Viitorul, iunie 1914 (Anul 8, nr. 2264-2293)
1914-06-11 / nr. 2274
entuziaști manifestiüi ot trei pentru reforme Telegramele trimise d-lui președinte al consiliului In ziua deschiderei Adunărilor Constituante d-nul Ion I. C. Brătianu a primit din toate unghiurile trei telegrame prin care cetățenii își manifestă entuziasmul lor pentru reformele liberale. Dăm mai jos aceste telegrame: D-lui loan I. C. Brătianu Primi Ministru București. Totdeauna cu deplina credință, că numai Domnia Voastră sînteți cîrmaciul sigur al salvgardărei și, apăratei intereselor scumpe tarei și neamului, — astăzi mai mult ca oricînd, vă rămînem adine recunoscători că ați deschis Constituanta, care are de neapărată îndatorire a săvîrși cele două mari reforme: agrară și electorală. Fiți încredințați că toată suflarea românească și patriotică, vă îndeamnă și vă sprijină în înfăptuirea lor. Amenințările și agitațiunile conservatorilor să nu vă sperie; — ele sînt neputincioase, căci sînt lipsite de patriotism. Climaciul singur nu se înfricoșează de valurile mari. — Cu atît meritul lui îi med mare, cu cit va străbate prin ele, înainte dar și nimic să nu vă oprească în drum. — pînă ce nu veți desăvîrși reformele, atît de scumpe nouă și atît de vitale țarei,. Huși 8 iunie 1914 Alexandru Rășeanu fost deputat, avocat G. Vintu fost senator, profesor Dobre Dobreanu fost deputat, fost primar, mare proprietar, Ion Dobreanu fost deputat, mare proprietar, Gheorghe A. Constantin mare proprietar, Anton L. Constantin mare proprietar, Gheorghe Andreescu mare proprietar, Gheroghe Petrovanu avocat, alegător col. I, Dr. T. Gîdeimane, proprietar, Alexandru Bbldescu medic veterinar, Neculai Tiron alegător col. I, Gh. I. Radu famacist, alegător col. I, C. G. Damaschin avocat, alegător col. I, Mihai Chirițoi avocat alegător col. I, Const. A. Holbescu, profesor alegător col. I, Gheorghe T. Teodora avocat, alegător col. I, Alecu Idriceanu comerciant, alegător col. I, Perieu Antoniu, industriaș alegător col. I, Mihai Vasiliu alegător col. I. Bănuite Bogdan institutor, alegător col. I, Const. V. Popov avocat alegător col. I, Y. P. Budacea, comerciant, alegător col. I, V. Romașcu pensionar, alegător col. II, Doctor Radu Chernbach, alegător col. I, Preot Al. Ghiga, licențiat în teologie, alegător col. I, Ion Salcie, alegător col. I, Vasile Hagiu industriaș, alegător col. I, Alex. Ionescu, comerciant, alegător col. II, Vasile Ciudui, proprietar alegător col. I, Dumitru Simionescu, profesor alegător col. II, Petru Gîdei, avocat, licențiat în drept, alegător col. II, Dimitrie Fenicerin, comerciant, alegător col. II, Alex. Porumbeanu, învățător, alegător col III, Ion Porumbeanuu pensionar, alegător col. II, C. Pantazi, alegător col. II, Anghel Manea proprietar, alegător col. I, Gr. Văscu, proprietar, alegător col. I, Vasile Văscu, comerciant alegător col. II, Toader Negrea, proprietar, alegător col. I, Alexandru Negrea, proprietar, alegător col. I, Ion Ignat, pensionar, alegător col. II, D. C. Donea, proprietar, aletor col. I, Const. Anastasiu, pensionar, alegător col II, Gh. Alexandrescu pension^1, alegător col. II, Econom G. Codreanu, alegător col. II, Gh. Cireș proprietar, alegător col. I, Gh. V Cireș proprietar, alegător col. I, V. Cireș, proprietar, alegător col. I, Gh. Ștefănescu, comerciant, alegător col. I, Gh. Iliescu, proprietar, alegător col. II, Giusepe Varozi, antreprenor, alegător col. I, Dim. Conea, comerciant, alegător col. I, Zaharia Atanasiu, proprietar, alegător col. II, Toader Vasuta, proprietar, alegător col. I, Căpitan C. Petrescu, pensionar, alegător col. II, Neagra Colceag, comerciant, alegător col. I, Ștefan Cornea alegător col. II, Gheorghe Ivanovici, caretaș, alegător col. I, Ion P. Botez, pensionar, alegător col. II, Simion Boghiceanu, comerciant, alegător col. I, Ignat Stegariu, comerciant, alegător col. I, Const. Antonescu, institutor, alegător col. II, Panaite Stan, institutor, alegător col. II, Const. Moisina, meseriaș, alegător II, Cost. T. Profir, pensionar, alegător col. II, Ionel I. Dobreanu licențiat în drept, Marin C. Jecu, comercianți alegător col. I, Dim. Dimitriu, profesor, alegător col. II, Vasile Baltinonu, avocat, alegător col. I, Preot Grigore Ionescu, alegător col. I. Cost. Ionescu și Ion Ionescu învățători, Mihai Popa proprietar, alegător col. I, Ion Ursulescu, proprietar alegător col. I, Ion Melinte, alegător col. I, Gr. Rășeanu, proprietar alegător col. II Senat, Ion Luca, comerciant, alegător col. I, Gr. Grigoriu, comerciant, alegător col. I, Preot I. Filip, alegător col. I, Petru Tulbure, proprietar, alegător col. I, Ion Zaharia, alegător col. I, Ion Popescu, alegător col. I, Preot Vasile Coja, alegător col. II Senat, Preot Gavril Racoviță, alegător col. I, Vasile Iliescu, alegător col. II Senat, Gh. Poroșnicu alegător col. I, Gh. G. Poroșnicu învățător, Iosef Flar avocat, alegător col. I, Gh. Bălan alegător col. I, Gheorghe Ghilan, alegător col. I, Dr. Dragoș, alegător col. I, Ioachim Profir pensionar, alegător col. II Senat, Neculai Caraivan proprietar, alegător col. I. -----------------XX----------------Accident de aviație UN AEROPLAN TbRISTOL, DISTRUS DE FLĂCĂRI In ultimul moment ni se comunică că un grav accident de aviație s’a petrecut azi d. a., la Craiova. Sub locotenentul Cantacuzino- Pașcanu, care plecase ieri dimineață din București a sosit la ora 3 p. m. la Craiova, și a voit să ateriseze pe cîmpia de la hipodromul din parcul Bibescu. La aterisare motorul aeroplanului a făcut explozie. Aeroplanul a fost cuprins de flăcări. Sublocotenentul Cantacuzino- Pașcanu a putut sari la timp din aeroplan, astfel că a rămas neatins. Aeroplanul a fost complect distrus. -------------------0X0----------------- Doua încercări de sinustrie. Leon Swartz, de 22 ani, funcționar comercial din str. Spaniolă No. 11, s’a împușcat în urmărul drept. El a fost transportat la spitalul Brincovenesc. Cauza, e dragostea.. Margareta Molnár, de 17 ani, din str. inginer Eremia No. 34, ducîndu-se sa scoată apă din str. Aurelian, de la un puț, a căzut înăuntru și s’a înecat. Societatea de salvare a dus-o la Spitalul Filantropia în stare gravă. Comisarul Popescu, de la circa 3 de periferie, bănuește că ar fi la mijloc o încercare de sinucidere. — C. iTiin Tîîn'a I~IMi [UNK] I [UNK] ■Ilin in Tineri cari au mai servit în administrațiuni de ziare găsesc loc la ziarul „ROMANUL“. SCANDALUL de Duminică SCRISORILE D-LOR DAN ȘI ŰLVINEANU — Ziarele de eri au vorbit despre un scandal petrecut Duminică dimineața, în împrejurimile sălei „Amicitia“, pretînzînd că s’a organizat deja clubul liberal. Ca de obicei și cu acest prilej se ține intenționat și cu rea credință înainte numele d-lor Vintilă Brătianu, Ulvineanu și Dan. Scandalul de care e vorba noi știm că este urmarea certurilor și animozităților dintre diferitele ramuri de meseriași și în care clubul liberal nu are nici un fel de amestec. Dacă nu putem aproba asemenea procedeurî, — și le desaprobam, — rămîne însă de văzut dacă cu ocazia scandalului de Duminică măsurile polițienești au fost suficient luate ca să împiedice tulburarea ordinei publice. In ce privește amestecul d-lui Vintilă Brătianu, e o afirmație neroadă mai mult, de altfel d. Vintilă Brătianu i și lipstt Duminică din București — iar d-nii Dan și Ulvineanu ne trimit următorele scrisori de categorică de smintire: Domnule Director. In ziarul „Adevărul“ de aseară, am văzut publicată informația cum că ași fi fost, amestecat în scandalul ce a avut loc în dimineața zilei de Duminică la sala „Amiciția“. Vă rog să bine voiți a da cea mai formală, desmințire acestei aserțiuni. Vom avut nici o cunoștință despre această întrunire și absolut nici un amestec in acest, scandal pe care îl desaprob din toate puterile mele. Adaog că în tot timpul zilei de Duminică n am ieșit din casă și nici n’am primit pe nimeni pînă la ora 5 după amiază. Primiri, etc. EM. DAN Domnule Director. De cîtva, timp citesc în articolele de reportaj ale ziarelor ,„Adevărul“ și „Epoca" numele meu amestecat printre tulburătorii din fața Senatului, cum și în scandalul de la întrunirea publică din sala Amiciția, presentîndu-mă chiar ca unul dintre provocatori. Dau cea mai categorică desmințire acestor știri, care sfruntează adevărul și realitatea faptelor. In ziua tulburărilor din foia Senatului mă găseam la Giurgiu. — In ceea ce privește scandalul, petrecut in sala Amiciția, am luat cunoștință și eu de aceste fapte, odată, cu marele public, adunat în Bulevardul în fața Eforiei, unde întimplător mă găseam de vorbă cu d. Popescu- Duțu, redactor, la ziarul ,pidevă,ruV, a cărui bună credință îl obligă să mărturisească. Nu pot interpreta falsitatea, acestor știri de cit prin p rea intențiune, de a mi se micșora simpatiile concetățenilor mei alegători, cari cunoscîndu-mi, insă, caracterul și educațiunea mea n’au putut cu siguranță, decit, să respingă cu indignare asemenea tendințe. Primiți, vă rog, d-le Director, asigurarea deosebitei mele considerațiuni. VIRGILIU ALVINEANU fost deputat trei DESmmns?! _ D-nii N. N. Stoica, Christache Dumitrescu, și loan S. Călin, ne trimit scrisori prin cari desmint că ar fi luat parte la scandalul de Duminică,ângă sala Amiciția. D-nii N. N. Stoian și Chr. Dumitrescu, spune că voiau tocmai să ia parte la întrunire, unde erau, să ia cuvântul, dar la sosirea d-lor acolo. Scandalul se terminase și întrunirea, era risipită. Ziarele „Epoca“ „Minerva“ și „Adevărul“ — mai ales acest ziar și-a făcut o tristă specialitate din a induce în eroare cititorii săi — spun minciuni și exagerează scandalul care a fost pur și simplu provocat de meseriașii din cele două tabere vrăjmașe, ai lui Stănescu și ai lui Take Georgescu. Ca să, se vadă cum inventează, inexactitățile, e destul să spunem că, meseriașul loan I. Călin, pus în „Adevărul în fruntea, bătăușilor dela Amiciție”, se afla. Duminică în momentul scandalului tocmai la doui kilometri departe, pe calea Moșilor. Minciunile „ nu 9 iunie 1914. -------------------0X0------------------ Mișcare la poliții Umătoarea mișcare s’a făcut în polițiile din țară: BOTOȘANI. * D. Cristescu Gh., subcomisar cl. IlI-a. HERȚA. — D. Ilie C. Dumitriu, subcomisar cl. IlI-a, în locul d-lui Gd. Bobu. GALAȚI — D. Gheorghiu N. Dumiitriu. Subcomisar clasa IlI-a. ZIMNICEA. — D. Enache Dumăitrescu, subcomisar cl. ÎH-a în locul d-lui St. Stâncii. BACAU. —_D. Gh. Fălticeanu, comisar cl. I-a în poliția Baziargic, în aceeași calitate. BAZARGIC: D. Al. Iomescu ț polițiai clasa I aii orașului Cavarna în același calitate. CAVARNA. D. D. Zahiu, polițaiu cl. I-a ial orașului Bazargic, în aceeași calitate, D. V. P. Buzatu, subcomisar cl. II-a, în locul d-lui D. Lupu. Economiei si financiare Agricultură — Corner! — Industrie Situația economica a Serile! In urma încheierei convensiunei poștale cu Serbia a apropiatei construiri a unui pod pe Dunăre, este evident că relațiunile noastre economice cu regatul vecin vor lua, în viitor o apreciabilă, extensiune. Credem, deci interesant a ne ocupat de activitatea economică a Serbiei după ultima statistică oficială pe anul 1912, — care an mai ales că n’a fost normal din cauza răsboiului cu Turcia — este cu atît mai edificator. Exportul a atins în 1912 cifra de kgr. 315,221.001, m. c. 63.725 și bucăți 72.986, în valoare de dinari 84.2 milioane, față de kgr. 437, mii. 873.081, m. c. 65788 și bucăți 110.283 în valoare de dinari 116.9 mii. în 1911. Reducerea se explică suficient, prim starea de răsboi în a doua jumătate a anului, de pe urma căreia a suferit în special exportul de cereale și de vite vii. Se mai adaogă, că din cauza unei recolte slabe, a suferit mai mult. In special comerțul de fructe, comerțul de prune a scăzut mult. Cel mai însemnat, rol la export îl au produsele agricole, ale industriilor afiliate, care s'au cifrat cu dinari 72,296.156 față de dinari 103,776.352 în anul precedent. Din cifra, de mai sus a omului 1912, revin asupra cerealelor dinari 28 milioane — cu dinari 7 milioane, mai puțin decât în 1911 — asupra fructelor dinari 1.9 mii. — cu dinari 16.6 mii, mai puțin; asupra, vitelor vii dinari 5.9 mii. — cu dinari 4.8 mii, mai puțin asupra cărnei proaspete și prelucrate dinari 17.7 mii. Restul revine asupra pieilor, produselor forestiere, și industriilor agricole, în special: faiproduselor lăptăriei, linei, căsișktărîței. Stârf^iânilei de Export, primul loc îl ocupă Austro-Ungar m și urmează apoi Germania, cu dinari 18.2 mii față de dinari 28.9 mii., față, de anul precedent. Minusul revine, numai în parte prin reducerea, exportului de prue, și mai mult din a celui de orz și porumb. Turcia, figurează cu dinari 7.2 mii. față cu dinari 12 mii. din anul precedent, întreruperea comerțului prin Salonic, a pricinuit reducerea comerțului cu imperiul Turciei. In Romînia s'au exportat mărfuri în valoare de dinari 5 413.509 față cu dinari 6,140.596 din anul precedent. Minusul rezultă din reducerea exportului de cereale și de lemne. Este probabil, că în cifrele de mai sus se cuprind și mărfuri de tranzit, ca și la Turcia, și Austro-Un.Sgaria. România a exportat in Serbia deosebi, orez indian, la curățătoria din Brăila, precum țiței și benzină •75% din totalul importului Serbici al acestor produse. Exportul pentru Belgia se cifrează cu dinari 4.178.094 față cu dinari 6.142.214 în anul precedent. Minusul rezultă din reducerea exportului de cereale. Partea Italiei a fost de dinari 3.8 mii. față cu dinari 4.4 mii. în anul precedent. Minusul provine din deducerea exportului de vite vii și carne. Bulgaria a importat din Serbia mărfuri în valoare de dinari 1.6 mii, față de dinari 2.8 mii. în 1911. America în valoare de dinari 30 mii, față de dinari 3.6 mii. în anul precedent. Exportul pentru Franța a fost de dinari 2.9 mii, față de dinari 3.8 mii. în 111, pentru Elveția de dinari 448.140 față de dinari 258.276 în 1911, pentru Anglia de dinari 1600 față de dinari 86.798 în 1911. Exportul pentru Rusia, Olanda, Muntenegru, Grecia și Egipt a fost de mică importanță. OvătA», spede din pifrele de mai sus exportul Serbiei în 1912, din cauza răsboiului a fost redus pentru toate țările, în comparație cu anul precedent, cu excepție pentru Anglia, Elveția și Bulgaria, ale căror import din Serbia a crescut în 1912, comparativ cu anul precedent. Efectul răsboiului se evidențiaza, și în cifrele importului. Importul Serbiei pe anul 1912, se cifrează la, kgr. 265.551.482, m c. 58.713 și bucăți 241.775 , valoare de dinari 106.089.782 față cu kgr 275,302.807, m, c. 112.503 și bucăți 354.871 în valoare de dinari 115 mii 429.873 în anul 1911. SITUAȚIA AGRICOLA. După ultimele date comunicate Institutului international de agricultură din Roma de către direcția staticei din ministerul de domenii, semănăturile noastre se prezintă astfel: Griul în urma ploilor și a temperaturei scăzute se prezintă în condiții inferioare producției anului trecut. Cantitativ, se speră într-o producție de 1 kilă de pogon, calitativ; greutatea hectolitrică va fi probabil de 74—75 kgr. față de 78—79 în anul trecut. In schimb prețurile se speră că vor fi mult mai bune anul acesta, deoarece recolta e compromisă în Ungaria și mult inferioară în unele state din Europa. Porumbul se prezintă mai bine ca în anul trecut. Ploile au împiedecat prășitul, care a început de abia de curînnd. Producția va fi aproximativ de 110% față de cea obicinuită. Semănăturile de primăvară, în special orzul și ovăzul, care nu au fost atinse de ploile din ultimul timp sunt foarte bune. Viile au suferit de pe urma brumei din prima săptămînă a lunii Main și înflorirea a fost întîrziată la temperatura rece din ultimul timp. |--------------0X0----------------- Mișcarea artistică literară — La noi și un stB*einaiat © — Testul antic la mumești — Arenele romane «De la Parcul Carol vor servi pe viitor pentru reprezentații teatrale sub cerul liber — Primele începuturi de reprezentații teatrale sub cerul liber, s’au făcut la Sinaia, în doi ani consecutivi de către mai mulți artiști de la Teatrul National, în fruntea cărora, se afla d VM Ortansa Brăneanu-Achaume. Succesul obținut la Sinaia, de către aceste reprezentațiuni, se va repeta, sperăm, de data asta la București și anume in Parcul Cavral, unde d-na. Brăneanu a căpătat autorizația să întrebuințeze Arenele romane în acest scop. Inițiativa acestor reprezentații sub cerul liber și mai ales la București unde avem un admirabil joc pentru așa, ceva, vine la timp pentru a împlini una din cele mai vizibile lacune în arta noastră teatrală. Aceste reprezentațiuni se dau astăzi aproape în toate țările. Franța a dat semnalul și de atunci, Germania, Italia, Anglia, Suedia, etc. și au construit rînd pe rîri, scene sub cerul liber în care s’au reprezentat capode operile antice, precum și anume adaptări moderne. Teatrul sub cerul liber tinde astăzi să ia tot mai mult locul, așa zisului teatru modern. O reprezentație sub cerul liber oferă spectatorului și piesei reprezintate avantagvi pe care Kufy le poate da o scenă închisă. Teatrul acesta se apropie mai mult de natură adică de însăși rațiunea primordială a artei teatrale. El este mai apt a reprezenta •grandioziatea unor nume scene care pierde chiar pe cele mai mari scene din lume și pe lângă toate acestea numărul înzecit de spectatori face ca o scenă sub cerul liber să prezinte ochiului un aspect cu totul altul decâ o scenă, închisă. Prima reprezentație va avea, loc Joi seara, cînd sperăm că publicul Bucureștilor va ști să răspundă în număr cât se poate mai mare. Vom vedea, cu această ocazie Arenele romane complect transformate și adaptate acestor reprezentații cari vor deveni cu timpul, credem, cele mai de seamă atracții artistice ale publicului nostru. Capitala FURTUL DE LA MITROPOLIE îndrăzneți făcători de rele s’au introdus în curtea mitropoliei, și au intrat pe fereastra de la etaj în odaia unui Călugăr căruia i-a furat toți banii ce i-a găsit acolo, un libret al casei de economie de 300 lei și haine. Inștiințindu-se serviciul siguranței a fost însărcinat cu cercetările comisarul Hociung. ______ Poliția este pe unii a făptuitorului. ALT FURT Un al doilea furt, acesta prin spargere, s’a făptuit în piața mare, la prăvălia negustorului Ionescu. Cercetările le face serviciul siguranței. NENOROCIRE Sergentul Gheorghe Petre, din serviciul școalei militare de artilerie și geniu, a căzut de pe fereastră de la etaj și și-a fracturat piciorul drept. In stare desperată a fost transportat la spitalul militar. —---------------0XC----------------- O expozițiiune școlară Odată cu sfîrșitul anului școlar, direcțiunea externatului gradul I de fete din strada Gloriei, a organizat o expozițiune în care se pot vedea produsele activitătei de un an de zile, ale elevelor acestei școli. Direcțiunea școalei, conștientă că într’o adevărată educațiune trebue să se aibă în vedere și de semnul și lucrul manual, a inserat în programul său didactic aceste două elemente indispensabile și cu aceasta a dat privilegiul să se întrevadă progresul în cultura estetică și economică caznică. D-na A. E. Sfințescu, expune lucrări în ulei și pastel care pe lingă calitățile tehnice ale d-sale ■ €vidențiază o mare dragoste pentru peisaj. Are colorit bogat, și puternic un suflet deosebit, care sta să aștearnă pe pînza simțăminte izvorîte din eternul frumos menit la rindul lor să se comunice și spectatorului. In aceeași sală, elevele d-sale expun lucrări în pastel, desemnări, cari, patru noi, dau dovada unei rîvni conștiincioase și a unei note sufletești deosebite. • Maestra elevelor nu poate fi deci mulțumită de lucrările elevelor sale, înzestrate cu foarte mult simț artistic. Meritul d-nei Sfințescu este îndoit că are lucrări frumoase și a dat îndrumări fericite. at Intr’o altă sală a școalei s'a organizat o altă expozițiune de lucru manual, din care se desprinde mare însemnătate, ce se dă acestei ramuri de activitate didactică. Fără a se interpreta ca o laudă,, această expozițiune școlară ne-a dat prilejul să vedem lucruri cu adevărat frumoase, care sunt expresiunea unei tendințe spre frumos și a unei munci încordate. A. Săndulescu — ------0X0—-—-—-— Puternicul incendiu din strada Șelari Mai multe magazine, o cafenea și un hotel, distruse de flăcări— PAGUBE DE PESTE 200 MII LEI — Astă noapte pe la orele 12 și jumătate un puternic incendiu s’a declarat în centrul Capitalei, pe strada Șelari, la proprietatea d-lui Teodor Eliad, avocat. Casa incendiată e o clădire veche cu două etaje, situată la stradă, și înconjurată de toate părțile de magazine. Incest corp de case se află magazinul de hăinărie „Centrala“ al d-lui Iancovici et Companie, alături înspre cafeneaua „Victoria" se află magazinul de manufactură al d-lui Mișu Landman și magazinul de coi•sete și umbrele al d-lii Steiner. In etajul de sus se află hotelul Victoria, UNDE S’A DECLARAT INCENDIU La ora arătată mai sus, pe cînd sergentul de poliție Poștat pe str. Șelari, trecea în revizia, postului său, a fost atras de flăcările puternice cari se zăreau prin ferestrele magazinului de hăinărie al d-lui Iancovici. Polițistul a avizat imediat circumscripția respectivă și pe superiorii lui. In acest timp flăcările se propagau cu o repeziciune uimitoare și cum clădirea era o construcție veche, deodată ea a fost coprinsă din toate părțile. Trecătorii și lumea alarmată se strînși"«e în jurul clădirei incendîp»" Toate ajutoarele date la timp de către pompieri au fost fără de nici un folos, deoarece întreaga clădire, a fost cu desăvîrșire distrusă. Incendiul a fost atît de puternic incit din cauza flăcărilor, geamurile deja, magazinul „Trei Stele Albastre“ care se află peste drum, s-au spart din cauza căldurei. Marfa din toate magazinele cari se aflau în clădirea incendiată a fost cu totul distrusă, așa că pagubele se evaluiază la suma de peste 200.000 lei. Din ancheta făcută în cursul noptei, nu s’a putut afla în mod precis cauza acestui puternic incendiu. S’a stabilit însă că focul a luat naștere în magazinul de hăinărie „Centrala“ al d-lui Iancovici. S’au luat declarațiunile proprietarilor magazinelor incendiate și a mai multor oameni din serviciul cafenelei și hotelul „Victoria“. Ancheta se va continua astăzi. Focul a fost complect stins la orele 3 noaptea, 0X0' SOSIREA AUTORITĂȚILOR ȘI A POMPIERILOR După puțin timp de la declararea focului au sosit la foc d. George Corbescu, prefectul poliției Capitalei, d. procuror Cerkez, inspectorul și comisarul de serviciu. Nu după mult timp a venit și postul Central de pompieri, mai multe pichete de incendiu și jandarmi pedeștri. S’au luat grabnice măsuri pentru izolarea magazinelor și clădirilor alăturate. Pasagerii din hotel .Aidoma“, cari au fost sirieni și în semn au putut scăpa numai mulțumită intervenției autorit.1 taior. Ülfirii afiUal * D-nii alegători atît ai județului cit și ai Capitalei cari plătesc patente de cl._ I, II, III și IV _sînt convocați ca în ziua de 22 Iunie a. c., ora 9 dimineața să se întrunească în localul Camerei de comerț din București, str. Paris No. 9 pentru a alege 28 de membri la Camera de comerț din Capitală. Prințul Ch. Ad. Cantacuzino, primul secretar al legațiunei Romîniei la Haga a fost autorizat pirita/ firman de către M. S. Sultanul, să poarte decorațiunea turcească ,care nu se mai dă acum în grad unic și kereditară „Iftikar de Turcia“ care a fost purtată de către bunicul prințului fost Domnitor în 1848. Nu mai sunt decit șapte persoane cari port această decorațiune, foarte rară, și care valorează 30.000 lei. * D. locotenent Topor R. Ion din regimentul 10 călărași, a fost trecut în jandarmeria rurală la compania mobilă, în locul d-lui locotenent Negrescu Aurel, care trece la compania Gorj. * D. N. Ioneseu subcomisar cl. IlI-a la Tîrgoviște și d. N. Serghie, subcomisar la Tg.Neamț, au fost revocați din funcțiune. * D. Dumitrescu, polițai cl. III, a fost înaintat polițai cl. II-a în orașul Calafat. * Ministerul de interne a acordat un concediu de o lună de zile d-lui I. Mihailov, administratorul plășei Copou, județul Iași. * D. M. I. Popescu a fost înaintat arhivar în cancelaria prefecturei de Prahova. * D. căpitan Gh. Popescu administratorul plășei Filiași, județul Dolj și d. Paul Dumitrescu, administratorul plășii Băilești, acelaș județ au fost transferați unul în locul celuilalt. * D. Barbu Rombreanu a fost numit copist arhivar în cancelaria prefecturei Durostor.» Se aduce la cunotinții tuturor, că doamna Maria P. Marinesci, fosta directoare a Institutului Model de fete din Turnu-Severin, va redeschide, cu începutul anului școlar 1914 1915, in București, sub acelaș nume, un institut de fete. Amănuntele deschiderii se vor publica la timp. Informatiuni și prospecte se pot cere de la Doamna Maria P. Marinescu, Str. Gutenberg, 6 (Casa Profesorilor secundari). * I. loan Trufin, fost deputat a fost reintegrat ca învățător în comuna Vlăsinești (Dorohoi). L. Evulescu a fost reintegrat ca învățător în satul Bumbești de Jii (Gorj). * D. Jean Megapanos a fost numit consul al Greciei la Sulina. * In seara de Sîmbătă 17 Iunie, fruntașii comerțului și industriei, împreună cu marile bănci din țară și din Capitală vor da la Teatrul Național un mare banchet în onoarea acelor personalități, cari au apărat Banca Națională împotriva atacurilor calomnioase, ce i s’au adus în ultimul timp. După toate probabilitățile, va fi o impunătoare manifestațiune a comerțului, finantei și industriei, pentru primul nostru așezămînt de credit. * Joi 12 Iunie orele 2 jum. p. m. va avea loc în sala Teatrului National a doua producție muzicala. Vor cînta: D-rele A. Priboi, Beatrice Chitzu M. Capșa și M. Demetrescu, pian; d-ra B. Sassover d-nii A. Sarvași și Em Gheorghiu-vioară; d-rele E. Bănescu, M. Georgescu și M. Nicolescu, Gr. Magiari și Gh. Paulian-canto. Biletele seria 83 la agenția Jean Feder. * D-ra Chirculesmi Eliza, a fost ■numită secreiiairă și maestră, de gospodărie la școala profesională de fete, din Dobohoi, post «reiat anul acesta. In conformitate cu dispozitiunile art. 25, din legea asupra învățământului secundar, la 1 Octombrie 1914, i se va țupe sesiunea ordinară a examenelor de capacitatepemtru profesorii și maeștri învățământului secundar. * D. Alfred Găiseanu Tonnaide, a fost numit secretar all revizoratului Brăila. Următorii Învățători au fost transferați, in urma cererilor adresate ministerului de culte: C. Popescu, de la, Joseni-Pâcileile (Buzău), la Caraamani (Durostor); St. Săndulescu, de la Topaici, la Filipești (Brăila); G. Stoica, de la Cărburiști (Prahova), ila Caravanani (Durostor); G. Bujoreanu, de la Caracimari (Tulcea),la Samova, (Fulcza); I. Mihălescu, de la Boisoan, la Unlești Argeș) G. D. Roșu, de la Bunești,la Valea Danului (Argeș), la Albești Pământeni (Argeși) și Ion Aurelian Popescu, de la Cerbulești. I. Alexandrașcu, de la Pisica I. CBrătianu, (Tulcea), la Ezibey (GaBaera. ) FLACARA care a apărut Simbătă 7 Iunie are un sumar excepțional de bogat. In acest număr se publică bucăți în versuri și proză de Barbu Delavrancea, Mihai Sadoveanu, M. Codreanu, Cronicarul Dîmbovitii, C. Sp. Hasnaș, P. Locusteanu, V. Militaru, Al. Serban, etc. GARNITURI DE TREERAT I Singurele premiate îd 11181 111 Ja MMa aUSSUl wssâ» Singurele premiate România cu 0 C2 H E plus cu cea mai MEDALIA DE AUR IP» 1 H PI WM WM ET Mare MSJINCTIBM la concursul de treeră If*j ® »S « §SÎ^ iar acordată de Minut,tori de la Herăstrău JM ® IVWlWI I-----------Agriculturei------------1 . IO D. 1814 PATENTATE îb Romînia, cu Triplă cerăjitoare avind Macina în Interiorul mașinei B ----- RECUNOSCUTE CA CELE MAI PERFECTE ==— Treară malt, curat, fără risipă, nu spar pe boabele, nu înegrește griul In cas de mătură ■ Societate Anonimă pentru Comercial de Mașini și Întreprinderi Tehmice, fost •: EUGENII BEHLESI* I . 1 BUCUREȘTI: SWiktaM Ho. 1-3; SUCURSALE: Brăila, Craiova, Constanța, Varnaj