Viitorul, septembrie 1914 (Anul 8, nr. 2356-2385)
1914-09-26 / nr. 2381
4. 4 T SITUAȚIA Noi lupte erîseene sunt in curs pe fronut occidental, temanic reîncearca o ofensivă viguroasă in costră trupelor frasco-britanice. Această ofensivă ii se impune in mod imperios și urgent, fiind să, altminteri, pe zi ce trece, situația li se îngreuiază In Franța. Rezistența francezilor a Întrecut toate așteptările. Un însemnat ziar italian, care nu are atitudine reavoitoare Germaniei recunoaște că armata germană care operează în Franța treime sau să dea un atac îndrăzneț sau să se retragă înainte de a-i se tăia retragerea. Luptele în curs pe frontul Argonnes-Lilie arată că Germanii sau hotărît pentru ofensivă. Nici nu puteau altfel. Ei treime să sfîrșească o dată în Franța, spre a putea lupta cu toată vigoarea pe frontul oriental, unde soarta armelor pare a nu le fi surie in altimiie zile E aproape cert că la Augustov. Rușii au rămas biruitori. Dar pe frontul oriental se va mai da o luptă mare in direcția Cracoviei unde, după toate probabilitățile, vor lupta un milion de austriaci și un milion de germani. In așteptare se vorbește iar de pace. Se atribue președintelui Wilson intenția de a face un nor de mers în acest OSOSLuptele de până acum au dovedit zădărnicia sforțărilor. Forțele se contrabalansează și alte perspective nu se văd. Se poate deci ca beligeranții să se mulțumească cu succesele morale de până acum și să fie accesibili păcii. Zilei severe Suntem contemporanii unor evenimente pe care numai imaginația macabră a vre unui romancier fantast a putut să le conceapă, înainte de a se fi realizat. Viețile omenești nu mai înseamnă nimic, formidabilele pregătiri de răsboiu făcind din ele cantități neglijabile; tezaurele pe care spiritul liniștit le-au creiat în perioade seculare; comorile bănești la a căror înfăptuire a contribuit energia, constantă, virtutea meritorie și economia prevăzătoare, se risipesc în cele patru vînturi; și în fața furtrnei ce sdruncină din temelii tronuri și privilegii ocrotiri cetățenești și granițe umanitare, nici o forță omenească nu e capabilă pină acuma să pună capăt celei de a doua mare catastrofă din lume, după deluviul din Biblie! Președintele Statelor Unite a hotărît ținerea de rugăciuni pentru pace; singur cerul mai poate face ceva, în momentul cînd Pămîntul Va uitat! In jurul acestui imens rug hi camard ații ca vieți, — pe care un mistic cal. de Maistre Var socoti ca expiciție a păcatelor omenești — se înțelege că s'au strîns in îngrijorare micile popoare, aiurite și speriate... Și nu e de mirare că în țara noastră să se fi produs o panică, în primele momente ale isbucnirei marei catastrofe europene! Panica a luat mai târziu și forme de agitații, — o descărcare nervoasă a zilelor de frică! ! Dar astăzi din fericire calmul a revenit, căci toți s’au convins,ori ne-am convins, că de-asupra clocotelor de spaimă, de-asupra grijilor și preocupărilor celor mulți, stă o clasă de răspunzători •azi văd bine, văd clar, cari știum fie.. iosofii vasului românesc nu luptă cu furtuna. . Bunii români, ca și toți cei ce fac răspundere ; buni patrioți, ■•a și toți,cei ce au drept auditoriu ai discursurilor un cerc de doi sau trei prieteni, dar desigur, mai înțelepții pentru că și știu mai multe, decît cetățenii particulari, acești fruntași politici, și guvernul tarei, au știut să țină nimpăna într’o vreme de pericole, cum istoria lumei încă nu a mai amit ocazia să le înregistreze.Acuma s’au convins toți, chiari aceia, cari căutau să provoace agitațiuni, întruniri gălăgioase și diversiuni inoportune, că în frunta turei stă. Un guvern care nu sa intimidează, care știe ce vrea, și care are grija țârei ca primă dogmnă și ca primă obligație. Ve■zhind permanent la conducerea oină a destinelor țarei, — cum se va dovedi aceasta pe bază de fapte — guvernul tarei, și fruntașii arei, au știut să conducă politica României, fără periculoase atenturi, dar și fără pasivități în așa mod încît în imensul joc european, mica, noastră țară să fie fii mai bine apărată și pe cît posibil mai la adăpost, de groaznicele repercutăm oile ■ vălmășagului din Europa. ‘ Și în aceste momente simțim și de Sănătoasă era părerea tuuror celor cari susțineau calmult încrederea , și cît de inoportune, de vătămătoare ar fi fost conviuc, agitațiuni. Ele ar fi ereket turnat o atmosferă de tensiune servoasă, de exagerări în limbaju, de uri inutile, și de antipatiile justificate. Cît ar fi câștigat fata voastră, de pe urma acestor netarocite manifestări, lăsăm să judece aceia cari pot să simtă, grenáira de a conduce un stat mic ca al nostru in mijlocul celei mai iroaznice adversități de rasse. Țe fire le-a înregistrat vreodăta fi vrrat. Ducesa de Luxenburg PRIZONIERĂ Petrograd, 24 Septembrie. — „Echange company“ anunță că Marea Ducesă, din Luxemburg care a fost trimisă, în Germania, a fost internată, in urma ordinului, împăratului Wilhelm într-un castel de lingă Nurenberg. Miniștri germani pe cîmpul de luptă Berlin, 24 Septembrie. — Suplinitorul cancelarului imperiului, ministrul de stat, D. Delbrück, însoțit de sub-secretarul de stat dela cancelaria imperiului, D. Wahnschaffe, s’a dus pentru câteva zile la marele cartier general spre a conferi cu cancelarul imperiului. ■iKiiwnumiHifc. HlinHililli II MW «MMM—M MUHin. — ilBSlWil gSSJi TKr* IKX jET® |W aiHEmI iiSiSP ailfeS# ml 3k ■ ■ m TRANSPORT ADUCÂND TRUPE ENGLEZE PAMA LA ROUEH ȘI URCÂND PE SENA Apropiata cădere a orașului Anvers Roma 24 Septembrie. Ziarul „Messaggere“ află din Berlin că spărtura de 12 km, deschisă de germani în linia de apărare a Anvers-ului permite trecerea a importante contigente germane, și că artileria grea de asediu.... așezată în forturile ocupate, va bombarda orașul. La Berlin se crede că belgienii după luptă neobosită susținută pentru apărarea țarei, vor isprăvi prin a ceda. (A. T. I.) Lupte groaznice In Franța presa turcă și — Lumina obuzelor face zi din noapte — atitudinea Italiei Vina, 21 Septembrie. — Se telegrifiază din Constantinopole că ziarul „Tasvifielkiar“ a desvoltat într’un articol de fond ideea că Italia din motive de echilibru în marea Mediterană nu mai îndrepteasă privirile sale spre Trento și Triest, ci se arată neliniștită din cauză că tripla înțelegere ar putea învinge, în cazul acesta, echilibrul în marea Mediterană ar fi pentru totdeauna rupt în defavoarea Italiei. Pentru aceste motive, ziarul otoman, crede că Italia va mai rămâne credincioasă triplei aliante și că, în cazul de nevoie, ar ajuta pe aliatele sale spre a asigura, succesul, triplei alianțe. (K. K. T. Korespondenz Bureau) Polemică între ziarele RUSEȘTI ȘI TURCEȘTI Constantinopol, 24 Sept. — Un articol inspirat de cercurile oficioase publicat de ziarul Ikdam răspunde atacurilor ziarului Novoie Vremia și Ruskoe Slovo contra Turciei. Ikdam zice că Turcia nu face propagandă în favoarea nimănui și că-și păstrează neutralitatea dar așa ca să poată apăra propriile sale interese. Cit despre amenințarea că singlo-francezii ar putea să atace forturile Siriei, Ikdam spune că această știre nu poate fi luată în serios căci lumea islamică s’a deșteptat din somnul ei prelung și că aceste două puteri ar fi expuse la dificultăți mari de ar ataca Turcia, Osmanischer Lloyd află ca, conflicte singeroase nu a avut loc la Alexandria și Cairo, între trupele egiptene și indigenii pentru că Egiptenii refuzau să plece în Europa spre a participa la răsboiu. Fttst SÉWiiHÉUi in șantierul de la Spezia la Ajan Roma, 24 Septembrie. Submarinul care a fugit din șantierele dela Spezia a sosit ea la Ajaccio. Inginerul Be,Hori. ex locotenent al marinei italiene, care comanda submarinul s’a prezentat autorităților franceze din Bas- Ha oferindu-se ca voluntar împreună cu,submarinul său. Insă azi dimineață a sosit la Livorno venind, din Ajaccio inginerul, Rocchi sub comandantul submarinului, și a declarat autorităților maritime că, îndată ce fură în largul mărci, Belloni a anunțat că avea o misiune secretă. Echipajul a continuat navigația cu rea voință, și sosind la Ajaccio, inginerul Răcelii bănui că conduita comandantului Belloni nu era corectă și îndemnând, echipajul, de a, se inscula, denunță, faptul autorităților franceze. Autoritățile cerură instrucțiuni guvernului francez care răspunse că submarini să fie pus Iar. dispoziția guvernului italian.— (A. T. L). * Roma, 24 Sept. — Agenția Stefani comunică din Roma, că ambasadorul Rusiei, a declarat că, submersibilul dispărut fusese în realitate comandat de Rusia în șangerul ‘ivit din San Giorgio. Din cauza războiului, Rusia a rugat șantierul să păstreze acel submersibil. Ambasadorul a declarat că Rusia nu e deloc amestecată ’în dispariția semnalată de ziare, a vasului. — NOIlS AMANONTE Viena, 24 Septembrie. — „Giornale d’Italia“ află din Ajaccio că submersibilul dispărut din șantierul Fiat la San Georgio a ancorat la Ajaccio, unde a sosit Duminică, submarinul se află sub supravegherea autorităților militare franceze. Se afirmă că un contratorpilor italian a plecat să ia în stăpînire vasul și să-l escorteze la Spezzia. Sf. Rochi crede că incidentul se datorește exaltațiunea lui Beloni. Mesagero află din Spezzia că la șantierul Maggiare a sosit noaptea o depeșă din Bastia din partea inginerului Rocchi care a se afla pe bordul vasului fugit și care cerea îngăduința de a fi repatriat. Șantierul ba telegrafiat să dea ordine echipagiului de a nu se supune lui Belloni și să aștepte pînă la sosirea unui torpilor italian care va lua submarinul în stăpînire. Optat socialist italian pentru neutralitate Roma 24 Sept. Deputatul socialist Labriola scrie în ziarul „Roma“ un articol asupra neutralitătei italiene, susținând teza că Italia are nevoie de o graniță militară mai priincioasă decât cea actuală și că spre a o căpăta, nu e nevoie ca să părăsească neautralitatea participând la războiu. In ceea ce privește o linie de graniță înspre Austria mai potrivită cu interesele noastre strategice guvernul italian — înainte de încetarea războiului — ar putea să și-o asigure prin negocieri diplomatice conduse cu dibăcie dar și cu hotărîre, urmând pilda dată de guvernul român cu acțiunea desfășurată față de Bulgaria, pe timpul războiului balcanic.— (A. T. I). Romînia nu va face o politi é sointuri Roma 24 Sept.— Vorbind de politica actuală a Statului român, ziarul „Corriere deîle Puglie“ scrie: România nu e deprinsă să facă o politică de avenură, mai cu seamă când e vorba de interesele supreme ale neamului. In împrejurările istorice de față, toate partidele politice alcătuesc un gînd și un suflet. (A. T. I.). dromii lăute !N FRANȚA Roma 24 Septembrie. — Se telegrafiază din Paris că izbînda marei lupte încinsă pe Oi se va atârna, în mare parte de iuțeala cu care cele două oștiri în luptă vor primi întăririle trebuincioase. Astfel trupele franceze, după cu se află, ar fi făcut de la 35 la 48 de kilometri în scurt timp iar trupele germane trebuie să fi primit ordinul de a face mari sforțări pentru a evia înconjurarea. Armata generalului Kloch a modificat planul său trecînd la ofensivă cu un mare număr de artilerie. Se zice că focul artileriei a fost atît de violent incit cerul era iluminat de obuze. Duminică germanii, câștigară teren, dar Marti au fost opriți de focul a noi tunuri rapide franceze. (A. T. I.) ALSACIA INUNDATA Roma 24 Sept.— Se telegrafiază din Bale că cu toate că ploile au Încetat de cîteva zile mai, toată Alsacia e inundată. Pe alocarea, zăpada a ajuns la 30 de cent. înălțime. Fluviile și torentele s-au revărsat. Rinul și Rodanul amenință să se reverse. Șesurile între Mulhouse și Vosgi se află în mare parte sub apă. Intre cele două armate potrivnice din Alsacia s’a format ca, și o stavilă naturală, care îngreunează operațiunile militare. (A. T. T.). _ Liniștea domnește in Egipt Roma, 24 Septembrie. — Ziarul „Times“ află din Cairo că opera emisarilor germani n’a avut pînă acum nici o influență asupra populațiunei egiptene care continuă a menține atitudine calmă și simpatică. (A, T, l K Invenția profesorului ITALIAN ARGENTIERI Roma, 24 Septembrie. — Profesorul italian Argentieri a terminat experiențele sale cu aparatul interceptor al comunicațiunilor radiotelegrafice, chiar la mari distanțe. Aparatul este mic, fără nevoie de antenă, fără comunicație cu pămîntul, fără, mosoare, pile și fără sticlele lui Leg da. Noul aparat va costa foarte puțin. Ministrul Poștelor și telegrafului a trimis un inspector pentru a controla invenția lui Argentieri care a dăruit în mod patriotic invenția sa guvernului italian ținînd seamă de actuala situație.— A. T. L._______ Luptele Spitalilor CU ALBANEZII Ialonic, 24 Septembrie. O știre din Korița spune că Albanezii cereînd să ocupe trecerea spre podul Malik au atacat pe neașteptate forțe epirote. Atacul a fost respins. desmințire ZIARULUI „LE TEMPS“ Viena, 24 Sept. — Știrea ziarului Le Temps care spune că: Rușii înaintează spre Budapesta și că Sarajevo a fost ocupt de Sîrbi, că o insurecțiune a izbucnit in Bosnia și Dalmația sunt minciuni suficient desmințite de rapoartele statului major general austrounngar privitoare la o înnaintare victorioasă a trupelor austro-ungare la nord și sud. Cutremurile și pămînt din Burdur și Sparta continuă Constantinopole, 24 Septembrie. Cutremurile de pământ în regiunea Burdur și Sparta continuă. Ultimele știri spun că din 5000 case la Sparta 3000 au fost cu totul distruse iar restul sânt de nelocuit. Victimele umane la Sparta și împrejurimi trec de 1500 așa că cifra totală a victimelor se urcă la peste 4000. In noaptea se asaltă ori un cutremur a avut loc la Alașehir dar fără a face stricăciuni. Moartea principesei Usarof Salonic, 24 Septembrie. — Principesa Usarof, venind din Geneva și mergind în Rusia a încetat din viață la spitalul rusesc din «Salonit*. Pierderile japonezilor LA TSING-TAO Petrograd 24 Septembrie. — Corespondentul special al ziarului „Berliner ammittag“ telegrafiază că primul asalt dat de infanteria japoneză și engleză în contra întăririlor de la Tsing-Tao a costat aliaților pierderi de 2.500 oameni din cauza minelor precum și a bombardărei efective din partea bateriilor germane. Aripa dreaptă a aliaților a fost bombardată cu mare efect de crucișătorul austriac „Kaisering Elisabeth“ și de canoniera germană „Jaguar“. Perderile germanilor nu sunt considerabile. Japonezii mai așteaptă întăriri din Japonia, Speranțe și renumnti M M „bonjuriștilor“ Analfabetismul nostri RĂSFOIND CARTEA DE ISTORIE PITOREASCA A HEG^MuLUI.ES»APE, ȘI STATISTICELE PEDAGOGILOR dată de ce oare nu ne-am mulțumi cu reproducerea lor în pictură, pe o pînză ce ar întruchipa un dulap ! Desigur, însă, că puținele cărți ce au un suflet, merită un loc aparte. O astfel de carte, e „La Roumanie an XIX siecle“ a regretatului literat, artist și om de gust, Pompiliu Eliadéin ultimele zile, în care se evocă și ultimele zile ale guvernărei lui Kissedeff bunul profesor ne descrie cumi „bonjouriștii“ de pe vremea „Regulamentului organic“ știau să glorifice școlile românești, și cum se iluzionau asupara avântului lor. „Discursurile la distribuția premiilor ale celor doi fruntași „bonjuriști“ ai timpului, Barbu Știrbei și Petre Poenaru, sunt tot atît de moderne, tot atît de occidentale, să zicem tot atît de franțuzești cît puteau fi, din punctul de vedere al structurei frazei.. Dar meritul revine mai ales logofătului justiției, Alexandru Pilipescu, care pronunță în fața generalului Kissdleff și a notabilităților Valahiei, la începutul anului școlar 1832—1833, discursul cel mai simplu, cel mai bogat, cel mai eiatz, cel mai ordonat, cel mai simțit, cel mai românesc și cel mai franțuzesc al epocei. El făcu elogiul generalului, povesti pe scurt ultimele progrese ale instrucțiunei publice în principate ; el arată, în două vorbe, organizația actuală a învățămîntului în Muntenia ; el urează părinților de a nu se mai găsi de aici înainte în necesitatea, de a se despărți de copiii lor, timp de ani întregi, sub pretextul de a-i trimite la studii în marile capitale ale Europei...“ Discursul continuă, ne spune proza însuflețită a lui Eliade, pe același ton și cu aceleași tendințe de alinatoare speranțe puse în viitor, în ce privește învățămintul public românesc. De atunci, de pe vremea optimismului „bonjuriștilor“ de sigur că școlile noastre au făcut progrese. Au făcut ele însă, progresul ce era necesar țarei ? Iată o tristă și o gravă întrebare, la care datele celor ce se ocupă în special cu statistica școalei poporului ne răspunde în chip departe de a fi mulțumitor. Astfel d. C. Adrinescu în conferința de la „Cercul de studii al partidului liberal“ ne lămurește : „Dacă ne mărginim la ultimii 20 de ani, vedem că în acest interval (1893—1912) s’a făcut o creștere de 32 la sută. Presupunuu că s’ar urma tot astfel, ne-ar trebui cam 50 de ani ca să aplicăm în total legea obligativităței, adică în 1963 am avea toți copii în vârstă de școală dăm comunele rurale înscriși în școalele publice, așa cum s’a stabilit în 1864. O suta de ani ca să aplici o lege este, . cam mult“. Iar dacă comparam procentul celor <ne urmează cursurile școalelor primare cu numărul locuitorilor, avem următorul tablou, ce-i găsim în cartea instructivă, suggestivă, bogată în variate informații a d-lui /. Botes .Studii și observații : In Statele Unite americane procentul la 100 locuitori, este 19.9 școlari, și tot așa Canada, (19.4), Anglia (17.4), Germania (17), Elveția 16.6), Norvegia, (16.3), Olanda (15.3), Austria (15.2), Ungaria 14.8), Franța (14.2), Suedia (14.2), Danemarca (13.8), Japonia (12.8), Belgia (12), Argentina (10.8) Italia (10.3), Bulgaria (10.4), Spania (10), Cuba (9.6), Grecia (9), România (8.8), Serbia (4.9), Portugalul (4.4), Rusia (3.7), Egiptul (2.3), India (1.3). Dacă putem fi mândri că am întrecut pe... Indieni, putem fi destul fie triști că piuă și Bulgaria vasală piuă ori Turciei, ne întrece cu mult! ...Și dacă punem acum în paradă idealismul „bonjuriștilor" tip de vremea Regulamentului organic, cu analfabetismul nostru, înțelegem ce departe e visul lor, de realitatea noastră! Gr. T. Sunt cărți de acelea cari nu pot sta odihnite în rafturie bibliotecei. In filele lor e un suflet ce te chiamă, mereu... Sunt altele ce au soarta operilor „de consulat”, cari nu le consultă nimeni ; au soarta cărților ce servesc drept... mobilă, cum servesc într’un salon cel fără spirit și fără personalitate. Și din acest punct de vedere parcă făceau bine cei vechi, cînd înlocuiau bibliotecile reale cu pînze zugrăvite și cu tomuri imaginare. Ludovic XIV-lea nu se da în lături dela acest „truc“, cum dovedește interiorul castelului din Versailles. Dacă sunt cărți ce nu se citesc niciodată, sau numai o- Harta războiului slobo - austro -montenegtean In localitățile subliniate — de la granița Serbiei și din au avut loc lupte mai însemnate Bosnia -oxo- ■ Captă înverșunată pe aripa dreaptă franceză Petrograd 24 Septembrie. — Comunicatul oficial francez zicea la aripa noastră dreaptă o luptă extrem de înverșunată și hotărît care mai urmează; sfîrșitul e așteptat după două sau trei zile.