsfață și afișul albastru al întrunirei conservatoare de Duminecă. Nu este deci o farsă și nici o glumă; guvernamentalii * au desprins din panoplie trîmbița de războiu, trîmbița de zile gloriase și miine ei vor intona himnul din cinstire al «marelui Romin» în aplauzele entusiaste ale cetățenilor. Pînă aci nu am nimic de zis; fiecare cetățean e liber să-și aleagă de idoli pe oricine, să vază «virtuțile cetățenești» oriunde și să decearnă titlul de mare romîn și d-lui P. Carp — și chiar dacă printre cei însărcinați să împletească cununa de lauri ,se află și d-l P. Negulescu, vrășmașul politic de ori al «marelui Romîn» — noi nu fratem decît să ne bucurăm că în agarul guvernamental mai sunt oameni cari se gîndesc la cei dispăruți și la cei învinși. Dar organizatorii procesiunei de Duminică nu s’au mărginit să pregătească numai panegirice: ei chiamă întreg poporul și cu un alt scop: «pentru a-l ruga (pe «marele Romîn») asta și de acum înainte în serviciul țarei». Deși printre organizatorii procesiunei este și d. Delavrancea, deși războiul răscolește Balcanii, deși țara însăși stă pe ginduri îngrijorată — noi ne cerem, umiliți permisiunea ca, măcar citeva clipe, să fim lăsați să... rîdem. Căci cum am putea întîmpina astfel cea din urmă scenă a comediei bufe care se joacă pe scena noastră politică? D. P. P. Carp se hotărăște să demisioneze de la șefia partidului conservator; comitetul executiv o primește; organizările din provincie consimt la această demisrane și-și manifestează sentimentul lor destul de categoric, partidul Întreg respiră în voie, nădăjduind zile mai liniștite dacă nu mai fericite; în sfîrșit «Epoca» însăși intonează un ditiramb pentru «bărbatul de Stat care cu un singur gest s’a ridicat atît de sus și a atins sfere atît de senine» și țara întreagă este in așteptarea concentrărei conservatoare și a unui guvern care să poată face față furtunei ce se pregătește dincolo de hotare. Și iată că la Dacia «senatorii și deputații de Ajov» vor cere d-lui P. Carp să rămină în «serviciul țărei»—după ce comitetul executiv și partidul întreg hotărîseră că unicul și marele serviciu pe care d. Carp putea să-l facă țarei era retragerea sa sau «ridicarea sa in sferele atit de senine» — pentru a vorbi în limbajul «Epocei». Cum să nu rîdem — și cum să nu viză țara întreagă ?.... Ce se va spune la întrunirea de miine? Cum se vor cinsti virtuțile cetățenești ale exodului partidului conservator? Nu putem ști încă. Desigur, însă, că organizatorii intrunirei și ai procesiunei ce-i va urma—nu vor uita să împartă placardele care reprezintă ultima caricatură a «Serei» : «Șeful fără Partid», — căci ar fi o insultă ce nu le-ar ierta-o niciodată d. Gr. Cantacuzino I ... Și astfel ii este dat fărei să asiste, în una din clipele cele mai hotărîtoare, la cel mai comic dar și la cel mai trist episod din seria de zvîrcoliri politice ale regimului de la putere. Gg. Tt. ZAVRACURI La circ La Circ are loc o întrunire „pentru sărbătorirea calităților cetățenești ale d-lui P. P. Carp.* Iată și încăpăținarea ridicată la rangul de... calitate cetățenească. De ce nu ? La circ totul e cu putință . Acolo August cel prost poate să facă pe atletul și vatîrul pe marele cetățean 1 Gest măreț Cetățenii piteșteni spun că retragerea d-lui Carp de la șefia partidului conservator în aceste vremuri grele este nici mai mult nici mai puțin, decît un..gest măreț. A fi gest măreț retragerea d-lui Carp, dar nu-i, în orice caz, original de loc. Gestul ăsta s’au mai făcut și Grecii... la Domokos 1 Aghiuță Ministrul Noradinghian, care precum se știe, e singurul creștin în cabinetul turc, s’a plîns unui ziarist englez, de tonul manifestelor regilor Petre, George și Ferdinand. Se vorbește acolo de războiul crucei contra semilunei. Poate oare fi vorba, în războiul de față, de credinți religioase ? Și apoi ce înseamnă tonul acesta agresiv în contra musulmanilor. Europa să spună de partea cui e morala, de a Sultanului, care poruncește soldaților săi, să cruțe pe creștini și să respecte bisericile, sau de partea Statelor Balcanice, cari au înscris pe steagul lor lupta crupei în contra semilunei. Ln vederea gravelor evenimente din apropiata noastră vecinătate și a intolerabile situațiuni interne, Ma Sa Regele sosește în Capitala, spre a aviza asupra hotărîrilor ce trebuesc luate pentru a se pune capăt incertitudinelor actuale. Ororile războiului In Balcani războiul se întinde ca o boală rea, ca o boală care invadează un organism slăbit și-l duce la moarte. Statu quo era o formulă, și o combinație diplomatică, dar niciodată combinațiile acestea nu pot avea solidaritatea realităților istorice care sunt izvorite din nevoi etnice. lîra fatal astfel ca dintr’un moment în altul războiul să izbucnească în contra „bolnavului“, care se încăpăținează a nu muri. Dar nici n’a început însă războiul și ororile spăimîntătoare se petrec...Rechiziții forțate în care oamenii cu gospodărie eri, devin astăzi pe drumuri, și morți cu miile, răniții cari umplu cîmpiile și spitalurile. Bombele cad pe case, incendiază spitale, distrug asiluri de copii și de bătrîni, toată buna stare socială, tot echilibrul pe care civilistția îl creiase, întreaga educație a vremei noastre care se reduce la respectul vieței noastre omenești, și la respectul celor fără apărare, totul piere, totul se distruge. E războiul, cu tot cortegiul lui de orori, de nenorociri, e războiul ucigător și trist... Desigur, pacifiștii par a avea dreptate judecind după efectele războiului, cînd combat războiul și cer pacea. Dar nenorocirea este că războiul e un fapt firesc, o luptă pentru conservarea neamurilor, cum există și o luptă de la individ la individ pentru conservarea vieței, prin distrugerea celui mai slab. Un zeu rău conduce lumea. El nu voește să țină seamă de doleanțele noastre sentimentale, de pornirile noastre care izvorăsc din fantezie. El silește neamurile să fie rele pentru a păstra partea lor de soare... Pattronius