Viitorul, aprilie 1915 (Anul 8, nr. 2561-2590)
1915-04-01 / nr. 2561
TfiEmIilife de veacuri în anumite c}On!tUtiUlii. ..j . , ... I n loc dar, de a zadarnici a lila ttonică in imitări si copieri» maibine toată această activitate s’ar cheltui pentru a perfecţiona «coardele noastre ca tecnică, calitate, cobpait și desemn, astfel ca să li se rijuice valoarea. Să avem o manofac-tură a noastră cu care să obţii un oc bun pe 7 viaţa mondială. Ceia ce bo face acum e departe de ce ar treimi şi s’ar putea să fie. Dar pentru a ceasta trebue multă bună voinţă, Juicercări şi. muncă desinteresată. — jPrin cite modificări şi încercări n’atrecut porţelanul de Sevres — de fund s’a înfiinţat manufactura dela 37-10, pină azil ... in Bucureşti se află o şcoală de JArte Decorative „Domniţa Maria“ la a cărei înfiinţare, au contribuit cu ibani şi diferite persoaneparticulare.A fost înfiinţată cu un scop 7 după 31oua ani — nu mai are nici unul. "Aşa cum seprezintă seamănă analemiit cu un om fără de un picior, de to mînă,de un ochiu, dar mai cu seamă fără”de preer. Nu ştiu prin ce impirejurare se află pasă sub epitropia işcoalei de Rele-Arte. E unicul caz, în orice ţară şcoala de „Rele-Arte“este una şi „Artele Decorative“ alta. Otransacţii în artă nu merg. El dar, fieavînd o direcţiune proprie i’oadee pe care le-a dat duipă nouă ani de funcţionare, nu cred să corespundă sumei de bani ce s’a cheltuit în a- cest timp. Totul se rezumă la câteva «mestre de ţesut dintre care, nu ştiu »Iacă una ştie să deosebească un stil 3.1« altul, Puţinele eleve câte silit în această S I» raSlfil P**actscasisti în adt l'Miml ministratia ziarului arhrcmuL). KALODON! indispensabila PASTĂ de DINŢI De vânzare lai PAUF UMERII FARMACII, DROGUESII etc. Repr. 8AM. LOBL — Bucureşti la un apartament I Cabla compus din S— 4 camere, bucătărie, dependinţe, tot la canal, apă, gaz sau electricitate şi cu rete. A se adresa la administraţia acestui ziar sub iniţiala R. şcoala, sunt cu desăvârşire lipsite de orice cultură artistică. Cu toate acestea această şcoăiftare în desvoltarea noastră economică şi artistică, un mare rol. Ea este chemată a forma maeştrii artişti şi a pregăti personalul necesar la întemeierea industriilor artistice. Faţă cu stăruinţa ce pun celelalte ţări pentru a acapara piaţa şi faţă cu silinţele ce-şi dau pentru a perfecţiona şi crea genuri proprii — cred că e de cel mai elementar simţ românesc să nu stăm nepăsători, cînd avem atîtea mijloace la îndemână după urma cărora am putea culege foloase materiale, manifestîndu-ne în acelaş timp cu o notă nouă originală pe piaţa mondială. Pentru ce să lăsăm străinilor şi aceasistă formă de comerţ? In ziua cînd îşi vor da seama au să-l facă, cum iau făcut atîtea altele în detrimentul nostru şi o să fim păgubiţi şidin punct de vedere material— şi din punct de vedere al artei noastre, fiindcă străinii nefiind împinşi de a comercializa industriile artistice decit din interes, iar nu şi din mândrie naţională vor pune pe piaţă lucruri ce ne vor compromite din punct de vedere artistic. Astăzi sa face un mic acest lucru — mine se va face în mare. Iar un bun număr de români şi romiîtice care ar putea trăi pe urma acestor industrii artistice vor continua a bate scările ministerelorşi a diferitelor administraţii după posturi de funcţionari şi dactilografe! CORNELIA EMELIAN D. Henry Calargi cu Doamna şi copii, d-na Elena L. Catargi, d-na Eufrosina A. Catargi, d-na Maria P. Catargi, d-na Em. Balcanii, d. şi d-na Lascar L. Catargi, d-na Margareta L. Catargi cu copii, d-na Elena L. Catargi, d-vele Marienn şi Olga A. Catargi, d. şi d-naBarbu A. Catargi, d. şi d-na Alixis A. Catargi cu fiul, d. Radu Catargi, d- şi d-na Petre P. Mavrojeny, d. şi d-na Alexandru P. Mavrrojeny, d-na Aneta Ecsetti, d-na Cleopatra Diamandi, d. Dimitrie A. Catargi, d. şi d-na Constantin A. Catargi, d-na Mihail A. Catargi cu copii; d-na Nathalia Vladovami, d-na Mihail Balş, Baronul şi d-na Dodin, d. şi d-na Paul Balş, d na Catherine Moruzi, d. locotenent G. Balcani, d. şi d-na Gr. Niculescu, d. şi d-na C. Contzescu, d. şi d-na O. Soutzo, d. şi d na T. V. Balş; d. PaulVentura, d. şi d-na N. Canano, d. şi d-na Maior Dim. C. Soutzo, d. şi d-na Gr. C. Sontzo, d. şi d-na Th. Palladi cu copii, d. şi d-na J. A Ghica, d. şi d-na Petre A. Ghica. Doamna Anastasia Gr. Filipescu, d-na Lydia G. Filipescu, d-na Lucia G. Duca, d-na Olga J. Catargi, doamna Emma Dekliman; Familiile Balș, Filipescu, Ghica, Diaman,dr. Mavrocordat, Stourdza, Cantacuzino, Cantacuzino-Paiseanu, Calîinachi, Palladi, Soutzi, Rosetti, Moruzi, Treshea-Greciani, St. Angel, Conduratu, Corlazzi, Monteorti şi Catarg-, au durerea a vă face cuunoscut, pierderea ce au încercat în persoana iubitei lor mătuşe, cumnată, vară şi rudă, D-na Giga Mmrejeny Dună Teatru TEATRUL LEON POPESCU.Pentru prima oară „STELLA“, operetă in 3 acte de O Strauss Compania Lirică „Grigoriu” a înregistrat aseară un remarcabil sueers prin reprezentarea pentru primana oară, a operetei în trei acte „Stella” a cărei muzică se datorește cunoscutului compozitor Osc. Strauss. Cu o montare plină de îngrijire și cu o distribuţie de roluri din cele mai fericite, „Stella” a apărut aseară în faţa publicului, în chip ireproşabil asigurinidu-şi o viaţă destul de lungă prin seria respectabilă de reprezentaţii pe care de sigur că o va face, şi dovedind încă o dată grija deosebită pe care direcţiunea companiei Lirice „Grigorin”, o pune în aranjarea spectacolelor care de care mai deosebite şi mai plăcute. Oscar Straijss a compus pe un libret hazliu şi plin de peripeţii nostime datorit lui Robert Bodanski şi lui Fr. Thebu, o ouzică delicioasă, în care valsurile cele mai fermecătoare aristpoggă cu romanţe duioaseşi fac deliciul celor ce le ascultă. Iată în câteva cuvinte subiectul: Baronii! Hans Oettinghausen (d. N. Leonard) care este hotărit ca a doua zi să se însoare cu o contesă, vroeşte să mai petreacă încă o zi ca flăcău. Pentru aceasta ia numele feciorului său Vincenz (d. Maximilian) care trece drept stăpinul său baronul Haite. Contesa Stella (d-na Mieiora) care nu este cunoscută de viitorul ei soţ vine să-l urmărească la petrecere, travestită în florăreasă. Baronul însă care viu ştie că are în faţa sa pe viitoarea lui soţie se amorezează de-abinele de florăreasa Stella. In timpul acesta Vincez care trece drept baronul Hans, este prins în mrejele unei tinere burgheze Steffi Bachmayer (d-na Elena Mavrodi) al cărui părinte (d. N. Ciucurette) umblă să-şi mărite fata după şi nobil. De aci o mulţime de peripeţii şi de scene care de care mai nostime şi mai pline de haz. In ceea ce priveşte distribuţia rolurilor, premiera de aseară s-a bucurat de una din cele mai fericite. D. V. Maximilian în ser viitorul Vincenz şi-a pus la contribuţie tot remarcabilul său talent şi a reuşit să dea o creaţie din cele mai fericite, care va ramie şi va compta, cu multă greutate. .. D. N. Leonnard în Baronul Hans Otlinghausen a fost duios şi atrăgător ca întotdeauna de altfel. A interpreat rolul cu toată eleganţa şi toată amploarea ce o merită. Iuţi: *o admirabilă dispoziţiune vocală, d-sa a cântat cu mult talent şi multă duioşie frumoasa romanţă din acul al doilea şi valsul din actul iutii. D. N. Qincurette in fiarvertitul Fiorian Baehmayer afost de un comic irezistibil şi a făcut publicul să izbucnească în hohote de ris, aproapie după fiecare scenă. D-na Elena Mavrodi a jucat iarăşi un rol care îi convenea perfect de bine calităţilor sale şi vocale şi de scenă. Plină de vioiciune şi de tot farmecul ce trebuiţi să-l aibă,d-na Mavrodi a interpretat rolul, pe care l-a înţeles perfect de bine, cu tot remarcabilul talent pe care î1 posedă. Fără a ierta cîtuşi de iniţianoa, d-sa a reuşit să fie cînd de un comic admirabil, cînd de o naivitate adorabilă, când de o voluptate înflăcărată. D-nui Virginia Mieiora în rolul titular „Stella* şi-a iniţiat partida cu o voce sclipitoare şi cu toată arta muzicală fie care o posedă. Treime să remarcăm şi baletul din actul al doilea care a fost o adevărată revelaliune atît ca organizare, cit şi ca bogăţie de bostume. In special d-ra Ivona Kovacek prima balerină a trupei, această stea a artei coreografice, a excelat şi s’a remarcat ca o artistă de înmiită şcoală. Mişcările sale elegante, jocul său în perfect acord cu muzica, au făcut ca publicul să o privească cu admiraţie şi s-o răsplătească cu aplauze şi ovaţiune O a- adevărată nimfă, d-ra Covacek a atins desigur perfecţiunea artei choriografice şi prin felul cum s-a prezentat aseară a făcut să fie consacrată ca o mare balerină. In general premiera de aseară marchează un nou triumf pentru compania lirică „Grigoriu“. C. ST. FEST pentru direcţiunea traiuaiBioF comunalo r\ ———r—. — O CERERE A LOCUITORILOR DIN STR. LUCACI, LABIRINT, PORA SOARE, TRAIAN . Primim la redacţie următoarea scrisoare pe care o supimeanatentinei conducătorilor societâţei comunale : „Anul trecut circula vactoanele No. ÎS, între Obor-Antrepozite. Sc ■vede alele nu corespundea unei necestăţi, deoarece au fost desfiinţate. Noi locţiitorii din cartierele ce se învecinase cu linia de tramvai pe care circula vagoanele No. 1S şi circulă cele No. 16, venim şi vă rugăm a interveni ve Ungă direcţiunea tramvailor comunale ca să repună în circulaţie vagoanele No. 18 dar cu modificarea următoare : In loc să circule între Obor-An- trevozie, să circule între OBOR(OARA DE NORI), prin hala TRAIAN, LABIRINT, ete. Am avea astfel o legătură directă cu gara şi s’ar uşura si circulatiunea pe vagoanele No. 16 cari sunt supraîncărcate şi nici nu se pot taxa toti călătorii din pricina aglomeratiunei. Am fi recunoscători Direcţiunei, dacă ne ar pune la dispoziţie vagoanele No. 18, între Obor-Gara de Nord, mai ales că noi, ceştia din jurul Halei Traian, Labirint, Lucaci, Dudeşti, Văcăreşti, n’avem o legătură directă cu gara nici cu tramvaiele cu cai. Se va face dar un bine general şi societatea va avea numai de cîştigat de pe urma măsuţei ce o propunem“. M»i jh »1 VELE î2?) , arborii fruotiferi si fiorila CU RHYSMICALGIN superior tuturor produselor similare. Azi principalii podgoreni sunt clienţii mei. Prospecte la cerere. Fabrica Mavrojani, Galaţi. Cunoscutul magazin de vopsele „LA ELEFANT“ Depozitul de desfacere şi biroul fabrice! Carol Zimmer & Co. S’AU MUTAT tot în strada LIPSCANI, în colţul de alături la No. 90 mmmmmmsm la nrada 88 scoase ş® *m*»I bilele se srsanează prin sistemul BREVETAT «KHAPEHÎî recomantat de architect» de seamă şi aplicat In mod curent în Occident. SOC. AN. KNAPEN Str. Speranţei 31 Bucureşti Mare Doamnă de onoare a Maiestăţii Sale Reginei Elisabeta încetată din viaă în ziua de 29 Martie 1915 la Castelul din Curtea de Argeş, şi vă roagă să binevoiţi a asista la ceremonia funebră care va avea loc Marţi 31 Martie ert, la ora 3 p. m., la Capela Cimitirului Şerban-Vodă (Bellu). Această înştiinţare ţine loc de invitaţiune. ielicorla! Apartament în etaj, STR. SF. ION ION 40 compus din : 5 camere mari spaţioase, un antreu, una bucătărie, 2 băi pentru servitori, una cameră, una spălătorie, o bae complect instalată, closet tout-a-Tégout, pod, pimniță, lumină electrică, parchet. A se adresa STADEKER, STR. SMARDAN 20. „n minizorilor** BUCUREȘTI. Calea Victoriei. 107. BUCUREȘTI poseivă la depozit 1.500.000 LITRI VIRORI OmnIXALE GARANTATE DIFERITE CAIITATI Care se iau la dispoziţia numeroasei sale clientele sun~ Cu preţul de LEI 1 LITRU Serveşte la domiciliu Espediază în toată ţara în butoiaşe şi lăzi — PRETURI CURENTE LA CEREREComenzile se primesc la Depozitul Calea Victoriei 107 şi prin Telef. 1659 Fekhads Var Alt din Prahrads Sinaia îeî0Ies8e* C, Gara Obor Telef. 29 \ O'i. Produce siinfic Telef. 291 94 Hiisîc si trls mir» pietra orUfl oftrGS. cu srr^, BRĂŢĂRI cu CEASORNIC IN AUR pLATIN Şl ARGINT OR 3 ooo- FRAŢII ROLLER BUCUREŞTI STR. CAROL 50.ETAJ Socoti rolosal? Snecss colosal? Azi la cinema VLAICU Debutează marele comic francez CARICATURA PARISULUI : GEORGES ROGER: Se proectează: MISTERUL TEMPB PLULUI DIN CARILIA Sguduitoare dramă îa 4 acte din viaţa celor ruai periculoşi aventurieri din lumea mare Un î îndrăzneţ furt tic 20.000 le, s’a savîrşit, cri in Capitală, la hotelul Regina de pe cheiul Dîmboviţei. Autorulacestei isprăvi este un fost arendaş, care a fost prins şi a făcut mărturisiri complete. Dar să povestim faptele pe larg. In căutarea unei moşii Bâdescu s'a înţeles cu Ivănescu să se întilnească ori dimineaţă în camera celui dîntîi de la hotelul Regina, unde locuia de cînd are Furtul de 20.000 lei Bădescu a făcut o greşeală. Ca şi avea la dînsul 15.600 lei în bani şi 5000 lei în poliţe, totuşi dormea cu uşa deschisă. Dimineaţa, după cum fusese vorba, Iordan Ivănescu s’a prezentat la hotel. El a intrat în camera lui Bădescu, pe care l-a găsit dormind. Atunci s’a născut în mintea lui Ivănescu i- Ideea furtului. El a băgat mina sub pernă pe care avea capul Bădescu I şi a scos fie acolo portofoliul în ea- Ire se aflau cei 15.600 lei şi poliţele. După ce şi-a însuşit lumii, Iordan Ivănescu a şters-o fără să fie observat. D. Alex. Marghiloman luînd parte la întrunirea conservatoare din T.Măgurele a făcut, cu acest prilej, unele declaraţiuni pe cari le reproducem mai jos după relaţia unui ziar de dimineaţă: „Mă folosesc de prilejul consaluriei corniţeiidui, pentruu ca, în cioc şi coif cil turei,unde totdeauna ideia conservatoare a înflorit graţie disciplinei şi unirei, sa viu să afirm deplina mea încredere în puterea şi unitatea partididui nostru. Se duce de cifra timp în contra şefului dr„ printro anumită presă din ţară şi străinătate, o campanie înverşunată, nu însă totdeauna dibace; i se aduc incriminări cîteodată aşa de naive şi copilăreşti, că ele provoacă zimbetul, dar nu produc încruntare. Am satisfacțiunea de a nu fi provocat-o; am mîngîerea de a nu răspunde şi de a n’o ţine în semnă. In timpul din urmă însă, campania s’a ridicat de la gazetă la tribună. Am auzit, dacă nu acuzabrii, cel puţin reproşuri; dacă nu ameninţări, cel puţ’nn destăinuiri. Aceasta, mi-a pricinuit mulţumire, pentru că astfel s’a învederat în ochii tuturor că, sub augusta mantie a idealului naţional se face şi o îngustă politică internă. Această simplă constatare este tot răspunsul meu. Fac o mica, excepţiune în favoarea destăinuirei dela Craiova, care de altfel n’a produs efectul pe care se pusese ătîta temei. Ţin să precizez o dată: conversaţia de care s’a vorbit, nu a avut loc în Septembrie, ci la 21 August. Cine’şi aminteşte care era la data aceea şi,naţiunea beligeranţilor pe frontul occidental, îşi poate lesne închipui care era sensul conversaunei şi care erau negocierile diplomatice care au cond’iţimat-o. Eu nu mă cred autorizat să dau în vileag o conversaţiune privată şi încă şi mai pufin să mi fac dintr’însa, o armă contra unui fost amic şi coleg. Sunt foarte lniştit. Oamenii nu însemnează nimic; organizarea e totul. Dacă s’au văzut mici crăpături pe faţada partidului conservator, structura lui rămine intactă şi sănătoasă. La ora înfăptuirilor sunt convins că, aşa cum stă partidul conservator, elpoate da oricărei acţiuni acea unitate naţională fără de care »« cred că un guvern s’ar încumeta să aducă vre-o schiţ. Reclamaţia la poliţie Constantin Bădescu a avut o deşteptare crudă. Cind s’a sculat din somn primul său gînd a fost de a se uita la bani. Căutîndu-i, a ramai încremenit constatînd pariţia lor. A chemat chelneriţa care l-a servit, dar aceasta i-a declarat că nu ştie nimic de bani. In urmă Bădescu a reclamat cazul d-lui I. Rafail, şeful siguranţei Capitalei, care a însărcinat cu cercetările pe cunoscutul comisar special Ştefan Vrînceanu. Cercetârile.—Arestarea hoţului * Ştirea publicată că Banca Naţională va retrage din circulaţie biletele sale de 5 lei, nu corespunde adevărului. Informîndu-ne la Direcţiunea aceste Instituţiuni, ni s’a comunicat că biletele de 5 lei vor continua să circule şi în viitor, ca şi pînă acum. * D. I. G. Duca, ministrul cultelor şi instrcţiunei publice, a fost la R.Vîlcea, unde a vizitat seminarul Sf. Nicolte. * La universitatea populară, astă seară, se tin următoarele cursuri: Psichologia nouă, cu d. O. Bota, îlela 9—10. Muzica, cu d. I. Costescu, ilela 8—9, si limba engleză, cu dr.. Virgil Bărbat, de la 9- -10. Cursurile se tin la liceul „Lazar“. * D. dr. -I. "Anghelescu, ministru lucrărilor publice a lucrat eri dimineaţa cu M. S. Regele. * Apele Dunărei sunt foarte mari şi în creştere continuă. Oraşul Olteniţa este înconjurat de apele revărsate. Cari s’au urcat pînă aproape de vîrfurile digului. La Turt-m-ma, Dunărea s’a revărsat şi inundat partea de jos a oraşului şi a pătruns în privinţa caselor. SALAMMBO ? ! Iordan Ivănescu a fost adus îndată la poliţia Capitalei. Banii furăţi s’au găsit asupra lui, lipsind numai 1.600 lei, sumă pe care hoţul pretinde că a cheltuit-o. D. Bădescu a comunicat poliţiei că Ivănescu a mai săvârşit un furt de 30.000 lei, acela în paguba unui unchi al, său anume Iantu Dumitrescu, arendaş în com. Vizirul, din jud. Brăila, afacere care se cinstoieşte la tribunalul Teleorman. Iordan Ivănescu a fost înnaintat parchetului împreună cu actele dresatede către prefectura poliţiei Capitalei. El a făcut măr’ durisiri complete numai în ceea ce priveşte furtul din Capitală. Const studiarea şi alcătuirea statutului breslei. Se decide ca în fiecare suptamma, Lunea seara să aibă loc şedinţa publică a breslei tinichigiilor. Succes enorm! DEMIMONDENA cu Francisca BERTINI ’ABSOLUTA NOUTATE! La „Venus“ si „Victoria” * TROCADERO seral eminenţii dansatori ARMAND et SUZI. In comuna CSimperceni (Dolj) s’a declarat, epidemia de difterie. In comuna Basarabi (Dolj) s’a declarat epidemia de tuse convulsivă. * M. S. Regele a semnat decretul prin care d. colonel Artur Văitoianu, comandantul brigăzei 11 de infanterie, a fost avansat, la gradul de general de brigadă. * D. căpitan C. Ionidovici, din regimentul Gorj, a fost pus în poziţie de disponibilitate. * Se ştie că orice lucru cu reputaţie caută să fie imitat. Să se ceară deci GERVAIS numai cu eticheta CHARLES GERVAIS PARIS. _____ * Direcţia generală a serviciului zooteehnic din ministerul de domenii a terminat toate lucrările cu privire la staţiunile de montă din ţară. Numărul armăsarilor s-a fixat şi repartizat. Staţiunile vor începe să funcţioneze încursul lunei Aprilie. * Ministru de finanţe al Rusiei, a hotărît să ridice la un miliard sau două miliarde 660 milioane lei, limita de emisiune a băncei statului rus. * Județul Ilfov a fost autorizat să primească terenul dăruit de stat din Vatra Mănăstirea Pasărea, pe care se va construi localul şcoalei inferioare de agricultură ce judeţul Ilfov voeşte să infiinţeze. * Dumineca a avut loc o alegere complementară pentru un scaun de colegiul I de Cameră, vacant la Tulcea prin numirea d-lui Şerban ca prefect. Iată rezultatul: înscrişi 462 alegători, votanţi 313. Anulate 1. Au obţinut d. Demetru Henţiescu liberal 227 voturi, ales. D. Al. Calafateanu conservator, 82 vot. D. Dem. Negulescu conservatordemocrat 83 voturi. * M. S. Regina Maria, însoţită de AA. U. Rh. Principesa Elisabeta şi Principele Carol moştenitorul tronului, au vizitat din nouori la orele 2 p. m. expoziţiunea soc. „Tinerimea artistică’’. Suverana a fost primită şi condusă prin expoziţiune de către d. I. G. Duca ministrul cultelor şi insimcţiuniei, d. Steriade, ■preşedintele societăţei precum şi întregul comitet al „Tinerimei Artistice“, M. S. Regina a cumpărat mai multe dintre tablourile expuse. * Stocul de aur al Băncei Naționaile a crescut în ultimle 10 zile cu aproape 55 milioane, lei în aur. * In capitală bîntue epizootia de holeră a pasărilor. Numeroase pasări mor pe fiecare zi. * Duminică 29 Martie mai mulţi proprietari podgoreni, s’au întrunit la Ministerul Agriculturei şi au constituit Sindicatul viticol al judeţului Ilfov. S’a ales următorul consiliu: Preşedinte: d. Al. Ciurea, vice-preşedinţi* d. G. Nicoleanu, secretar d. Miron Morţun, casier d. V. Brezeanu, membrii d-nii Ion Dobrovici, V. Vorfa, V. Solacolu, I. Grueff, şi ing.Bujeiu. Pot face parte din acest Sindicat podgorenii din orice regiune, mai ales dacă domiciliază în Bucureşti şi indiferent dacă mai fac parte şi din alte sindicate. înscrierile se fac la d. Brezeanu, subdirectorul Agriculturei la Ministerul Domeniilor. * Direcțiunea vămilor din ministerul de finanțe, face cunoscut că s’a prohibit la export: hîrlia, articole de birou, colorile simple și rubibi citea. •-------------------0X0------------------- Banca amsa SOCIETATE ANONIMA BUCUREŞTI Informeaz acţionarii cu vărsămintele în întârziere că Consiliul de Administraţie în şedinţa din 1 Ianuarie a. c. a hotărît a se percepe asupra acestor vărsâminte o dobîndă de 9 la sută pe an cu incepere dela 1 Ianuarie 19195. Consiliul de Administraţie Enorm Succes ftnema 1HY“ Atstr. Doamnei f î “ Pzi Marti 31 HorffelSIS Mare si Incinta-oare artistă "Hesteria in splendida dramă sen tfi mentală III III Intre frate si soră • 10 • 9« Untidul îs:: :::::: din MBiCfl Comedie bufă de mult humor Jurnalul Războiului Cu ultimele evenimente de pe toate fronturi!».TEATRUL' CINEMA REGARI E CRUD RĂZBOIUL ' Pathé Journal 1'ULDON-LONLI USARDA_.. Joi 2 Aprilie «I HISTOIRE I) UN PIERROT Francisca Berlini îndrăznețul furt de 20.000 lei dela Hotelul Regina Autorul, care a fost prins, este un fost arendaș — - —- A ... Tînărul^ Constantin I. Bădescu, bogătaş din Turnu-Măgurele, venise de citeva zile în Capitală în căutarea unei moşii în arendă. Intîmplarea a făcut să se întîlnească, prin oraş, cu Iordan Ivănescu, fost arendaş la Burdea, pe care îl cunoştea mai de mult. Acesta i-a spus că ştie el de o moşie foarte bună, care ars un pămîint minunat • „**• D. Bădescu nu putea da nici un indiciu. El a spus totuş că avea întcîlnire dimineaţa la hotel cu arendaşul Iordan Ivănescu. Abilul comisar de siguranţă a început cercetările, înţelegînd repede cum s’au petrecut lucrurile. Căutînd urmna lui Ivănescu, a constatat că acesta luase drumul gării de nord. nu în Bucureşti Urma să se în-i Atunci s’a telegrafiei la isate itateleagă acolo şi, în urmă, să plece tine din direcţia Piteşti, unde aftmîndoi spre a vedea moşia. Bă-ivea ’oUicaţii poliţistul că s’ar fi desen i-a spus lui Ivănescu’ că a si «bis Ivănescu. S’a pus în vedere adus paralele, pentru a le da propria farului moşiei, dorind să termine repede afacerea. Această întîlnire, fixată de amîndoi, a avut loc numai pentru Ivănescu, căci Bădescu habar nu are de ea. C.um.? Veţi vedea mai la vale, şefului gării Piteşti să aresteze pe Ivănescu. Gara Piteşti a anunţat staţia Burdea. La 5 minute după ce a fost anunţată Burdea, Iordan Ivănescu sosea în localitate şi era arestat de către şeful staţiei. Întrunirea conservatoare de la T.Răgurele Declaraţiile d-nul Alex. Marghiloman - S •riTiifi-»iiiniu im iiBHB» Şeful partidului conservator relevă campaniile ce se duc împotriva sa şi precizează atitudinea partidului faţă de evenimentele externe supra micilor mizerii ale vieţii noastre interne cînd minţile d-v„ serioase sunt frăuiîntiate de gînduri mai înalte şi muncite de griji mai chinuitoare. Explicaţia este simplă: n’am nimic, de adăogat sau de tăiat din declaraţiuiile publice tactile la 2 Decembrie la cercul nostru de studii, singura dată cînd am vorbit în public de la declaraţiunea de război. Aşa mi-a fost credinţa, aşa nu a fost doctrina; într’însa rămîn şi azi cumii am fost cu toţii atunci. Dar acum, ca şi atunci reclam pentru direcţiunea oficială a partidelor reculegere şi pregătire în tăcere. Acum însă mai mult decit ori cînd proclam necesitatea de a lăsa toate Iniţiativele numai factorilor cari au răspunderea zilei de azi şi cari vor avea răspunderea zilei de mîine. De aceea, nu înţeleg agitaţiunea care se întreţine din nou la ţară şi care este scopul ei. Voreşte să întreţină viu sentimentul naţional? Dar ce tristă închipuire ne-am face de avîntul unei »raţiuni, dacă t’am semui cu tăciunele în care trebue să sufli necurmat de frică să nu se stingă? Ori scopul ei este să precipite cu o oră mai înainte intrarea Romíne! în conflagraţia generală? Practica ne învaţă că nici odată opoziţia sau mulţimea n’au putut constrînge un guvern să declari războiţi. Opoziţia sau mulţimea pot răsturna un guvern, nu-i pot însă sili iscălitura. Dar agitaţia nu atacă guvernul; ea exprimă chiar toată încrederea. Atunci, pentru ce ameninţări străvezii, pentru ce cuvinte imprudente, pentru ce pretenţia de a ne despărţi în patrioţi şi nepatrioţi? Aceasta nu este o pregătire bună la fapte mari. Propria noastră experienţa nu ne-a învăţat nimic? Se mai găseşte cineva să spue că Romînia n’a făcut bine de nu s’a pripit în mişcările ei? Minăm că partidul conservator a contribuit din toată puterea lui la acest rezultat, conservînd patriei binefacerilor mui multor luni de pace, şi i-a permissă-şi adune forţele, să-şi completeze pregătirile ca la ceasul cel însemnat, atunci când vor cere interesele şi aspiraţiunile ei, să se arate cu un maximum de puteri şi cu un maximum careşti atitudinea ţarei, astfel cum de garanţii, doresc să lucrăm a fost stabilită pâiă azi în consiliul, din toate puterile ca ea să seriiji de Coroană din Sinaia. M’am întins poate urca mult afişeze şi cu un maximum de concordie între fraţi“. ? Direcţiunea generală a poştelor, aduce la cunoştinţa publicului, că administraţia poştelor noastre s’a însărcinat să înlesnească schimbul corespondenţei telegrafice între prisonier'dde războia şi crucea roşie dintre Austro-Ungaria de o par- 11 şi Rusia Serbia şi Muntenegru de fălii parte. Traficul aplicabil, acestui fel de corespondentă va fi cel obișnuit pentru tch gramele private. •* Meseiiașii tinichigii s’au în-i trimit aseară în localul Uniune11 Generale a Meseriașilor, Calea Vietor * dCompania jandarmi Pedesferi vriei *2, umieTn ^T-ma'dist-uGimi-1 Tl,»i aduce la cunoştinţa durii lor urmate cu privire la organiza- jPlutaşilor, lenesen U. Gli^ergae, rea lor în breslă, eu decis'a-si îj-1 »eegent contingentul 1910, Pamut! fiinţa breasla, alegînd un comitet Constantin soldat coating. 1910. provi/oriu . compus dfis divici: To-1 I. Dumitra soldat con ma Predescu, Gh lonescu, Nats Du tll)K- 1910 şi Dumitru I oicu solnlrescu. Stefan M„ Mărcuţescu.,dat conţin«. 1909 că urmează să Nae Pompilian, Paraschiv Dumi-I8? PJj^mte de urgenţă la Compatrescu şi Hie Stoenescu, cărora lî i îlie„tllln(I1 chemaţi la concentrară s’au dat mandatele a se ocupa cu 1UC!« ^a La Martie 1915. Altfel vor fi urmăriţi şi pedepsiţi conform art. 224 din C. J. M. * In urma constatării numeroaselor cazuri de holeră a pasărilor, s’a interzis vânzarea paserilor tacte, pînă după stingerea epizootiei. * Ministerul cultelor şi înstrucţiunei publice face cunoscut că, în învăţământul secundar al băeţilor dinCapitală, au devenit vacanta 13 ore de limba germană. Pentru ocuparea acestora doritorii vor petiţiona ministerului. * D-raValentina Ştefănescu, maestru de gospodărie la şcoala profesorală de fete din Tecuci, a fost transferată în postul de secretară de la şcoala de menaj „Filipescu’ din Capitală, în locul d-rei Cireş. Exportatorii de porumb cari şi-au încheiat cumpărăturile prin sindicatele agricole s’au aprovizionat de aur din străinătate, aşa că ei continuă să plătească taxele vamale de export pentru cerealele cumpărate fărăa căuta aur pe pieţele noastre financiare. De altfel aceasta a fost şi intenţia guvernului di ei a depus legea in parlament, ca să procure aur din străinătate, iar nu să î stringă pe cel din ţară. * D. D. Popa, impiegat auxiliar, la percepţia ■circ. T. din Iaşi, a fost mutat la circ. II din Iaşi, în locul d-lui I. Th. Durmea transferat ca pedeapsă la circ. I. * D. Al. D. Gheorghiu, agent fiscal la percepţia Cucutei şi Iaşi, a fost numit impiegat auxiliar et. II în serviciul exterior al finanţelor,detaşată la percepţia circ. Piatra Neamţ, în local d-lui Ion Miluvţă, demisionat. 41 La casa de credit şi ajutor a corpului telegrafo-poştal, fiind vacante 2 posturi de ţiitori de registre a 120 lei lunar, se face cunoscut amatorilor, că pentru ocuparea acestor locuiri se preferă tineri cari au a re solvit o şcoală comercială şi cari au satisfăcut condiţiunile legei recrută rei. , întâlnirea Găsirea banilor Vm i m TEATRUL CAROL CEL MARE (fost Eforie) ^ LULEAUA NEAMŢULUI De D-l I. Fere iz .N. Buzău.-G. Darussy.-Achile V.' \ ora 8 jumătate şi 10 jurafttata Ultima reprezentaţie mâine premiera D’ar-da-’u-ele “o 1 tablou şi 2 acte N. Buzău—G. Carussy—Achil P. infernului! PICTURI Vizitaţi Galeria de Picitură, Pasaj Imobiliara.