Viitorul, iunie 1913 (Anul 7, nr. 1908-1935)
1913-06-11 / nr. 1916
'9. m99gSS8FVait!WK11MM ÎNTRUNIRILE DE ERI MEGTINGUL „LIGEI CULTURALE*4 ]ürhiturile d-lor: Virgil Arion, Bogdan Duică, general Stoica, inginer Globanu, Gh. Dragu și Nicolae Iorga. I Aseară, la orele L Ții jumătate, s’a ținut în sala Dacia din Capitală, o mare întrunire convocată de „Liga pentru unitatea culturală a tuturor Romînilor”. La această întrunire, care s’a sfîrșit la orele 11 fără un sfert, a luat parte un număr însemnat de cetățeni, mai cu osebire din pătura intelectuală. Observ multe doamne și mulți studenți universitari. Sînt și delegați din provincie. D. VIRGIL ARION, deschizînd întrunirea, a spus că în Ungaria și ia Bucovina se petrec lucruri ce nu trebue să ne lase indiferenți. „Liga’ a convocat această întrunire din pricina momentelor prin care trecem. S’a dat apoi cuvîntul d-lui Bogdan Duică. D. BOGDAN DUICA a amintitt cele petrecute în Congresul de la Piatra Neamț. Acest Congres—după cum afirmă ziarul „Românul” din Arcul—a fost preludiul unei nouă mișcări naționale. Vorbitorul a făcut apoi istoricul atitudinei pe care au luat-o, în ultima vreme, ungurii față de frații noștri, arătând ce au de suferit aceștia de la stăpînitorii lor. O VOCE.—Să vorbească d. Nicolae Iorga. D. ARION.—D. Iorga va vorbi cel din urmă. Acum va lua cuvîntul d. general Stoica. D. GENERAL STOICA a afirmat că Romînia face de 30 de ani jocul Austriei și a expus rezultatele acestei politici: împrejurările prin cari trecem trebue să ne deschidă ochii și, cel puțin ele, să ne arate calea cea adevărată pe care trebue s’o urmăm. D. INGINER CIOBANU. — N’am venit să vă țiu discursuri, pentru că eu nu sunt orator—nici măcar om politic. Părerea vorbitorului este că noi .Vom izbindi prin lumină. „Liga”își propune să răspîndească lumina în cercuri cît mai largi. D. Inginer a arătat apoi care sînt drepturile romînilor de dincolo de Carpați. D. GH. DRAGU a început prin a vorbi de însemnătatea momentelor prin care trecem. S’a întrebat apoi dacă, în decursul vremurilor, neamul nostru s’a arătat vrednic de comorile naturii și de însușirile firești pe cari ni le-au lăsat strămoșii noștri, romani. Și dacă întotdeauna am fost demni de aceste comori, dacă am dovedit că știm să le prețuim și știm să le stăpînim, atunci de ce suntem lăsați deoparte? Atunci de ce suntem răslețiți? D. NICOLAE IORGA.—In jurul nostru se petrec fapte, deci trebue să ne gândim și noi la fapte. La ce ne-a folosit atîta vorbărie? Pe calea Victoriei defilează luxul nerușinărei naționale, se îmbulzesc și nu mai au loc inconștienții, pe cîtă vreme la întrunirile Ligei Culturale vin cetățeni din ce în ce mai puțini. Ce nu s’ar putea face numai cu banii risipiți astăzi—într’o singură zi— la șosea de către elegantele doamne și nepăsătorii domni. Acum cinci ani, într’un moment greu, era multă lume aici. In hotărârea care s’a luat atunci, aici, se spunea că Romînia nu poate face jocul altora și se atrăgea luarea aminte asupra unei gpteri streine, legala da »et. italia. r Ufidi, vedem steasul italian, aifibTo trebue să ne îndreptăm. Trebue să ne ferim de acei cari nu ne servesc, pentru că prin firea lucrurilor, nu ne pot servi. Nu ne îndreptăm înpotriva Austriei, care iubește mai mult pe bulgari. Este ceasul în care trebue să spunem limpede lucrurile acestea, căci în jurul nostru vedem neamuri cari se pregătesc să se unească. Numai noi să nu îndrăznim să nădăjduim ceia ce vecinii noștri au înfăptuit? Dacă este ca Romînia să rămîe ceia ce este acum, păcat că s’a întemeiat Romînia,—repet cuvintele pe cari le-am mai spus și aiurea, dar cari n’au pătruns încă în public așa cum le-am rostit eu. ,Liga Culturală” trebue să pregătească acea mișcare națională, fără de care nu vom putea trăi. In Ungaria s’au oprit la limba grecească veche—de ce n’au ales cea armeană?—și ne-au pus-o în biserica noastră, înlăturînd limba romînească. Noi așteptăm mai mult de la cei de jos—de la cei cari nu se îngrijesc să-și apere anumite situații. Pină acum am dus o politică negativă, crezînd că ne-am făcut prin această rătăcire întreaga datorie. Noi nu trebue să cîștigăm și să primim mila cuiva ci să ne apărăm dreptul nostru pînă la moarte.Nu există o Polonie liberă și steagul lui Ion Lobeski nu mai fie fie pe nici un petic de pămînt, dar poporul polon știe să se apere. V’am chemat aci nu pentru demonstrație în contra Austriei, ci ca să ne coborîm în adîncul cunoștinței noastre. Plecînd de aci să avem hotărîrea de a fi un popor de jertfă, de muncă și de ideal — nu numai cu citeva fraze sunătoare în urechi. Din banii strînși ai țăranilor s’au strîns 80 de milioane lei pentru desrobire, pentru băncile populare. Noi nu putem strînge nimic? Noi nu putem face nimic? Noi avem inimi de piatră? Să dea cei mari și puternici, căci dacă nu vor da se va ști. Cu banii ce se vor strînge se va mîntui sufletul Romînilor de dincolo. A venit ceasul ridicărei nației Românești. Dacă nu ne vom face datoria, se va ști că o generație ticăloasă a îngropat ceea ce a cucerit vitezii și cuminții. Voiți acest blestem? Luați-ți Dacă nu, faceți-vă datoria ca să se strîngă sub acelaș steag tot sufletul romînesc. D. VIRGIL ARION a afirmat că peste munți nu mai există decît raporturi de forță. Sunt stăăpîni și robi, — prin urmare împăcare nu mai poate exista. V’am rugat să luptați pentru stabilirea și pentru egalitatea de drepturi cu stăpînii lor, a fraților noștri de peste munți. Vă rugăm să votați declarațiunea de la Piatra Neamț. (Se știe că această declarație s’a tipărit). In urmă mulțimea s’a răspîndit în liniște. C. R. REPAUSUL DUMINICAL Marele Meeting ol Moo. comercloll din Mi Se știe că sec. „Generala“ a funcționarilor comerciali — secția centrală— din București, a organizat o energică mișcare în toată țara pentru aplicarea strictă a repauzului duminical complect. După întrunirea ținută în Brăila, care a avut mare însemnătate în cercurile locale, un mare meeting de protestare împotriva nerespectării legei repausului duminical, a avut loc eri în Ploești. Patru delegați ai comitetului central din București au sosit în Ploești, la orele 8.40 dimineața, unde li s-a făcut o primire grandioasă. Toate forțele polițienești locale au fost puse în mișcare, iar comercianții discutau grrupuri-grupuri chestiunea repauzului duminical temîndu-se de demonstrațiuni violente. Ca totdeauna, dimineața tot tîrgul a fost deschis, întrunirea a avut loc la orele 3 p. m. în sala Liceului Vechi. Sala era arhiplină și o mare însuflețire domnea printre cei de față. Prezidează d. I. G. STAVĂRESCU, care spune că ziua de azi e o zi mare pentru funcționarii comerciali ploeșteni, cari redeșteptați la o nouă viață, venind în mare număr la această manifestare, dau dovadă că au început să devie conștienți. Salută în numele funcționarilor comerciali din Ploești delegația comitetului central din Capitală. Dă cuvîntul d-lui ANTON GRIGORIU, delegat din București, care vorbește despre repauzul duminical și de mizerabila campanie ce o duc cîrciumarii împotriva acestei legi binefăcătoare, înfierează dezbaterile pretinsului congres cîrciumăresc din Constanța pe chestia repauzului duminical. Oratorul arată pe larg că nu repauzul duminical împedică desvoltarea comerțului, ci bîlciurile și comerțul ambulant care aduc mari pagube comerțului cinstit. Se ridică împotriva paravanelor de la băcănii și cîrciumi cari nu sînt decît o portiță de eludare a legei repauzului duminical. Citează din „Glasul Cercurilor“ felul nenorocit și despotic cum cîrciumarii înțeleg rostul negustorului modern. Dă exemplu de cinste și moralitate pe cîrciumarul Gherghiceanu din Capitală, care închide reglementar. Declară în numele comitetului central că nu va înceta lupta în toată țara pînă nu se va aplica pe deantregul repauzul duminical în toată țara, la toate ramurile de comerț, inclusiv cîrciumarii. Cere înființarea obligatorie a școalelor de adulți. D. HARALAMBIE STOIANOVICI, Ploești, expune pe larg fazele prin care a trecut lupta pentru repauzul duminical și felul necinstit cum se dă lupta împotriva acestei legi. Vorbind despre neaplicarea repauzului duminical în Ploești, spune că o ficțiune de oameni, prin intervențiuni meșteșugite și cu concursul politicianilor, au făcut să nu se poată aplica această lege. Combate repauzul rotativ care ar dauna mult pe negustori. Cere extinderea repauzului duminical și asupra circiumelor. Spune că falimentele sunt produsul neprevederei comercianților, iar nu din cauza repauzului duminical. D, GH, PREASCHI.VESCU, delegat al comitetului central din Capitală, explică cum și în Brăila unde d-sa a fost ca delegat Du Economice și financiare âârScultură—Comerț — Industrie Unizarea bunurilor de mint moarte și moșiilor Statului la țărani. Ca urmaire la legea de timare a bunurilor de mînă moartă din 18 Martie 1912, s’a scos în vinsare un număr de treste 80 de moșii Pentru 19 din aceste moșii s’a și depus planurile de parcelare cu tablourile de laturi la diferite comiune, spre a se primi declarațimle de cumpărare din partea sătenilor. Vînzarea a și început și prima moșie vîndută este moșia Otopeni de lângă Bucureti, în suprafață de 462 ha. Moșia a fost împărțită în 69 loturi mici a cite 5 ha. fiecare și 6 loturi mari a 15,20 și 25 lire tare ulmi. Cereri $au declarat,lupi da cumpărare au fost 403. Prețul pe hectar a fost ficsat de ministerul domeniilor la suma de 1042 lei și 80 bani. Cele șase loturi mari au fost vîndute la agronomi și, 2 țărani din localitate, iar cete 69 loturi mici au fost vândute la 69 țărani din localitate, dintre Cari 3 Veterani. Banii — avansul prevăzut de lege — s’m încasat, chiar in ziua vînzărei și fardul că țăranii au răspuns nu numai avansul cerut, dar Și un Sportc avorrs peste prețul de rizare, r îmbucară tot, întru citml denotă o stare ecolnmhică re finiună printre țărani, ’p entru a lămuri pe țărani, ministerul domeniilor le aduce la cunoștiința că nu a dat și nu va da pământ decât acelor țărani cari au copii mai mulți și cari au mai puțin de cinci hectare, ori cari nu au de loc pământ. Dovada aceasta se face de comisiunea delegată în acest scop de minister. Oricine va avea dreptul să conteste și să reclame în fața comisiunei, pe acela care nu ar avea dreptul să cumpere pământ. In asemenea cazuri ministerul va dispune scoaterea din nou în vînzare a lotului, numai când contestațiile au fost făcute înaintea comisiunei și au fost verificate și cercetate. Este locul să insistăm asupra faptului că prin sate mișună numeroși agenți ori samsari cari încasează de la țărani sume de bani pentru a interveni să le dea pământ. Ministerul domeniilor a ddus la cunoștiința sătenilor să nu deă ascultare acestor intermediari dubioși și să aștepte comisiunea oficială. LINIA DUNĂRE - ADRIATICA. Sindicatul internațional, care va fi constituit pentru construcția liniei Dunăre-Adriatică, va fi garantat de toate puterile. Calea ferată va porni din Uskrubi, va trece prin Kalkandelen pe mal Vardar, prin Kossovo, Dibra și de acolo la marea Adriatică. Serbia dorește ca linia să fie prelungită pană la Printfend și de acolo la raale. In orice caz ea va fi construită până la portul pe care marile puteri îl vor recunoaște Serbiei, probabil până la San Giovanni d'e Medina. Costul acestei linii a fost evaluat la 200—250 milioane franci. ÎNCASĂRILE DIN TAXELE DE SPIRT ȘI BERE. Ministerul de finanțe, a încasat următoarele sume pe luna Mai a. c. din taxele de spirt și bere precum și din tabele vînzării băuturilor spirtoase. Incăsările din taxa de spirt în 1911 Mai au fost de lei 1.373.838, iar in 1912 aceiași lună au fost de lei 1.570.605.20 deci cu un minus față de epoca corespunzătoare de lei 196.767,20. Incăsările din bere în Mai 1913 au fost de lei 588.447,84 iar în 1912 aceiași lună s’a încasat suma de lie 634.870, deci cu un minus de lei 46.422,16 față cu epoca corespunzătoare a anului trecut. Din taxa vînzărei băuturilor spirtoase s’a încasat suma de lei 549.535.20 și din bere suma de lei 78.464,04. De la 1 Aprilie pînă la 1 Iunie 1913 sa încasat din taxa spirtului suma de lei 2.440.683,70, iar în epoca anului trecut s’a încasat suma de lei 2.836.049,50 deci cu un minus de lei 393.365,80. încasările din bere au fost de lei 1.146.372,99’ în anul trecut aceiași epocă s’a încasat suma de lei 1075.658,05 deci cu un plus față de epoca corespunzătoare de lei 70 714,94. Din vînzarea băuturilor spirtoase s’a încasat de la 1 Aprilie pînă la 1 Iunie 1913 suma de lei 976.273,40 și din bere suma de lei 152.585,06, minica trecută, aceeași nelegiuire se petrece, legea e pur și simplu necunoscută autorităților. Expune duplicitatea cîrciumarilor cari pe de o parte spun că nu folosim repauzul pentru cultură, iar pe de altă parte lupta în contra lui, îndeamnă pe funcționarii comerciali să-și facă datoria civică înscriindu-se în listele electorale spre a se impune politicianilor. In cazul că s’ar adeveri știrea lansată de cercurile comerciale că d. Xenopol ar fi contra repauzului duminical complect, declară că funcționarii comerciali dela un capăt la altul al țarei, vor ști ca pe căile ce vor găsi mai nimerite să-și facă singuri dreptate. Termină apelînd la solidarizarea tuturor funcționarilor comerciali din Ploești, strîngîndu-se în jurul drapelului societăței lor. D. COSTEL DUMITRESCU, Ploești, spune că o țară constituțională unde poporul trebue să ajungă să-și facă singur dreptate, e o anarhie și o incapabilitate a autorităților. Arată că e nedreaptă pretențiunea că țăranul ar veni Duminica la tîrg și zice că acesta vine cînd are bani. Se miră că prelații nu’și fac datoria. D. I. CIUPAGEA, delegat din Capitală, spune că scopul venirei delegației este de a îmbărbăta colegii din Ploești la lupta cea mare și sfîntă și declară că toți funcționarii comerciali vor ști să’și facă datoria. Laudă pe comercianții conștienți din sală care’și înțeleg menirea. Dă pildă de solidarizare pe meseriași. Vorbesc și d-nii Radu Văleanu și Montaureanu, cari arată chinurile ce îndură funcționarii comerciali.Vorbește și d. Stoenescu tot în acelaș sens și aduce elogii comitetului central. D. G. NICOLAESCU, București, vorbește despre importanța solidarizărei funcționarilor comerciali și dă pildă organizațiile din Germania. D. I. STAVĂR închee seria cuvîntărilor și atacă vehement pe d. Take Ionescu și d. N. Xenopol pentru neaplicarea repauzului duminical. Expune suferințele funcționarilor comerciali de la brașoveni și băcănii. Propune să se expedieze telegrame d-lor Take Ionescu, N. Xenopol, Mihail Orleanu și D. Hagi Theodoraki, care se aprobă prin aclamații. D. G. NICOLAESCU dă citire următoarei : MOȚIUNI „Comitetul central al soc. „Generala“ a funcționarilor comerciali din București, de comun acord cu toate secțiunile sale din țară, hotărînd să înceapă cea mai energică campanie pentru respectarea uniformă și strictă a legei repausului duminical complect în întreaga țară, a ținut al doilea meeting regional în orașul Ploești, la care a participat toată suflarea funcționarilor comerciali din acest oraș, cari, ascultînd toate cuvîntările rostite, și ținînd seamă de faptul că cu toate că în Ploești tîrgul săptămînal se ține Lunea, toate magazinele sînt deschise în fiecare Duminică, călcîndu-se complect prevederile legei repausului duminical. „Avînd în vedere că autoritățile din Ploești calcă în mod flagrant legea repauzului duminical. „Ținînd seamă de faptul că o organizație numai atunci se poate impune cînd e solid și bine organizată. „Hotărîm : „Protestăm cu ultima energie împotriva acelor ce nu respectă în mod uniform în toată țara legea repauzului duminical complect și dăm depline puteri comitetului central să ne reprezinte și să facă toate intervențiile necesare spre a se respecta repauzul duminical complect. „Cerem miniștrilor de interne și comerț să intervie în favoarea noastră, aplicînd legea în întregime. „Să se ia de comitetul central și de secțiunea Ploești măsurile necesare spre a se consolida secția Ploești“. întrunirea s’a sfîrșit la orele 7 seara, după care a urmat manifestația pe străzi. Au vorbit la statuia Libertății d. Ștefănescu, iar la aceea a Vînătorilor d. Paraschivescu. Delegații au fost conduși cu entuziasm la gară. --------------xx------------ Sinuciderea din grădina Sf. Gheorghe. Așeară o detunătură de revolver ce pornea dintr’un boschet al grădinei Sf. Gheorghe, a alarmat pe trecători și pe sergentul din postul apropiat. Curioșii alergînd într’acolo, au găsit pe o tinără, care căzuse jos din pricina unei răni în partea dreaptă a pieptului. Sergentul, care venise și el să vadă ce se petrecuse, a dat de veste circumscripției 11. D. ^comisar Rudolf Mavrichi, începînd cercetările, a aflat că tînăra fată se numește Elena Dragomirescu și că e de fel din Tîrgoviște. Sinucigașa, care e în vârstă de 19 ani, fusese vînzătoare la cofetăria Ionescu, de unde fusese concediată, sub motiv că avea purtări rele. Mama fetei aflînd de acest fapt i-a scria o scrisoare prin care îi făcea mustrări. In urma acestei scrisori, Elena Dragomirescu s’a hotărît să se omoare. In stare destul de gravă eroina faptului din grădina Sf.. Gheorghe a fost dusă la spitalul Colțea. -----------------xx————— -vS.— MEETINGUL. podgorenilor ** Focșani Cuvânturile «f-fisi C. I. Brătianu Focșani, 9 Iunie. — După cum am anunțat, viticultorii din toată țara s’au adunat azi aci într’un mare meeting de protestare contra falsificatorilor de vin împotriva cărora guvernul actual nu ia nici o măsură. Vastul local al Terasei Napoleon este plin de numeroși viticultori veniți din toate unghiurile țarei. Meetingul s-a deschis la orele 3 sub președinția d-lui dr. Macridescu, care dă cuvîntul d-lui Duiliu Zamfirescu care propune ca președinte pe d. Macridescu, secretar pe d. Ștefan Graur și membru pe d. Popescu-Ploești. Toată asistența aplaudă biuroul astfel constituit. D. MACRIDESCU mulțumește d-lui Dinu Brătianu care, în calitate de mare viticultor, a venit să asiste la meetingul de azi care însemnează începutul mișcărei tuturor viticultorilor din țară. Expune apoi starea deplorabilă a podgoriilor, care a determinat această mișcare. CUVINTAREA D-LUI C. I. BRATIANU D. Dinu Brătianu în aplauzele mulțimei ia cuvîntul în calitate de podgorean și în numele podgorenilor din Drăgășani spune că trebue să prevenim ca altfel vom suferi pe viitor de două rele, una supraproducția și a doua activitatea nefastă a falsificatorilor de vin. Contra acestor din urmă trebue să se îndrepte în special atenția noastră și în special a guvernelor noastre. Vorbește apoi de tratatele noastre de comerț cu Turcia, cari au permis importul strugurilor turcești la noi în țară, ceia ce a contribuit în mare parte la starea deplorabilă de azi a podgorenilor. Sfârșește sfătuind pe Viticultori ca să se unească într’o puternică asociație, căci numai astfel vor putea să vegheze în mod eficace la salvarea intereselor lor, asigurând de buna stare a viticulturei noastre astăzi atît de amenințată din lăcomia de câștig a unora și din nepăsarea condamnabilă a altora. Propune pentru trainica organizare a podgorenilor înființarea de bănci viticole care să înlesnească operațiile viticultorilor noștri prin toate mijloacele posibile. Spune că ar fi necesar să se ceară guvernului nu măsuri contra falsificatorilor ci o lege specială contra acestor delicvenți, urează viticultorilor succes desăvârșit. (Aplauze, ovații). ALTE CUVÂNTĂRI D. DUILIU ZAMFIRESCU aduce elogii d-lui Iarca, cît și d-lor N. Săveanu și N. N. Săveanu, cari sunt niște ilustrațiuni ale țărei, își exprimă convingerea că starea deplorabilă a produselor viticole și a viticultorilor, se datorește falsificărilor, așa precum a dovedit-o. D. BREZEANU, profesor universitar, face o comparație între producerea viilor noastre și ceiace consumă populația țărei. Bazîndu-se pe o statistică recentă a ministerului de domenii, și din demonstrația d-sale reese că populația țărei și numai cea de la orașe consumă mai mult decît produce viile noastre replantate, care sunt pe rod. Se citește o sumă de telegrame primite de la viticultorii din toate unghiurile țărei. D. ODOBEȘTEANU cere modificarea legei monopolurilor pe băuturi spirtoase, spunînd că dacă avem azi o sumă mare de angrosiști, trebue să avem și mai multe circiume. Termină făcind o expunere a situației podgoriilor noastre D. C. IARCA BUZEU felicită pe organizatorii meetingului de azi care pătrunși de nevoile podgorenilor au organizat această impunătoare manifestație. Și d-sa ca și d. Zamfirescu spune că starea deplorabilă a viticultorilor se datorește falsurilor pe care le operează în întunecimea beciurilor și sub scutul legilor angrosiștii de vin. D. ALEXANDRU MIHAIL R.Sărat vorbește în acelaș sens. D. VASILE MAREȘ Miza spune că acel care gîtie, călăul producerei noastre viticole nu este altul decît falsificatorul și contra acestuia trebue să luptăm în primul rînd. D. POSESCU Pitești, vorbește și despre celelalte cauze care au produs criza viticolă de azi și este de partea unei organizări puternice a viticultorilor din toată țara care numai astfel vor putea ține piept pericolului ce ne amenință. D. ZAHARIA Odobești. Vorbește în chestiunea vinurilor falsificate confiscate și spune că ele trebuesc denaturate. D. ȘTEFAN GRAUR. Meetingul de azi este o înălțătoare manifestare a mii de oameni podgoreni care prin activitatea nefastă a cîtorva avizi de cîștig, sunt amenințați în existența lor. Trebue să fim recunoscători tuturor acelora dintre noi, care din toate unghiurile țărei au venit să-și unească cu noi, glasul lor de durere și strigătul lor de protestare. Se votează următoarea MOȚIUNE Podgorenii din toată țara protestează cu cea din urmă energie în contra falsificatorilor de vinuri, cari prin fapta lor nesocotită în lăcomia lor neînfrînată de îmbogăție pe căi necinstite, pregătește un viitor negru podgorenilor, aruncînd astfel în mod criminal sămînțire pe căi necinstite, pregătește un cicc pentru țară. II) In starea actuală a legislațiunei noastre, lipsindu-ne o lege care să se ocupe cu controlul vinurilor și a băuturilor spirtoase, cerem ca onor guvern să convoace de urgență Corpurile legiuitoare pentru a face o lege specială prin care să se prevadă sancțiuni foarte aspre în contra falsificatorilor. III Cere a se prohibi în mod expres vinificarea strugurilor importați din Orient sub forma de fructe proaspete conform cu legea sanitară. IV. Cere să se oprească cu desăvîrșire adăogirea zahărului în must, cum și interzicerea in mod absolut a reformărei drojdiilor. V. Cere ca autoritățile în drept să ia cele mai riguroase măsuri contra falsificatorilor, conformându-se legilor în vigoare. V. Cere ca onor ministru de interne să dea ordine severe medicilor primari de județe și comuni pentru a inspecta cât mai des depositele de vinuri, spre a împedeca falsificările. Fiecare podgorean să fie autorizat de a face demersuri la autoritățile în drept, a constata fraudele și falsificările. VII) Cere a se înființa de stat un laborator de chimie pentru analizarea vinurilor din toate centrele viticole și anume: Iași, Focșani, Buzău, Ploești, Pitești, R.Vîlcea, T.Severin, Huși și Tulcea, VIII) Să nu se mai permită de serviciul sanitar după cum se practică azi de a se mai pune la consumație publicului vinuri faliificate cu jumătate grade de alcol. Cerem să se facă un control serios și urgent la toate circiumele de la țară, pentru a se constata dacă aceste debite sunt aprovizionate cu vinuri naturale. Cere ca registrele angrosiștilor să fie controlate de autoritatea în drept cu biletele de liberă circulație la facturi, relativ la cantitățile de vinuri, intrate prin diferitele depozite și acelor rămase la fiecare trimestru, iar registrele cârciumarilor să fie de asemenea controlate cu biletele de liberă circulație în curs, în ce privește cantitatea de vinuri intrate în debitele lor. Aceste registre vor fi sigilate și vizate. XI) Agentul de control să fie și totdeauna însoțit de un reprezentant al podgorenilor, desemnat din soc. Viticolă Regională. XII) Cere ca la caa dintîiu convocare a parlamentului să se serve la vechiul text al legei sanitare dinainte de 1910, care permitea ca din momentul ce laboratorul de analiză chimică constată că probele de vinuri sunt falsificate, tot vinul să fie denaturat. Cu legea de astăzi frauda constatată prin analiză chimică rămâne fără sancțiune imediată, deoarece denaturarea vinului nu se poate face decât după pronunțarea justiției. XIII) Cece deasemenea ca pentru a preveni nenorocirile viitoare prin care de altminteri Franța care cu cîțiva ani în urmă se găsea într’o situație perfect identică cu a noastră, a trecut deja, onor. guvern, la cea dintîia convocare a parlamentului, să transforme in lege proectul depus pe biroul parlamentului pentru prohibirea plantărei viilor la șes. XIV) Dece ca la legea creditului viticol să se adaoge un aliniat prin care să se facă împrumuturi de bani, atît podgorenilor cît și societăților de podgoreni, pentru a-și putea procura toate instrumentele și aparatele cum și a face toate instalațiunile necesare pentru fabricarea, conservarea și desfacerea vinurilor lor. XVA se prevede la aceeași lege ca societăților viticole și corporațiile viticole să fie recunoscute ca persoane morale și ca atare — după cum există și în legile franceze de astăzi — dînsele să fie citate și să figureze ca parte civilă în instanță în toate contravențiunile și fraudele ce se vor face cu falsificările de vinuri. XVI) Cerem în mod stăruitor ca la viitoarea sesiune a parlamentului, guvernul să desființeze legea monopolurilor pe cîrciumi. • Se alege o comisiune care să prezinte un memoriu guvernului compusă din d-nii Dinu Brătianu, Duiliu Zamfirescu, Gr. Cantacuzino, Al. Ciurcu și toți președinții societăților viticole din țară. Se expediază telegrame de mulțumire d-lor dl. Cantacuzino și dr. Sumuleanu. S’au primit telegrame dela d-nii Bărbulescu, Ploești; N. Popescu, Buzău; Gr. Cantacuzino, București, Glodeanu, București; Al. Ciurcu, etc. — Corespondent. Mișcarea artistică-literară „iiatia“ lui Oier tradusă de d-io. nmm Cu ocazia împărțirei premiilor Academice din anul acesta, excelenta revistă literară „Flacăra“ închină ultimul ei număr traducerei „Iliadei“ cu care d. Gh. Murnu a luat premiul de 12.000 de lei. Asupra acestei lucrări literare ”. Sp. C. Hasnaș scrie următorul interesant articol : „Traducerea „Iliadei“, căreia un premiu academic îi dă o celebritate meritată pentru alte considerente, e un eveniment literar de o netăgăduită însemnătate. E un ferment de poezie nouă, deși atît de vechie, care pătrunde în literatura noastră tocmai atunci cînd o enervare meschină și o sterilitate sonoră vor să îndrepte spre limanuri, socotite drept noui, literatura romînească. Marile poeme clasice, în care viața e prinsă în forme definitive, au fost pretutindeni obîrșia unor mișcări literare cu adunci urme în istoria culturii. Ele par o invizibilă rechemare în spre frumuseți universale și eterne, un stăvilar de netrecut pentru creațiunea poetică, cînd aceasta, pierdută în contemplația tuturor manifestărilor eului, ajung să se singularizeze și să se rătăcească într’o sclilocee misterioasă. Imagini limpezi ale vieți deplin desfășurate a unui neam întreg, susținute de cîteva patimi profunde și simple ca tot ce e fundamental în sufletul omenesc, divine și amețitori de înalt# în inspirație prin partea pe care o fac în reprezentarea vieții puterilor necunoscutului și oarbei întîmplări, pline de cugetări cristalizate în formele pe care oricîte veacuri nu le vor putea altera, poemele omerice sînt cele mai mărețe producțiuni ale geniului poetic, prețuindu-le după tema lor uriașă și după desăvîrșita potrivire între formă și fond. Era o vreme cînd poemele omerice slujeau drept mic izvor de învățătură unui popor care pășise din vîrsta copilăriei și găsia totuși că cea mai înaltă expresie a geniului său a fost povestirea minței lui Ahile și a rătăcirilor lui Ulise după căderea Troiei. Mai tîrziu poemile omerice cu greu studiate pe textul elin original, erau cea dinții pășite în cunoașterea frumosului și a patimilor omenești și, după mărturisirea celor mai strălucite spirite, ajungeau să fie privite drept cea mai desăvârșită expresiei în artă; barbarii din noaptea cimeriană descopereau cu uimire în ele lumini necunoscute și desfătătoare, dar cînd necesitățile luptei pentru zilnica cucerire a pîinei sau a voluptăților lesnicioase, când punerea în mișcare e enormelor și savantelor lor mașini i-au silit pe barbarii de la miază-noapte să-și schimbe gîndul de frumusețile eterne ale textului elin și să se îndrepte către comori mai accesibile, poemile omerice au ajuns supărăttoare și inutile, supărătoare pentru că cereau o lungă, armonioasă și sterilă muncă de pregătire în vederea gustării textului elin și inutile, pentru că necesitățile vieței ce voiau să le atingă, să rămînă numai cu amintirea pregătirii. Astfel poemele omerice s’au găsit deodată necunoscute sau cunoscute rău și în acel moment și îrmurirea lor culturală a dispărut. Pentru împlinirea acestei mari lipse bunele traduceri, în împrejurările vieții de astăzi, sunt de ajuns. Ele redau toată umanitatea închisă în versul legendarului Homer, toată acea cugetare a unor suflete care abia par a se fi deschis la lumina lumei și pătrund totuși cu atâta siguranță în tainele ei, și, în sfîrșit, toată imensa mișcare a unor oameni legați intra ei de un singur gînd și dominați de puterea neînfrîntă a zeilor. Cînd însă traducerea ajunge să redea uneori gîndirea homerică în versuri tot atît de definitive, cînd păstrează toată vigoarea neîntrecutelor comparații homerice și cînd dă în hexametri curgători aceeaș înfățișare arhaică, eroică și totuși nouă textului tradus, traducerea a o mare operă de artă care îmbogățește fondul literaturii naționale, aduce elemente și forme nou! în limbă și împămîntenește în chip neîndoelnic un tipar de vers, hexametrul, de care poezia epică nu se va mai putea lipsi. Să răzbată cît mai departe Iliada, să fie citită cu pietatea cu cari sufletele alese se apropie de credințe necunoscute și noui, și se vă resimți în mișcarea noastră literară un fior de poezie curată, înaltă, senină, ale căreia influențe cu greu se pot prevedea. Căci avem și noi un trecut eroic și modelul unor mari cînturi poate face să apară încă un mare cîntăreț al acestui trecut. Niada nu trebue să fie dintre cărțile pe care le admirăm sau l« hulim fără să le fi citit. I strait de cuget asta titlul unui nou poem dramatic pe care îl tipăr ește de general G. Bengescu Dabija, autorul mult cunoscutelor și gustatele pe vremuri piese în versuri «Figmalion», «Amilcar Barca» etc. — La noi și in străinătate —