Viitorul, noiembrie 1914 (Anul 8, nr. 2420)
1914-11-04 / nr. 2420
U. ■ [UNK] ■ inul al geapterea — No. 24205 BANS ABONAMENTE Tn țarii................. un an 18 Lei...................șease luni 9 Lei In străinătate.... un an 36 Lei.....................’ease luni 18 Lei Abonamentele încep la 1 și 15 ale Hecărei luni REDACȚIA STRADA ACADEMIEI No. I sf intrarea prin pasaj. Imobiliara TELEFON 13/47 si 57/30 ADMINISTRAȚIA CALEA VICTORIEI No. Intrare și prin Academiei TELEFON 22 39 56 17 situația Sub ploaia obuzelor .. - * I■—wmr.:^m ' ‘r~. .................... ................................"... .. wi Războiul își urmează cursul Siam șerpuitor, ocolind find la dreapta cirul la stingă și oprindu-se oile odată In fața ouui stăvilar: zid de oameni Înecați intr’o băltoacă de singe, lineari puheiul trebue să urce an suiș și atonei singele e vărsat in torente pină ce valuri se pot prelinge de pe dimmi. Alte dăți singere se scurge pe detătari, Inecind câmpiile și atunci e vărsat fără folos. Bani această impresie ne face lupta indirjită de la Ypres. De trei săptâmbi se îneaera acolo aliații și Germanii; cind unii, cind alții cuceresc aceiași localitate, se învirtesc în jurul orașului Ypres care va rămâne ca o pată de stage pe filele întunecate ale istoriei. Aceiași priveliște ne oferă lăutele din pădurea Sigannes. Ici. Francezii stau ascunși prin tufișuri, după trunchiurile groase sau prin crăci, de unde trimit Germanilor gloanțe ucigătoare. Germanii le răspund cu granaie cari incendiază pădurea, iar din pomii culcați Francezii fac metereze din dosul cărora își apără viața și împrăștie moartea. De două luni ține această luptă fără precedent in analele lamei. Pe frontul oriental Roșii stau înșirat de la nord de Fuvnîky pînă jos la sudui Bucovinei, aproape de granița noastră. Trebui rezervoriul imens de oameni al Rusiei ca o țară să poată Înșira atîtea trupe pe o Întindere uriașă, trupe din care unele înaintează pe teritoriul inimic, iar altele sunt oprite ca să asedieze cetăți. Ilustro-Germanii, după ce i’au retras pe distanțe mari, s'au oprit ca să dea lupte, in speranța că vor putea bate pe Ruși par petits paquels, Aparte de grosul forțelor rusești. In basm al Mărei Negre știri contradictorii despre victorii în Caucaz și proclamarea războiului sfânt de către Galifa musulmanilor. ttjMt RĂZBOIUL MONDIAL :ONSTATARI ȘI INCHEERI , Rii/hanul mondial a intrat într’o fază care mgauui.8 trame connri««»» si iiciteieri.• Prima constatare ce se impune spiritelor nepărtinitoare e că operațiunile de piuă acum n’au dus la nici un rezultat precis ți definitiv. Nici unul din beligeranți nu poate susține că a atins ținta năzuințelor sale. Operațiunile de pină acum au dislocat numai forțele și au creiat o configurație geografică pe care nimeni n’o poate socoti ca detoniaiva. Esențialul e numai de a o privi cu obiectivitate și de a scoate încheeri cit mai veridice. Privind astfel situația creată pînă azi de războiu, vedem Belgia cucerită aproape în întregime de Germani. Armata germană mai intiinește rezistență — o rezistență din cele mai înverșunate, — într’un singur ungher al Belgiei de Vest, acolo de unde Germanii, în caz de izbîndă ar putea lua drumul spre Calais. Dată fiind importanța strategică a acestui oraș, de unde Germanii, la adăpostul mișcărilor de învăluire ale armatei franceze de í vest, ar putea opera, cu mai mare efect, și în contra coastei engleze, e de un suprem interes pentru aliații franco-anglo-belgieni să se opună din răsputeri înaintării Germanilor spre Calais. De aceia luptele din Flandra de Vest, dintre Dixmude și Ypres, sunt aut de îndîrjite. i Nu voim și nici nu putem face profeții asupra rezultatului lor. Dar un lucru se poate prezice: că rezultatul luptelor de lingă Ypres va hotărî în bună parte și restul operațiunilor de pe frontul occidental. Bătălia de la Apres e una din puținele bătălii cu adevărat decisive de pe vastul timp al războiului. Pe restul frontului occidental, de la Lille și pină la Vosgt, armatele inimice stau aproape imobile, cu excepția regiunei de lângă Verdun unde Germanii dau o luptă crâncenă și prelungită pentru cucerirea pădurei Arguimés,, fără de care cetatea Verdun nu poate fi înconjurată Francezii cari în cursul acestui război, fac din nou dovada tradiționalei lor vitejii, mai au în avantajul lor și configurația terenului și puternicele lor cetăți. Totuși nu e mai puțin evident că mai toată Franța de nord e ocupată de inamic, și trebue relevat că regiunea ocupată e cea mai bogată a Franței, o parte din câmpia Șampaniei și departamentul Nord, cu minele de cărbuni și puternica lui industrie, înaintarea generalului Joffre, care a știut, acum două luni,, să respingă pe Germani ajunși pînă în apropierea Parisului, nu a putut merge pînă la izgonirea inamicului din țară. Pe afirotul oriental situația se prezintă în alt sens. Și aci au avut loc două mișcări alternante, în directiven total opuse. Sutîi a avut loc o invaziune austro-germană pînă în inima Poloniei rusești. Apoi, în urma luptelor de la Varșovia și Ivangorod, unde Rușii au avut superioritatea, armatele austro-germane au început să se retragă pe propriul lor teritoriu, urmărite de Ruși cari au trecut în multe puncte granița germană și austro-ungară. Nu mai vorbim de faptul anterior luptelor de la Varșovia și Ivangorod, că Rușii au luat Austro-ungarilor Galiția orientală și o parte a Bucovinei. Situația de pe frontul oriental nu poate fi însă prejudecată, pînă ce nu se va da mai ales între Ruși și Germani, o nouă serie de lupte conviugătoare, fiindcă forțele mari se încaieră la cursul războiului actual, «unt fuit de »Exk iunt eu ut futs ICUL III Fiuct u usit.iiJB L hiua. J auit_» x V.W.Í.V.———1 - 1 "D.. .inAnstitullui de a lai aceasta serie de lupte a fost dată, așa că azi putem cunoaște precis și vigoarea atacului german și rezistenta admirabilă a francezului. Pe frontul oriental însă armatele germană și rusă abia s-au măsurat, luînd cunoștință de forțele lor și o părere e greu de formulat, mai ales că succesului rus de lângă Varșovia și Ivangorod Germanii opun viciaria lor de lângă lacurile mazuriene. Intrarea Turciei în acțiune, allturea de Germania și Austro-Ungaria a lărgit considerabil conturul cîmpului de războiu. Nu e atîta vorba de concursul efectiv al armatei turcești, ci de întinderea problemelor pe cari acest concurs le pună. Poate că fără participarea Turciei la războiu, chestiunea Dardanelelor ar fi suferit o amînare de interes general. ? Dar intrarea Turciei în acțiune o pune pe de-a întregul și cu caracter imediat. Acelaș lucru și cu problema canalului de Suez. Dar intrarea Turciei în acțiune, a mai pus pe tapet toată problema musulmană. Sultanul Mehmedi V, în calitatea sa de Calif, a proclamat războiul sfânt musulman în contra Rusiei, Angliei și Franței. Cunoscători ai lumei islamitice afirmă că sentimentul religios a suferit și la musulmani o slăbire. Poate că fatalismul mahomedan a înlocuit pe nesimțite pornirile războinice de altă dată. Poate fi însă și altfel. Se mai poate ca în regiunile depărtate ale Indiei, Persiei și Afganistanului, și în tot nordul Africei, se înteia fanatismului războinic să se aprindă, mai ales că va fi întețită de emisari sub influență germană. In această ipoteză, vom asista la o răscoală a lumei mahomedane în contra dominațiunei creștine, răscoală care n’ar provoca remușcări nici în Germania lutheranst, nici în Austro-Ungaria catolică. Blocul austro-german susține că de vreme ce Anglia protestantă, Franța catolică și Rusia orthodoxă nu se sfiesc să ceară concursul Japonezilor și Indienilor budhiști, al Algerienilor musulmani și ali păgînilor din Africa, în lupta dusă contra popoarelor creștine din Europa centrală, nu încape nici un scrupul cînd e vorba de pus în mișcare lumea islamitică în contra Puterilor Triplei înțelegeri. Dar încă odată, trebue așteptat întîi efectul proclamărei _ războiului sfînt de către Califat. Am menționat problema numai spre a învedera că în războiul actual care în aparenta urmărește un echilibru de forțe și în realitate e o deslănțuire de pofte, de ambiții și de expansiune economică- popoarele europene nu s’au sfiit să amestece în conflictul lor elemente de rase diferite, de religii diferite sau fără de nici o religie, chemínd pînă și pe sălbatecii din Africa să fie martirii civilizației albe de pe continentul european. Dar războiul mondial in faza în care se găsește, mai dă loc și la alte reflecții, constatări și încheeri cari vor forma» «hi««tul unui articol viitor. e. 1 ■ ni.^OXKl---------------- PAGINI DIN RĂZBOIU ) IN AMBULANȚELE FRANCEZE... !— CUM SUNT TRATAȚI RĂNIȚII FRANCEZI IN AMBULANȚELE sanitare — Ziarele franceze sunt pline de amănunte de fapt asupra condițiunilor în cari Republica duce războiul contra Germaniei. Negreșit se spuni numai lucrurile și faptele cari nu au nici o legătură cu mișcarea strategică a trupelor. In acest cadru, găsim o interesantă descriere a felului cum sunt tratați răniții în ambulanțele sanitare franceze.* In apropierea Parisului, s’au desemnat mai multe gări cari să primească trenurile cu răniți ce sosesc de pe linia de foc. In aceste stațiuni se face, ceea ce în termen tehnic se numește „triajul" răniților. Cu alte cuvinte se aleg răniții grav, de cei mai ușor răniți sau de bolnavi. Cei dinții sunt cu îngrijire vizitați, înainte de a fi trimiși la Paris cu ambulanțe automobile; celor răniți mai ușor li se schimbă pansamentele, bineînțeles cînd e nevoe și sunt expediați cu trenur, cari ocolesc Parisul în spitalele de prin provincie. In această muncă penibilă, serviciul sanitar al armatei e ajutat de persoane civile de bună-voință, infirmiere și infirmieri voluntari delegați de diferite societăți, din care cea uma Roșie. Iată cum povestește unul din acești voluntari serviciul de o noapte pe care Ta făcut într’o ambulanță, în aceste gări de tmagiu din jurul Parisului: Mi-am luat serviciul în primire la or de 6 seara, în gara X.. In curtea de mărfuri, care e enormă, funcționează serviciul nostru, instalat într’un cort enorm luat de la germani în bătălia de pe Marna Am găsit echipa de noapte adunată. Sub direcția d-nei M, soția unuiuia din confrații noștrii, cinci femei și cinci bărbați de diferite vîrste și categorii sociale, îngrijesc cu activitate de hrana viitorului comvoiu de răniți, care va sosi în curând în gară. Sunt orele 7 și jumătate seara; un tren sanitar intră în gară. Alergăm repede. Puțini răniți grav. Așezați confortabil în compartimente de clasa a doua, bine încălzite, soldații noștri de toate armele stau întinși, vorbesc, sau dormitează. Vin din Pasile-i Mali, din Nord, din regiunea Somme. Lupta, după ce de ce spun a fost crincena, dar Germanii au fost respinși. Dealungul 1i ciînhu, care nu se mai sfîrșește, patru echipe compuse fiecare din cîte un bărbat și o femeie, sunt postate la depărtări egale, ca să-și împartă munca. Ușile se deschid cu zgomot, și soldații încep să simtă mirosul supei pe care fiecare echipă o duce cu sine. îndată, își iau gamelele și se întind. Tovarășa mea ia ,ea grabă vasul de zinc, iar soldatul, mulțumit, așteaptă. Asta îți încălzește oasele,, cel puțin!.. Din toate părțile curg mulțumiri. Cei mai greu răniți abea șoptesc mulțumirea; toate însă sunt rostite cu recunoștință. După împărțirea supei, vine aceea a cafelei. Aceeași ceremonie. .Suntem răsfățați“, zic aproape toți. Ah! Ce puțin lucru trebuie ca să râsfeți pe băeții aceștia cari vin din foc!... După ce sfârșim cu împărțirea mîncărei, ni se dau cărți poștale militare, cu însărcinarea să le dăm la poștă. Alții nu pot scrie, și ne roagă să le sorim noi, sub dictarea lor. Imediat, le aruncăm la cutie. Răniții mai greu sunt luați de infirmieri militari și așazați în furgoane, cu brancarde de pînză. Așezați apoi pe masa de operație, răniții primesc îngrijirile infirmierelor. Rănile, cu grijă spălate și desinfectate, par mai puțin cumplite acuma... Sunt din nou pansați, cu materiale curate, și apoi, după ce medicul maior se convinge că vor putea suferi călătoria pînă la Paris, sunt retrimiși în furgonul care-i va duce pînă la spital. Sunt uimit de ordinea și curățenia ce domnește în toate aceste serviciu. O atențiune specială se dă injecțiunei contra tetanosului. Nici un rănit nu e așezat în tren înainte de a fi injectat cu ser contra tetanosului. De altfel chiar în tren sunt medici cari merg cu convoiul pînă la locul de destinație. In timpul călătoriei, care de multe ori e de 3—4 zile, medicul supraveghează pe rănit, notează în cazurile serioase modificările pe cari le-a suferit rana, și cînd călătoria e sfîrșită, transmite rezultatul observațiilor sale medicului spitalului în mâna căruia predă pe răniții ce i-au fost încredințați. Toate acestea, e adevărat, costă multe parale. Un pansament, mare costă 1.75, altul mijlociu 1.25, iar rănile mici cer pansamente de 75 de bani. Nu e vorbal de lux însă, căci curățenia și schimbarea pansamentelor asigură salvarea a mii de vieți omenești. Se face noapte complect. Afară plouă și noi, în cort, ne distrăm, — după ce luăm o ușoară gustare frugală — pregătind alte mâncări pentru convoiurile de răniți ce vor sosi în cursul nopții. fimală e Crucea d IN PE FIECARE ZI Jertfa supremă Intre victimele luptelor aeriane, ziarele citează și pe cunoscutul aviator Emile Reymond, membru al Senatului francez și doctor în medicină. Dr. Reymond conta în rîndurile armatei ca unul din cei mai inteprizi aviatori și moartea sa a consfințit pentru totdeauna gloria care și-o cucerise încă în timp de pace, primejdioase căreia i-a căzut jertfa. Plecînd pe un momplan cu brigadierul aviator Clamadieu efectuă un zbor de mică înălțime fiindcă altfel n'ar fi putut observa mișcările inimicului. Conducătorul aparatului căzu repede ucis: dr. Raymond, grav rănit, se lăsă în voia soartei iar aparatul aterisă încet între cele două linii de bătaie. Germanii s-au repezit atunci să pună mina pe aeroplan și aviatori. Francezii lo rindu-le să scape pe cei doi bravi. După o luptă corp la corp, Francezii reușiră să alunge pe inimic și aduseră pe dr. Reymond în tranile lor și de aci la spitalul din Teul unde pînă în Ultimele clipe a făcut, cu conștiința clară, raportul observațiunilor sale. Senatorul Reymond a murit de o moarte glorioasă, dînd un strălucit exemplu de eroism prin jertfa persoanei sale care s’orr fi putut bucura de hmnnitatea ce i-o acorda alegerea sa ca senator. De altfel într’o tabără sau alta, pildele aceste de jertfire a personalitătei pentru ideea de Patrie shit afa de numeroase încît supraviețuitorii războaielor de azi vor putea cu drept cuvînt să se mîndrească cu presarea unei epoci caracterizată sirn cea mai curată expansiune patriotică, epocă fără egal in afară numai de aceea a erdir M «tar. La izbucnirea războiului, senatorul Reymond ceruse sa fie înrolat in armata aeriană ti nu mult după acea a solicitat onoarea de a face preeumpagtere din <&l* f>ț#i Tătaru 4 Noemuria 191? . BIBLIOTECA II universității . L**i í ANUNC lCIm COMERCIALE Linia corp 7 ție o coloană în pagina III.................... 50 bani Linia corp 7 ție o ecoană în pagina IV ....................30 bani Inserții și reeL —e pagina III liniu.................................2 Lei 5 BANI -v. ARTILERIA BELGIANA RĂSPUNZÂND PE DE-ASUPRA ORAȘULUI MPLINES—PREFĂCUT IN RUINE—ARTILERIEI GRELE GERMANE Oricare ar fi opiniunea, în bună parte dictată de sentimente, pe care unii sau alții dintre Europeni ar avea-o reciproc, cea ce rămâne ca fapt, pentru că e evident, este spiritul de jertfă și iubire de țară pe cari fiecare neam a dovedit-o. Se zicea că Franța este subminată de doctrinele antimilitariste , se făcea din neastâmpărul spiritului francez, o boală fără leac, și un izvor permanet al anarhiei. Dar a fost de ajuns ca vrășmașii Franței să se aproprie de granițe pentru, ca socialiști, doctrinarii anti-militarismului și scriitori teoretici ani ai armonii internaționale, să se transforme în cei mai vajnici apărători ai oștirei, în cei mai înflăcărați, patrioți. Deasemeni se credea că germania, cu tot militarismul ei, nu va putea ține în frâu acele puternice curente socialiste, cari dau atâția de mulți deputați socialiști în parlamentul din Berlin. Totuși este de ajuns să urmărim mișcările trupelor și starea de fapt a armatei germane pentru ca să înțelegem cit de adine, cît de neclintit e sentimentul patriotic în statul german. In privința aceasta o publicațiune, eșită din colaborarea, mai multor învățați germani cu titlul. Adevărul ‘asupra răsboiului european din 1914“, ne arată cît de puternic a fost și este spiritul de jertfă în Germania. „Cel mai bun grad pentru a constata însuflețirea, eu tu și asumi Editarea voluntarilor de războiu. Mai mult decit un milion de oameni s’au înscris pe tabele de voluntari, în puține zile. Numărul acesta prezintă o cifră care este mai mare decit numărul de soldați pe care îi avem în timp de pace, înscrierile acestea veneau din partea oamenilor, făcînd parte din toate clasele sociale: fii de nobili, elevi de liceu, tineri agricultori, comercianți, lucrători; nimeneai nu voia să rămâe pe jos și tutunor, le părea rău când erau respinși. Dacă comparăm aceste manifestări de devotament pentru patrie, cu abnegația belgienilor cu pildele mari ale francezilor, dacă ne gândim la atițea prinți germani cât și-au găsit moartea pe cîmpurile de glorie, și la participarea atâtor descendenți de mari familii, și la fii oamenilor mari politici din Franța, care nu s’au dat deoparte de la nici-o îndatorire și nu au voit să beneficieze de nici un privilegiu social, atunci înțelegem și mai bine că civilisația marilor popoare din occident este întemeiată pe o puternică dragoste de țară Pentru unii, cari judecau lumea prin prisma unui apriorism, ce s’a dovedit acuma fals, oamenii de astăzi fiind obișnuiți cu un prea delectabil confort dar fi putut sase lepede de toate mulțumirile unui secol de bun train pentru o idee oarecare, fie ea chiar și idea de țară ! Totuși realitatea a dovedit că nimic din cea ce face nobleță sufletului omenesc nu e perdat din locuitorii cetăților moderne, cari au toată splendoarea anticilor Atena tu ~ - «-» vmxnj-----x-avrj—«.----XTCO----w-tor«-*- JZt. —»./ biciuiri ?; nici o trândăvie egoistă . — t — Manifestări patriotice VOLUNTARII in actualul războiu s’au prezentat mai mulți voluntari decât efectivul de pace german TELEGRAME Italia și interesele balcanice față de acțiunea Turciei Roma, 2 Noembrie. — Ziarul „Vitoria“ scrie următoarele: Se vorbește de Interesele balcanice ale Italiei, și de contralovitura pe care acțiunea Turciei o va provoca inevitabil din partea statelor dunărene. Să examinăm situațiunea fiecăruia din aceste state și atitudinea ce ele ar putea lua în viitor. Bulgaria aproape, oficial a lăsat să se înțeleagă că ea nu are nimic în contra Turciei, că nici nu s’a gînditi cu tot dinadinsul sau cucerirea Adrianopolului și că interesele sale mari sunt in Macedonia, pe care Grecii și Sârbii au împărțit-o în paguba sa. Grecia va interveni aproape cu siguranță, dar acțiunea sa nu va putea fi decât navală și la coaste deci aproape neînsemnată. Ar putea să încerce o debarcare de trupe în Turcia continentală, dar nu ar avea de așteptat rezultate mari, căci tot eă Grecia a avut de luat, a obținut în urma războiului balcanic, și ocuparea Epirului albanez. Motivele care se pronunță pentru Italia se pot spune și pentru România. Din acest punct de vedere, orice preocupațiune a Italiei este clar prematură, dacă nu chiar ne ia locul ei. Italia nu va avea a se ocupa de Turcia decît în cazul unei amenințări în Libia. Dar pină cînd această nu se va întîmpla, Italia poate privi liniștită la desfășurarea evenimentelor. (A. T. I.). ----------------—000------------------ 3talia și intrarea forciti în acțiune Roma. 1 Noembrie. Cu privire la raporturile italo-turcești în urma intrării în războiu a Turciei împotriva Rusiei, ziarul „Vittoria“ observă că dacă Turcia va căuta să ațate și populația din Libia contra Italiei, atunci de sigur că se va impune o intervenire imediată din partea Italiei pentru a păstra această colonie care o costă atâtea sacrificii. Rămâne chestiunea insulelor din Dodecanes. Dar cum ar putea Turcia să vină cu flota sa să bombardeze acele insule cînd ea nu este în stare să lupte eu, flota rusească și Marea Neagră și îndată ce s’ar avînta în afară de Dardanele va putea fi ușor sfărâmată de flota franco-engleza . Nici mișcări interne in hefiuíe nu sunt de așteptat pentru că populațiunea nu este musioline. *Si' ■ ■ - Un critic militar italian despre situația pe frontul oriental — Austro-germani) încearcă să se concentreze .— Stafii vor avea să lupte cu un milion de oameni. Roma, 1 noembrie. Criticul militar al ziarului „Tribuna“ tar ațișează astfel situația trupelor austro-germane pe sectorul răstiritean. Perderea liniei de comunicație nord-vest de la Varșovia la Thorn și respingerea armatelor germane înspre sud-vest reprezintă fara îndoială, o urmare a acțiunii victorioase din partea rușilor, dar nu reprezintă pentru germani o stare critică dacă ne mărginim să cercetăm situația cu considerațiuni pur militare iar nu politice. Care este, în adevăr din panelul de vedere militar, efectul acestei respingeri a germanilor în spree sud-vest, asupra orașului Kaliș. Acela, cu adevărat capital, de a ține strînse într’un bloc solid toate forțele austro-germane. Prin retragerea lor înspre granița Siliștei»,, la sud de Kaliș, armatele germane se vor găsi in stare de a da mina armatelor austroungare, dacă aceste în retragerea lor vor reuși să se concentreze la Cracovia. Ceva mai mult. In cazul cînd armatele austro-ungare, cari se întindeau la est de Vistula, pînă la San și la poalele Carpaților, vor izbuti să împiedece ca să la fie tăiat drumul principal pentru retragerea lor, atunci pe linia Kaliș-Libințț-Cracovia-Tarnow se va constitui o formidabilă mussă compactă de aproape un milion și jumătate de oameni, cu cari Rușii, va trebui să se măsoare mai înainte de a pune la cale operațiuni ulterioare cu scopul de a năvăli în Germania prin trecătoarea pe jub uutate deschisă: Kalis-Thom. Această interpretare a situauiei austro-germane pe teatrul răsăritean, este, ce e drept, cea mai optimistă, dar totdeodată și cel, mai probabilă. Cît despre armatele austro-ungare cari se află la restul Pistrilei, — închee criticul „Tribunei“ socotim că ele vor face o ultimă sforțare, spre a rupe undeva cercul învăluirei rusești, mai înainte ca Rușii să treacă cu trupe suficiente între dinsele șițQmcovia de scopul de a le tăia drumul retragetei. (A. T. I.)