Viitorul, septembrie 1914 (Anul 8, nr. 2356-2385)

1914-09-26 / nr. 2381

4. 4 T SITUAȚIA Noi lupte erîseene sunt in curs pe fronut occidental, temanic reîncearca o ofensivă viguroasă in costră trupelor frasco-britanice. Această ofensivă ii se impune in mod impe­rios și urgent, fiind­ să, altminteri, pe zi ce trece, situația li se îngreuiază In Franța. Rezistența francezilor a Întrecut toate așteptările. Un însemnat ziar italian, care nu are ati­tudine rea­voitoare Germaniei recunoaște că armata germană care operează în Franța treime sau să dea un atac îndrăz­neț sau să se retragă înainte de a-i se tăia retragerea. Lup­tele în curs pe frontul Argonnes-Lilie arată că Germanii s­au h­otărît pentru ofensivă. Nici nu puteau altfel. Ei treime să sfîrșească o dată în Franța, spre a putea lupta cu toată vi­goarea pe frontul oriental, unde soarta armelor pare a nu le fi surie in altimiie zile­ E aproape cert că la Augustov. Rușii au rămas biruitori. Dar pe frontul oriental se va mai da o luptă mare in direcția Cracoviei unde, după toate probabilitățile, vor lupta un milion de austriaci și un milion de germani. In așteptare se vorbește iar de pace. Se atribue preșe­dintelui Wilson intenția de a face un nor de mers în acest OSOS­Luptele de până acum au dovedit zădărnicia sforțărilor. Forțele se contrabalansează și alte perspective nu se văd. Se poate deci ca beligeranții să se mulțumească cu suc­cesele morale de până acum și să fie accesibili păcii. Zile­i se­vere Suntem contemporanii unor e­­venimente pe care numai imagi­nația macabră a vre­ unui roman­cier fantast a putut să le concea­pă, înainte de a se fi realizat. Viețile omenești nu mai înseam­nă nimic, formidabilele pregătiri de răsboiu­ făcind din ele canti­tăți neglijabile; tezaurele pe care spiritul liniștit le-au creiat în pe­rioade seculare; comorile bănești la­ a căror înfăptuire a contribuit energia, constantă, virtutea meri­torie și economia prevăzătoare, se risipesc în cele patru vînturi; și în fața fur­trnei ce sdruncină din temelii tronuri și privilegii ocro­tiri cetățenești și granițe umani­tare, nici o forță omenească nu e capabilă pină acuma să pună ca­păt celei de a doua mare catastro­fă din lume, după deluviul­ din Biblie! Președintele Statelor­ Unite a hotărît ținerea de rugăciuni pentru pace; singur cerul mai poate face ceva, în momentul cînd Pămîntul Va uitat! In jurul acestui imens rug hi cam­­ard ații ca vieți, — pe care un mistic ca­l. de Maistre Var so­coti ca expiciție a păcatelor ome­nești — se înțelege că s'au strîns in îngrijorare micile popoare, a­­iurite și speriate... Și nu e de mirare că în țara noastră să se fi produs o panică, în primele momente ale isbucni­­rei marei catastrofe europene! Panica a luat mai târziu și forme de agitații, — o descărcare ner­voasă a zilelor de frică! ! Dar astăzi din fericire calmul a revenit, căci toți s’au convins,­­ori ne-am convins, că de-asupra clocotelor de spaimă, de-asupra grijilor și preocupărilor celor mulți, stă o clasă de răspunzători •azi văd bine, văd clar, cari știu­m fie.. iosofii vasului românesc nu luptă cu furtuna. . Bunii români, ca și toți cei ce fa­c răspundere ; buni patrioți, ■•a și toți,cei ce au drept audito­riu ai discursurilor un cerc de doi sau trei prieteni, dar de­sigur, mai înțelepții pentru că și știu mai multe, de­cît cetățenii parti­culari, acești fruntași politici, și guvernul tarei, au știut să țină nimpăna într’o vreme de perico­le, cum istoria lumei încă nu a mai amit ocazia să le înregistreze.­­Acuma s’au convins toți, chiar­­i aceia, cari căutau să provoace agitațiuni, întruniri gălăgioase și diversiuni inoportune, că în frun­­ta turei stă. Un guvern care nu sa intimidează, care știe ce vrea, și care are grija țârei ca primă dogmnă și ca primă obligație. V­e­­■zhind permanent la conducerea­­ oină a­ destinelor țarei, — cum se v­a dovedi aceasta pe bază de fap­te — guvernul tarei,­ și fruntașii arei, au știut să conducă politi­ca României, fără periculoase a­­tenturi, dar și fără pasivități în așa mod în­cît în imensul joc eu­ropean, mica, noastră țară să fie­­ fii mai bine apărată și pe cît po­­sibil mai la adăpost, de groazni­cele repercutăm oile ■ vălmășagului din Europa. ‘ Și în aceste momente simțim și de Sănătoasă era părerea tu­­uror celor cari susțineau calmul­t încrederea , și cît de inoportu­ne, de vătămătoare ar fi fost con­­­viuc­­, agitațiuni. Ele ar fi ereket turnat o atmosferă de tensiune servoasă, de exagerări în limba­­­ju, de uri inutile, și de antipatii­le justificate. Cît ar fi câștigat fa­ta voastră, de pe urma acestor ne­ta­rocite manifestări, lăsăm să ju­­dece aceia cari pot să simtă, gren­áira de a conduce un stat mic ca al nostru in mijlocul celei mai iroaznice adversități de rasse. Ț­e fire le-a înregistrat vre­odăta fi vrra­­t. Ducesa de Luxenburg PRIZONIERĂ Petrograd, 24 Septembrie. — „Echange company“ anunță că Marea Ducesă, din Luxemburg ca­re a fost trimisă, în Germania, a fost internată, in urma ordinului, împăratului Wilhelm într-un cas­tel de lingă Nurenberg. Miniștri germani pe cîmpul de luptă Berlin, 24 Septembrie. — Supli­nitorul cancelarului imperiului, ministrul de stat, D. Delbrück, în­soțit­ de sub-secretarul de stat dela cancelaria imperiului, D. Wa­hn­­schaffe, s’a dus pentru câteva­ zile la marele cartier general spre a conferi cu cancelarul imperiului. ■iKiiwnumiHifc. HlinHililli II MW «MMM—M MUHin. — ilBSlWil gSSJi TKr* IKX jET® |W aiHEmI iiSiSP ailfeS# ml 3k ■ ■ m TRANSPORT ADUCÂND TRUPE ENGLEZE PAMA­ LA ROUEH ȘI URCÂND PE SENA Apropiata cădere a orașului Anvers Roma 24 Septembrie.­­ Ziarul „Messaggere“ află din Berlin că spărtura d­e 12 k­m, deschisă de germani în linia de apărare a An­­vers-ului permite trecerea a impor­tante contigente germane, și că artileria grea de asediu.... așezată în forturile ocupate, va bombarda orașul. La Berlin se crede că bel­gienii după luptă neobosită susți­nută pentru apărarea țarei, vor is­prăvi prin a ceda. (A. T. I.) Lupte groaznice In Franța presa turcă și — Lumina obuzelor face zi din noapte — atitudinea Italiei Vina, 21 Septembrie. — Se te­­legrifiază din Constantinopole că ziarul „Tasvifielkiar“ a desvolt­at într’un articol de fond ideea că I­­talia din motive de echilibru în marea Mediterană­ nu mai îndrep­­teasă privirile sale spre Trento și Triest, ci se arată neliniștită din cauză că tripla înțelegere ar pu­­­tea învinge, în cazul acesta­, echi­librul în marea­ Mediterană ar fi pentru totdeauna rupt în defavoa­rea Italiei. Pentru aceste motive, ziarul otoman, crede că Italia va mai rămâne credincioasă triplei a­­liante și că, în cazul de nevoie, ar ajuta pe aliatele sale spre a asi­gura, succesul, triplei alianțe. (K. K. T. Korespondenz Bureau) Polemică între ziarele RUSEȘTI ȘI TURCEȘTI Constantinopol, 24 Sept. — Un articol inspirat­ de cercurile ofici­oase publicat de ziarul Ikdam răs­punde atacurilor ziarului Novoie Vremia și Ruskoe Slovo contra Turciei. Ikdam zice că Turcia nu face propagandă în favoarea ni­mănui și că-și păstrează neutrali­tatea dar așa ca să poată­ apăra propriile sale interese. Cit despre amenințarea că singlo-francezii ar putea să atace forturile Siriei, Ik­­dam spune că această știre nu poate fi luată în serios căci lumea islamică s’a deșteptat din somnul ei prelung și că aceste două puteri ar fi expuse la dificultăți mari de ar ataca Turcia, Osmanischer Lloyd află ca, con­flicte singe­roase nu a avut­ loc la Alexandria și Cairo, între trupele egiptene și indigenii pentru că E­­giptenii refuzau să plece în Euro­pa spre a participa la răsboiu. Fttst SÉWiiHÉUi in șantierul de la Spezia la Ajan Roma, 24 Septembrie.­­ Sub­marinul care a fugit din șantie­rele dela Spezia a sosit ea la A­­jaccio. Inginerul Be,Hori. ex loco­tenent­­ al marinei italiene, care comanda submarinul s’a prezen­tat autorităților franceze din Bas- Ha oferindu-se ca voluntar împre­ună cu­­,submarinul său. Insă azi dimineață a sosit la Livorno ve­nind, din Ajaccio inginerul, Rocchi sub comandantul submar­inului, și a declarat autorităților maritime că, îndată ce fură în largul mă­rci, Belloni a­ anunțat­­ că­ avea o misiune secretă. Echipajul a con­tinuat navigația cu rea voință, și sosind la Ajaccio, inginerul Răc­elii bănui c­ă conduita comandan­tului Belloni nu era corectă și îndemnând, echipajul, de a, se ins­­cula, denunță, faptul autorităților franceze. Autoritățile cerură ins­trucțiuni guvernului francez care răspunse că submarini să fie pus Iar. dispoziția guvernului italian.— (A. T. L). * Roma, 24 Sept. — Agenția Ste­fani comunică din Roma, că am­basadorul Rusiei, a declarat că, sub­mersibilul dispărut fusese în reali­tate comandat de Rusia în șange­rul ‘ivit din San Giorgio. Din ca­uza războiului, Rusia a rugat șan­tierul să păstreze acel submersibil. Ambasadorul­ a declarat că Rusia nu e de­loc amestecată ’în­ dispariția semnalată de ziare, a vasului. — NOIlS AMANONTE Vien­a, 24­­ Septembrie. — „Gior­­nale d’Italia“ află din Ajaccio că submersibilul dispărut din șantie­rul­ Fiat la San Georgio a ancorat la Ajaccio, unde a sosit Duminică, submarinul se află sub suprave­gherea autorităților militare fran­ceze.­ Se afirmă că un­­ contratorpilor italian a plecat să ia în stăpînire vasul­­ și să-l escorteze la Spezzia. Sf. Rochi crede că­­ incidentul­­ se datorește exaltațiunea lui Beloni. Mesagero află din­­ Spezzia că la șantierul Maggiare a sosit noap­tea o depeșă din Basti­a din pa­rtea­­ inginerului Rocch­i care a se afla pe bo­rdu­l vasului fugit și care cerea îngăduința de a fi repatriat. Șantierul ba telegrafiat să dea­ ordine echipagiulu­i de a nu se su­pune lui Belloni și să aștepte pînă la sosirea unui torpilor italian ca­re va lua­ submarinul în­­ stăpînire. Optat socialist italian pentru neutralitate Roma 24 Sept.­ Deputatul so­cialist Labriola scrie în ziarul „Ro­ma“ un articol asupra neutralită­­tei italiene, susținând teza că Ita­lia are nevoie de o graniță milita­ră mai priincioasă de­cât cea actu­ală și că spre a o căpăta, nu e ne­­voie ca să părăsească neautralita­­tea participând la războiu. In ceea ce privește o linie de graniță în­spre Austria mai potrivită cu in­teresele noastre strategice guver­nul italian­ — înainte de încetarea războiului — ar putea să și-o asi­gure prin negocieri diplomatice conduse cu dibăcie dar și cu hotă­­rîre, urmând pilda dată de guver­nul român cu acțiunea desfășurată față de Bulgaria, pe timpul războ­iului balcanic.— (A. T. I). Romînia nu va face o politi é sointuri Roma 24 Sept.— Vorbind de po­litica actuală a Statului român, zi­arul „Corriere deîle Puglie“ scrie: România nu e deprinsă să facă o politică de avenură, mai cu seamă când e vorba de interesele supreme ale neamului. In împrejurările is­torice de față, toate partidele po­litice alcătuesc un gînd și un su­flet. (A. T. I.). dromi­i lăute !N FRANȚA Roma 24 Septembrie. — Se tele­­grafiază din Paris că izbînda ma­rei lupte încinsă pe Oi se va atâr­na, în mare parte de iuțeala cu care cele două oștiri în luptă vor primi întăririle trebuincioase. Ast­fel trupele franceze, după cu­ se află, ar fi făcut de la 35 la 48 de k­ilometri în scurt timp iar tru­pele germane trebuie să fi primit ordinul de a face mari sforțări pen­tru a evia înconjurarea. Armata generalului Kloch a modificat pla­nul său trecînd la ofensivă cu un mare număr de artilerie. Se zice că focul artileriei a fost atît de violent incit cerul era ilu­minat de obuze. Duminică germa­nii, câștigară teren, dar Marti au fost opriți de focul a noi tunuri rapide franceze. (A. T. I.) ALSACIA INUNDATA Roma 24 Sept.— Se telegrafiază din Bale că cu toate că ploile au Încetat de cîteva zile mai, toată Al­sacia e inundată. Pe alocarea, ză­pada a ajuns la 30 de cent. înălți­me. Fluviile și torentele s-au re­vărsat. Rinul și Rodanul amenin­ță să se reverse. Șesurile între Mul­house și Vosgi se află în mare par­te sub apă. Intre cele două arma­te potrivnice din Alsacia s’a for­mat ca, și­ o stavilă naturală, care îngreunează operațiunile militare. (A. T. T.). _ Liniștea domnește in Egipt Roma, 24 Septembrie. — Ziarul „Times“ află din Cairo că opera emisarilor germani n’a avut pînă acum nici o influență asupra po­pulațiunei egiptene care continuă a menține atitudine calmă și sim­­­­patică. (A, T, l K Invenția profesorului ITALIAN ARGENTIERI Roma, 24 Septembrie. — Profe­sorul italian Argentieri a termi­nat experiențele sale cu aparatul interceptor al comunicațiunilor radiotelegrafice, chiar la mari distanțe. Aparatul este mic, fără nevoie de antenă, fără comunica­ție cu pămîntul, fără, mosoare, pile și fără sticlele lui Leg da. Noul aparat va costa foarte pu­țin. Ministrul Poștelor și telegrafu­lui a trimis un inspector pentru a controla invenția lui Argentieri care a dăruit în mod­ patriotic in­venția sa guvernului italian ți­­nînd seamă de actuala­ situație.— A. T. L­._______ Luptele Spitalilor CU ALBANEZII I­alonic, 24 Septembrie.­­ O ști­re din Korița spune că Albanezii cereînd să ocupe trecerea spre po­dul Malik au atacat pe neașteptate for­țe epirote. Atacul a fost res­pins. d­esmințire ZIARULUI „LE TEMPS“ Viena, 24 Sept. — Știrea ziaru­lui Le Temps care spune că: Rușii înaintează spre Budapesta și că Sarajevo a fost ocupt de Sîrbi, că o insurecțiune a­ izbucnit in Bos­nia și Dalmația sunt minciuni su­ficient desmințite de rapoartele statului major general austro­­unngar privitoare la o înnaintare victorioasă a trupelor austro-un­gare la nord și sud. Cutremurile și pămînt din Burdur și Sparta continuă Constantinopole, 24 Septembrie. Cutremurile de pământ în­ regiu­nea Burdur și Sparta continuă. Ul­timele știri spun că din 5000 case la Sparta 3000 au fost cu totul dis­truse iar restul sânt de nelocuit. Victimele umane la Sparta și îm­prejurimi trec de 1500 așa că cifra totală a victimelor se urcă la peste 4000. In noaptea se asaltă ori un cu­tremur a avut loc la Alașehir dar fără a face stricăciuni. Moartea principesei Usarof Salonic, 24 Septembrie. — Prin­cipesa Usarof, venind din Geneva și mergind în Rusia a încetat din viață la spitalul rusesc din «Salo­nit*. Pierderile japonezilor LA TSING-TAO Petrograd 24 Septembrie. — Co­respondentul special al ziarului „Berliner am­mittag“ telegrafiază că primul asalt dat de infanteria japoneză și engleză în contra în­tăririlor de la Tsing-Tao a costat aliaților pierderi de 2.500 oameni din cauza minelor precum și a bom­bardărei efective din partea bate­riilor germane. Aripa dreaptă a aliaților a fost bombardată cu ma­re efect de crucișătorul austriac „Kaisering Elisabeth“ și de canonie­ra germană „Jaguar“. Perderile germanilor nu sunt considerabile. Japonezii mai așteaptă întăriri din Japonia, Speranțe și renu­mnti M M „bonjuriștilor“ Analfabetismul nostri RĂSFOIND CARTEA DE ISTORIE PITOREASCA A HEG^MuLUI.ES»APE, ȘI STATISTICELE PEDAGOGILOR dată de ce oare nu ne-am mulțumi cu reproducerea lor în pictură, pe o pînză ce ar întruchipa un du­lap ! De­sigur, însă, că puținele cărți ce au un suflet, merită un loc a­­parte. O astfel de carte, e „La Rou­manie an XIX siecle“ a regreta­tului literat, artist și om de gust, Pompiliu Eliadé­in ultimele zile, în care se evo­că­ și ultimele zile ale guvernărei lui Kissedeff bunul profesor ne descrie cumi „bonjouriștii“ de pe vremea „Regulamentului orga­nic“ știau să glorifice școlile ro­mânești, și cum se iluzionau asu­para avântului lor. „Discursurile la distribuția pre­miilor ale celor doi fruntași „bon­­juriști“ ai timpului, Barbu Știr­bei și Petre Poenaru, sunt tot a­­tît de moderne, tot atît de occi­dentale, să zicem tot atît de fran­țuzești cît puteau fi, din punctul de vedere al structurei frazei.. Dar meritul revine mai ales lo­gofătului justiției, Alexandru Pi­li­pescu, care pronunță în fața­ ge­neralului Kissdleff și a notabili­tăților Vala­hiei, la începutul a­­nului școlar 1832—1833, discursul cel mai simplu, cel mai bogat, cel mai eiatz, cel mai ordonat, cel mai simțit,­ cel mai românesc și cel mai franțuzesc al epocei. El făcu elogiul generalului, povesti pe scurt ultimele progrese ale ins­trucțiunei publice în principate ; el arată, în două vorbe, organiza­ția actuală a învățămîntului în Muntenia ; el urează părinților de a nu se mai găsi de aici înainte în necesitatea, de a se despărți de copiii lor, timp de ani întregi, sub pretextul de a-i trimite la studii în marile capitale ale Europei...“ Discursul continuă, ne spune proza însuflețită a lui Eliade, pe același ton și cu aceleași tendințe de alinat­oare speranțe puse în vii­tor, în ce privește învățămintul public românesc. De atunci, de pe vremea opti­mismului „bonjuriștilor“ de sigur că școlile noastre au făcut pro­grese. Au făcut ele însă, progre­sul ce era necesar țarei ? Iată o tristă și o gravă întrebare, la ca­re datele celor ce se ocupă în spe­cial cu statistica școalei poporu­lui ne răspunde în chip departe de a fi mulțumitor. Astfel d. C. Adrine­scu în conferința de la „Cercul de studii al partidu­lui li­beral“ ne lămurește : „Dacă ne mărginim la ultimii 20 de ani, vedem că în acest in­terval (1893—1912) s’a făcut o cre­ștere de 32 la sută. Presupunuu că s’ar urma tot astfel, ne-ar tre­bui cam 50 de ani ca să aplicăm în total legea obligativităței, adi­că în 1963 am avea toți copii în vârstă de școală dăm comunele ru­rale înscriși în școa­lele publice, așa cum s’a stabilit în 1864. O suta de ani ca să a­plic­i o lege este, . cam mult“. Iar dacă comparam procentul celor <ne urmează cursurile școale­lor primare cu numărul locuitori­lor, avem următorul tablou, ce-i gă­sim în cartea instructivă, suggest­i­vă, bogată în variate informații a d-lui /. Botes .Studii și observa­ții : In Statele Unite americane pro­centul la 100 locuitori, este 19.9 șco­lari, și tot așa Canada, (19.4), An­glia (17.4), Germania (17), Elve­ția 16.6), Norvegia, (16.3), Olanda (15.3),­­ Austria­ (15.2), Ungaria 14.8), Franța (14.2), Suedia (14.2), Danemarca (13.8), Japonia (12.8), Belgia (12), Argentina (10.8) Ita­lia (10.3), Bulgaria (10.4), Spania (10), Cuba (9.6), Grecia (9), Româ­nia (8.8), Serbia (4.9), Portugalul (4.4), Rusia (3.7), Egiptul (2.3), In­dia (1.3). Dacă putem fi mândri că am în­trecut pe... Indieni, putem fi des­tul fie triști că piuă și Bulgaria vasală piuă ori Turciei, ne între­ce cu mult! ...Și dacă punem acum în para­dă idealismul „bonjuriștilor" tip de vremea Regulamentului orga­nic, cu analfabetismul nostru, în­țelegem ce departe e visul lor, de realitatea noastră! Gr. T. Sunt cărți de acelea cari nu pot sta odihnite în rafturie bibliote­­cei. In filele lor e un suflet ce­ te chiamă, mereu... Sunt altele ce au soarta operilor „de consulat”, cari nu le consultă nimeni ; au soarta cărților ce servesc drept... mobilă, cum servesc într’un salon cel fără spirit și fără personalitate. Și din acest punct de vedere parcă fă­ceau bine cei vechi, cînd înlocuiau bibliotecile reale cu pînze zugră­vite și cu tomuri imaginare. Ludovic XIV-lea nu se da în lături dela acest „truc“, cum do­vedește interiorul castelului din Versailles. Dacă sunt cărți ce nu se citesc nici­odată, sau numai o- Harta războiului slobo - austro -montenegtean In localitățile subliniate — de la granița Serbiei și din au avut loc lupte mai însemnate Bosnia -oxo- ■ Captă înverșunată pe aripa dreaptă franceză Petrograd 24 Septembrie. — Co­­m­unicatul of­ici­a­l francez zicea la aripa noastră dreaptă o luptă ex­trem de înverșunată și hotărît ca­­­re mai urmează; sfîrșitul e aștep­tat după două sau trei zile.

Next