Viitorul, aprilie 1915 (Anul 8, nr. 2561-2590)

1915-04-01 / nr. 2561

TfiEmIilife de veacuri în­ anumite c}On!tUtiUlii. ..j­ . , ... I n loc dar, de a zadarnici a lila ttonică in imitări si copieri» mai­­bine toată această activitate s’ar cheltui pentru a perfecţiona «coar­dele noastre ca tecnică, calitate, cobp­­ait și desemn, astfel ca să li se ri­­ju­ice valoarea. Să avem o manofac-t­ură a noastră cu care să obţii un oc bun pe 7 via­ţa mondială. Ceia ce bo face acum e departe de ce ar tre­imi şi s’ar putea să fie. Dar pentru a ceasta trebue multă bună voinţă, Juicercări şi. muncă desinteresată. — jPri­n cite modificări şi încercări n’a­­trecut porţelanul de Sevres — de fund s’a înfiinţat manufactura dela 37-1­0, pină azil ... in Bucureşti se află o şcoală de JArte Decorative „Domniţa Maria“ la a cărei înfiinţare, au contribuit cu ibani şi­ diferite persoane­­particulare.­­A fost înfiinţată cu un scop 7­ după 31­oua ani — nu mai are nici unul. "­Aşa cum se­­prezintă seamănă anal­emiit cu un om fără de un picior, de to mînă,­de un ochiu, dar mai cu sea­­­mă fără”de preer. Nu ştiu prin ce im­pirejurare se află pasă sub epitropia işcoalei de Rele-Ar­te. E unicul caz, în orice ţară şcoala de „Rele-Arte“­­este una şi „Artele Decorative“ alta. Otransacţii în artă nu merg. El dar, fieavînd o direcţiune proprie i’oade­­e pe care le-a dat duipă nouă ani de funcţionare, nu cred să corespundă sum­ei de bani ce s’a cheltuit în a- cest timp. Totul se rezumă la câteva «m­estre de ţesut dintre ca­re, nu ştiu »Iacă una ştie să deosebească un stil 3.1« altul, Puţinele eleve câte silit în această S I» raSlfil P**actscasisti în ad­­t l'Miml ministratia ziaru­lui arh­rcmuL). KALODON! indispensabila PASTĂ de DINŢI De vânzare lai P­AUF UMERII FARMACII, DROGUESII etc. Repr. 8AM. LOBL — Bucureşti la un apartament I Cab­la compus­ din S— 4 camere, bucătărie, de­pendinţe, tot la canal, apă, gaz sau electricitate şi cu rete. A se adresa la adminis­traţia acestui ziar sub i­­niţiala R. şcoala, sunt cu desăvârşire lipsite de orice cultură artistică. Cu toate a­­cestea această şcoăift­are în desvol­­tarea noastră economică şi artisti­că, un mare rol. Ea este chemată a forma maeştrii artişti şi a pregăti personalul necesar la întemeierea industriilor artistice. Faţă cu stăruinţa ce pun celelal­te ţări pentru a acapara piaţa şi fa­ţă cu silinţele ce-şi dau pentru a perfecţiona şi crea genuri proprii — cred că e de cel mai elementar simţ­ românesc să nu stăm nepăsători, cînd avem atîtea mijloace la înde­mână după urma cărora am putea culege foloase materiale, manifes­­tîndu-ne în acelaş timp cu o notă nouă originală pe piaţa mondială.­­ Pentru ce să lăsăm st­răi­nilor şi acea­s­istă formă de comerţ? In ziua cînd­­ îşi vor da seama au să-l facă, cum iau făcut atîtea altele în detrimen­­­tul nostru şi o să fim păgubiţi şi­­din punct de vedere material— şi din punct de­ vedere al artei noas­tre, fiindcă străinii nefiind împinşi de a comercializa industriile artistice decit din interes, iar nu şi din mân­drie naţională vor pune pe piaţă lu­cruri ce ne vor compromite din punct de vedere artistic. Astăzi sa face un mic acest lucru — mi­­ne se va face în mare. Iar un bun număr de români şi romiîtice care ar putea trăi pe urma acestor industrii artis­tice vor continua a bate scările mi­nisterelor­­şi a diferitelor adminis­traţii după posturi de funcţionari şi dactilografe! CORNELIA EMELIAN D. Henry Cal­argi cu Doamna şi copii, d-na Elena L. Catargi, d-na Eufrosina A. Cat­argi, d-na Ma­ria P. Catargi, d-na Em. Balcanii, d. şi d-na Lascar L. Cat­arg­i, d-na Margareta­ L. Catargi cu copii, d-na Elena L. Catargi, d-vele Ma­rienn şi Olga A. Catargi, d. şi d-na­­Barbu A. Catargi, d. şi d-na Ali­­xis A. Catargi cu fiul, d. Radu Catargi, d- şi d-na Petre P. Mav­­rojeny, d­. şi d-na Alexandru P. Mavrrojeny, d-na Aneta Ecset­ti, d-na Cleopatra Diamandi, d. Di­mitrie A. Catargi, d. şi d-na Con­stantin A. Catargi, d-na Mihail A. Catargi cu copii; d-na Nathalia Vladovami, d-na Mihail Balş, Ba­ronul şi d-na Dodin, d. şi­ d-na Paul Balş, d na Catherine Moruzi, d. lo­cotenent G. Balcani­, d­. şi d-na Gr. Nicu­lescu, d. şi d-na C. Contzescu, d. şi d-na O. Soutzo, d. şi d na T. V. Balş; d. Paul­­Ventura, d. şi d-na N. Can­ano, d. şi d-na Maior Dim. C. Soutzo, d. şi­ d-na Gr. C. Sontzo, d. şi d-na Th. Palladi cu copii, d. şi d-na J. A Ghica, d. şi d-na Petre A. Ghica. Doamna A­­nastasia Gr. Fili­pescu, d-na Lydia G. Filipescu, d-na Lucia G. Duca, d-n­a Olga J. Catargi, doamna Emma Dekli­man; Familiile Balș, Filipescu, Ghica, Diam­an,dr. Ma­­vrocordat, Stourdza, Cantacuzino, Cantacuzino-Paiseanu, Cal­­­î­inachi, Palladi, Soutzi, Rosetti, Moruzi, T­reshea-Greciani, St. Angel, Con­­duratu, Corlazzi, Monteorti şi Ca­targ-, au durerea a vă face cuunos­­cut, pierderea ce au încercat în persoana iubitei lor mătuşe, cum­nată, vară şi rudă, D-na Giga Mmrejeny Dună Teatru TEATRUL LEON POPESCU.­­Pentru prima oară „STELLA“, operetă in 3 acte de O Strauss Compania Lirică „Grigoriu” a în­registrat aseară un remarcabil sue­ers prin reprezentarea pentru pri­­m­ana oară, a operetei în trei acte „Ste­lla” a cărei muzică se datorește cu­noscutului compozitor Osc. Strauss. Cu o montare plină de îngrijire și cu o distribuţie de roluri din cele mai fericite, „Stella” a apărut asea­ră în faţa publicului, în chip irepro­şabil a­sigurinidu-şi o viaţă des­tul de lungă prin seria respectabilă de reprezentaţii pe care de sigur că­ o va face, şi dovedind încă o dată grija deosebită pe care direcţiunea companiei Lirice „Gri­go­rin”, o pu­ne în aranjarea spectacolelor care de care ma­i deosebite şi mai plăcute. Oscar Straijss a compus pe un li­bret hazliu şi plin de peripeţii nosti­me datorit lui Robert Bodanski şi lui Fr. Thebu, o o­uzică delicioasă, în care valsurile cele mai fermecă­toare aristpoggă cu romanţe duioase­­şi fac deliciul celor ce le ascultă. Iată în câte­va cuvinte subiectul: Baronii! Hans Oettinghausen (d. N. Leonard) care este hotă­rit ca a doua zi să se însoare cu o contesă, vroeşte să mai petreacă încă o zi ca flăcău. Pentru aceasta ia numele feciorului său Vincenz (d. Maximilian) care trece drept stă­pinul său baronul Haite. Contesa Stella (d-na Mieiora) care nu este cunoscută de viitorul ei soţ vine să-l urmărească la pe­trecere, travestită în florăreasă. Ba­ronul însă care viu ştie că are în­ fa­ţa sa pe viitoarea lui soţie se amo­­rezează de-abinele de florăreasa Stella. In timpul acesta Vincez care tre­ce drept baronul Hans, este prins în mrejele unei tinere burgheze Steffi Bachmayer (d-na Elena Ma­­vrodi) al cărui părinte (d. N. Ciucu­­rette) umblă să-şi mărite fata după şi nobil. De aci o mulţime de peri­­peţii şi de scene care de care mai nostime şi mai pline de haz. In ceea ce priveşte distribuţia ro­lurilor, premiera de aseară s-a bu­curat de una din cele mai fericite. D. V. Maximilian în ser viitorul Vincenz şi-a pus la contribuţie tot remarcabilul său talent şi a reuşit să dea o creaţie din cele mai feri­cite, care va ramie şi va compta, cu multă gr­euta­te. .. D. N. Leonnard în Baronul Hans Otlinghausen a fost duios şi atră­gător ca în­totdeauna de altfel. A interpreat rolul cu­ toată eleganţa şi toată amploarea ce o merită. Iu­ţi: *o admirabilă dispoziţiune vocală, d-sa a cântat cu mult talent şi mul­tă duioşie frumoasa romanţă din acul al doilea şi valsul din actul iutii. D. N. Qincurette in fiarvertitul Fio­rian Baeh­mayer a­­fost de un comic irezistibil şi a făcut publicul să iz­bucnească în hohote de ris, aproa­­pie după fie­care scenă. D-na Elena Mavrodi a jucat ia­răşi un rol care îi convenea perfect de bine calităţilor sale şi vocale şi de scenă. Plină de vioiciune şi de tot farmecul ce trebuiţi să-l aibă,­­d-na Mavrodi a interpretat rolul, pe care l-a înţeles perfect de bine, cu tot remarcabilul talent pe care î1 posedă. Fără a ierta cîtuşi de ini­ţia­no­a, d-sa a reuşit să fie cînd de un comic admirabil, cînd de o naivitate adorabilă, când de o vo­luptate înflăcărată. D-nui Virginia Mieiora în rolul ti­tular „Stella* şi-a iniţiat partida cu o voce sclipitoare şi cu toată arta muzicală fie care o posedă. Treime să remarcăm şi baletul din actul al doilea care a fost o a­­devărată revelaliune atît ca orga­nizare, cit şi ca bogăţie de b­ostume. In special d-ra Ivona Kovacek prima balerină a trupei, această stea a artei coreografice, a excelat şi s’a remarcat ca o artistă de în­miită şcoală. Mişcările sale elegante, jocul său în perfect acord cu muzi­ca, au făcut ca publicul să o pri­vească cu admiraţie şi s-o răsplă­tească cu aplauze şi ovaţiune O a- adevărată nimfă, d-ra Covacek a a­­tins de­sigur perfecţiunea artei cho­riografice şi prin felul cum s-a pre­zentat aseară a făcut să fie consa­crată ca o mare balerină. In general premiera de aseară marchează un nou triumf pentru compania lirică „Grigoriu“. C. ST. FEST pentru direcţiunea traiuaiBioF comunalo r\ ———r—. — O C­ERERE A LOCUITO­RILOR DIN STR. LUCACI, LABIRINT, PORA SOARE, TRAIAN . Primim la redacţie următoarea sc­risoare pe care o supimean­­aten­­tinei conducătorilor societâţei co­munale :­­ „Anul trecut circula vactoanele No. ÎS, între Obor-Antrepozite. Sc ■vede al­ele nu corespundea unei ne­­cestăţi, de­oare­ce au fost desfiin­ţate. Noi locţiitorii din cartierele ce se învecinase cu linia de tramvai pe care circula vagoanele No. 1S şi cir­culă cele No. 16, venim şi vă rugăm a interveni ve Ungă direcţiunea tramvailor comunale ca să repună în circulaţie vagoanele No. 18 dar cu modificarea următoare : In loc să circule între Obor-An- trevozie, să circule între OBOR­­(OARA DE NORI), prin hala TRA­­IAN, LABIRINT, ete. Am avea astfel o legătură directă cu gara şi s’ar uşura si circulatiu­­nea pe vagoanele No. 16 cari sunt supra­încărcate şi nici nu se pot taxa toti călătorii din pricina aglo­­meratiunei. Am fi recunoscători Direcţiunei, dacă ne ar pune la dispoziţie vagoa­nele No. 18, între Obor-Gara de Nord, mai ales că noi, ceştia din ju­rul Halei Traian, Labirint, Lucaci, Dud­eşti, Văcăreşti, n’avem o legă­tură directă cu gara nici cu tram­vaiele cu cai. Se va face dar un bine general şi societatea va avea numai de cîş­­tigat de pe urma măsuţei ce o pro­punem“. M»i jh »1 VELE î2?) , arborii fruoti­­feri si fiorila CU RHYSMICALGIN superior tuturor pro­­duselor similare. Azi principalii podgoreni sunt clienţii m­ei. Pros­pecte la cerere. Fabri­ca Mavrojani, Galaţi. Cunoscutul magazin de vopsele „LA ELEFANT“ Depozitul de desfacere şi biroul fabrice! Carol Zimmer & Co. S’AU MUTAT tot în strada LIPSCANI, în colţul de alături la No. 90 mmmmmmsm la nrada 88 scoase ş® *m*»­I bilele se srsanea­ză prin sistemul BREVE­TAT «KHAPEHÎî recoman­t­at de architect» de sea­mă şi aplicat In mod curent în Occident. SOC. AN. KNAPEN Str. Speranţei 31 Bucureşti Mare Doamnă de onoare a Maiestăţii Sale Reginei Elisabeta încetată din viaă în ziua de 29 Martie 1915 la Castelul din Cur­tea de Argeş, şi vă roagă să bine­voiţi a asista la ceremonia fune­bră care va avea loc Marţi 31 Martie ert, la ora 3 p. m., la Cape­la Cimitirului Şerban-Vodă (Bel­lu­). Această înştiinţare ţine loc de invitaţiune. ie­licorla! Apartament în etaj, STR. SF. ION ION­ 40 compus din : 5 camere­ mari spaţioase, un antreu, una bucătărie, 2 băi pentru servitori, una cameră, una spălătorie, o bae complect insta­lată, closet tout-a-Tégout, pod, pim­­niță, lumină electrică, parchet. A se adresa STADEKER, STR. SMAR­­DAN 20. „n minizorilor** BUCUREȘTI.­­ Calea Victoriei. 107.­­ BUCUREȘTI poseivă la depozit 1.500.000 LITRI VIRORI OmnIXALE GARANTATE DIFERITE CAI­ITATI Care se iau la dispoziţia numeroasei sale clientele sun~ Cu preţul de LEI 1 LITRU Serveşte la domiciliu Espediază în toată ţara în butoiaşe şi lăzi — PRETURI CURENTE LA CERERE­­Comenzile se primesc la Depozitul Calea Victoriei 107 şi prin Telef. 16­59 Fekh­ads Var Alt din Prahrads Sinaia îeî0Ies8e* C, Gara Obor Telef. 29 \ O'i. Produce siinfic Telef. 291 94 Hiisîc si trls mir» pietra orUfl oftrGS. cu srr^, BRĂŢĂRI cu CEASORNIC IN AUR pLATIN Şl ARGINT O­R 3­­ ­ooo- FRAŢII ROLLER BUCUREŞTI STR. CAROL 50.ETAJ Socoti rolosal? Snecss colosal? Azi la cinema VLAICU Debutează marele comic francez CARICATURA PARISULUI : GEORGES ROGER: Se proectează: MISTERUL TEM­­P­B PLULUI DIN CARILIA Sguduitoare dramă îa 4 acte din viaţa celor ruai periculoşi aventurieri din lumea mare Un î îndrăzneţ furt tic 20.000 le, s’a savîrşit, cri in Capitală, la ho­telul Regina de pe cheiul Dîmbo­viţei. Autorul­­acestei isprăvi este un fost arendaş, care a fost prins şi a făcut mărturisiri complete. Dar să povestim faptele pe larg. In căutarea unei moşii Bâdescu s'a înţeles cu Ivănescu să se întilnească ori dimineaţă în camera celui dîntîi de la hotelul Regina, unde locuia de cînd a­re Furtul de 20.000 lei Bădescu a făcut o greşeală. Ca şi avea la dînsul 15.600 lei în bani şi 5000 lei în poliţe, totuşi dormea cu uşa deschisă. Dimineaţa, după cum fusese vorba, Iordan Ivănes­­cu s’a prezentat la hotel. El a in­trat în cam­era lui Bădescu, pe ca­re l-a găsit dormind. Atunci s’a­­ născut în mintea lui Ivănescu i- I­deea furtului. El a băgat mina sub­­ pernă pe care avea capul Bădescu I şi a scos fie acolo portofoliul în ea- I­re se aflau cei 15.600 lei şi poliţele.­­ După ce şi-a însuşit lumii, Iordan Ivănescu a şters-o fără să fie ob­servat. D. Alex. Marghiloman lu­înd parte l­a întrunirea conservatoare din T.­Măgurele a făcut, cu acest prilej, unele declaraţiuni pe cari le reproducem mai jos după rela­ţia unui ziar de dimineaţă: „Mă folosesc de prilejul consa­­luriei corniţeiidui, pentruu ca, în ci­oc şi coif cil turei,­­unde totdeauna ideia conservatoare a înflorit gra­ţie disciplinei şi unirei, sa viu să afirm deplina mea încredere în pu­terea şi unitatea part­idid­ui nos­tru. Se duce de cifra timp în contra şefului dr„ printro anumită presă din ţară şi străinătate, o campanie înverşunată, nu însă totdeauna di­bace; i se aduc incriminări cîteo­dată aşa de naive şi copilăreşti, că ele provoacă zimbetul, dar­ nu pro­duc încruntare. Am satisfacțiunea de a nu­ fi provocat-o; am mîngîerea de a nu răspunde şi de a n’o ţine în semnă. In timpul din urmă însă, cam­pania s’a ridicat de la gazetă la tribună. Am auzit, dacă nu acuza­­b­rii, cel puţin reproşuri; dacă nu ameninţări, cel pu­ţ’nn destăinuiri. Aceasta, mi-a pricinuit mulţu­mire, pentru că astfel s’a învederat în ochii tuturor că, sub augusta mantie a idealului naţional se face şi o îngustă politică internă. Această simplă constatare este tot răspunsul meu. Fac o mica, ex­­cepţiune în favoarea destăinu­irei dela Craiova, care de altfel n’a pro­dus efectul pe care se pusese ătîta temei. Ţin să precizez o dată: con­versaţia de care s’a vorbit, nu a avut loc în Septembrie, ci la 21 August. Cine’şi aminteşte care era la data aceea şi,naţiunea belige­ranţilor pe frontul occidental, îşi poate lesne închipui care era sen­sul conversa­unei şi care erau ne­gocierile diplomatice care au con­­d’iţimat-o. Eu nu mă cred autorizat să­ dau în vileag o conver­saţ­iu­ne privată şi încă şi mai pufin să mi fac din­­tr’însa, o armă contra unui fost amic şi coleg. Sunt foarte lniştit. Oamenii nu însemnează nimic; organizarea e totul. Dacă s’au văzut mici crăpă­turi pe faţada partidului conserva­tor, structura lui rămine intactă şi sănătoasă. La ora înfăptuirilor sunt convins că, aşa cum stă parti­dul conservator, el­­poate da orică­rei acţiuni acea unitate naţională fără de care »« cred că un guvern s’ar încumeta să aducă vre-o schiţ. Reclamaţia la poliţie Constantin Bădescu a avut o deşteptare crudă. Cind­ s’a sculat din somn primul său gînd a fost de a se uita la bani. Căutîndu-i, a ramai­ încremenit constatînd pariţia lor. A chema­t chelneri­ţa care l-a servit, dar aceasta i-a declarat că nu ştie nimic de bani. In urmă Bădescu a reclamat ca­zul d-lui I. Rafail, şeful siguranţei­ Capitalei, care a însărcinat cu cer­cetările pe cunoscutul comisar spe­cial Ştefan Vrînceanu. Cercetârile.—Arestarea hoţului * Ştirea publicată că Banca Na­ţională va retrage din circulaţie biletele sale de 5 lei, nu corespun­de adevărului. Informîndu-ne la Direcţiunea a­­ceste Instituţiuni, ni s’a comunicat că biletele de 5 lei vor continua să circule şi în viitor, ca şi pînă a­­cum. * D. I. G. Duca, ministrul culte­lor şi instrcţiunei publice, a fost la R.­Vîlcea, unde a vizitat semi­narul Sf. Nicolte. * La universitatea populară, as­tă seară, se tin­ următoarele cur­suri: Psichologia nouă, cu d. O. Bota, îlela 9—10. Muzica, cu d. I. Costescu­, ilela 8—9, si limba­ en­gleză, cu dr.. Virgil Bărbat, de la 9- -10. Cursurile se tin la liceul „La­zar“. * D. dr. -I. "Anghelescu, ministru lucrărilor publice a lucrat eri dimi­neaţa cu M. S. Regele. * Apele Dunărei sunt foarte mari şi în creştere continuă. Oraşul Ol­teniţa este înconjurat de apele re­vărsate. Cari s’a­u urcat pînă aproa­pe de vîrfurile digului. La Turt-m-ma, Dunărea s’a revăr­sat şi inundat partea de jos a ora­şului şi a pătruns în pr­ivin­ţa case­lor. SALAMMBO ? ! Iordan Ivănescu a fost adus în­dată la poliţia Capitalei. Banii fu­răţi s’au găsit asupra lui, lipsind numai 1.600 lei, sumă pe care ho­ţul pretinde că a cheltuit-o. D. Bădescu a comunicat poliţiei­ că Ivănescu a mai săvârşit un furt de 30.000 lei, acela în paguba unui unchi al, său anume Iantu Dum­i­­trescu, arendaş în com. Vizirul, din jud. Brăila, afacere care se c­instoieşte la tribunalul Teleor­man. Iordan Ivănescu a fost în­­naintat parchetului împreună cu actele dresate­­de către prefectura poliţiei Capitalei. El a făcut măr­’ durisiri complete numai în ceea ce priveşte furtul din Capitală. Const studi­area şi alcătuirea statutului breslei. Se decide ca în fie­care­­ supta­mma, Lunea seara să aibă loc şe­dinţa publică a breslei tinichi­­giilor. Succes enorm!­­ DEMIMONDENA cu Francisca BERTINI ’ABSOLUTA NOUTATE! La „Venus“ si „Victoria” * TROCADERO seral eminenţii dansatori ARMAND et SUZI. In comuna CSim­perceni (Dolj) s’a declarat, epidemia de difterie. In comuna Basarabi (Dolj) s’a de­clarat epidemia de tuse convulsivă. * M. S. Regele a semnat decre­tul prin care d. colonel Artur Văi­­toianu, comandantul brigăzei 11 de infanterie, a fost avansat, la gra­dul de general de brigadă. * D. căpitan C. Ionid­ovici, din regimentul Gorj, a fost pus în po­ziţie de disponibilitate. * Se ştie că orice lucru cu repu­taţie caută să fie imitat. Să se ceară deci GERVAIS numai cu eticheta CHARLES GERVAIS PARIS. _____ * Direcţia generală a serviciului zooteehnic din ministerul de do­menii a terminat toate lucrările cu privire la staţiunile de montă din ţară. Numărul armăsarilor s-a fixat şi repartizat. Staţiunile vor începe să funcţioneze în­­cursul lu­nei Aprilie. * Ministru de finanţe al Rusiei, a hotărît să ridice la un miliard sau două miliarde 660 milioane lei, limita de emisiune a băncei statului rus. * Județul Ilfov a fost autorizat să primească terenul dăruit de stat din Vatra Mănăstirea Pasă­rea, pe care se va construi localul şcoalei inferioare de agricultură ce judeţul Ilfov voeşte să infiin­ţeze. * Dumineca a avut loc o alegere complementară pentru un scaun de colegiul I de Cameră, vacant la Tul­­cea prin numirea d-lui Şerban ca prefect. Iată rezultatul: înscrişi 462 alegători, votanţi 313. Anulate 1. Au obţinut d. Deme­tru Henţiescu liberal 227 voturi, ales. D. Al. Calafateanu conservator, 82 vot. D. Dem. Negulescu­ conservator­­democrat 83 voturi. * M. S. Regina Maria, însoţită de AA. U­. Rh­. Principesa Elisa­­beta şi Principele Carol moşteni­torul tronului, au vizitat din nou­­ori la orele 2 p. m. expoziţiunea soc. „Tinerimea artistică’’. Suverana a fost primită şi con­dusă prin expoziţiune de către d. I. G. Duca ministrul cultelor şi insimcţiuniei, d. Steriade, ■preşe­dintele societăţei precum şi între­gul comitet al „Tineri­mei Artis­tice“, M. S. Regina a cumpărat mai multe dintre tablourile expuse. * Stocu­l de­ aur al Băncei Naționai­le a crescut în ultim­le 10 zile cu a­­proape 55 milioane, lei în aur. * In capitală bîntue­ epizootia de holeră a pasărilor. Numeroase pa­sări mor pe fie­care zi. * Duminică 29 Martie mai mulţi proprietari podgoreni, s’au întru­­nit la Min­ist­erul Agriculturei şi au­ constituit Sindicatul viticol al judeţului Ilfov. S’a ales următorul consiliu: Pre­şedinte: d. Al. Ciurea, vice-preşe­dinţi* d. G. Nicoleanu, secretar d. Mi­ron Morţun, casier d. V. Brezea­­n­u, membrii d-nii Ion Dobrovici, V. Vor­fa, V­. Solacolu, I. Grueff, şi ing.­­Bu­jeiu. Pot face parte din acest Sindi­cat podgorenii din orice regiune, mai ales dacă domiciliază în Bu­cureşti şi indiferent dacă mai fac parte şi din alte sindicate. înscrierile se fac la d. Brezeanu, subdirectorul Agriculturei la Mi­nisterul Domeniilor. * Direcțiunea vămilor din minis­­terul de finanțe, face cunoscut că s’a prohibit la export: hîrlia, arti­cole de birou, colorile simple și rub­ibi citea. •-------------------0X0-------------------­ Banca amsa SOCIETATE ANONIMA BUCUREŞTI Informeaz acţionarii cu vărsă­­mintele în întârziere că Consiliul de Administraţie în şedinţa din 1­ Ianuarie a. c. a hotărît a se p­erce­pe asupra acestor vărsâminte o dobîndă de 9 la sută pe an cu in­cepere dela 1 Ianuarie 19195. Consiliul de Administraţie Enorm Succes ftnema 1HY“ Atstr. Doamnei f î “ Pzi Marti 31 HorffelSIS Mare si Incinta-oare artistă "Hesteria in splendida dramă sen tfi mentală III III Intre frate si soră • 10 • 9« Untidul îs:: :::::: din MBiCfl Comedie bufă de mult humor Jurnalul Războiului Cu ultimele evenimente de pe toate fronturi!»­­.TEATRUL' CINEMA REG­ARI E CRUD RĂZBOIUL ' Pathé Journal 1'ULDON-LONLI USARDA_­­.. Joi 2 Aprilie «I HISTOIRE I) UN PIERROT Francisca Berlini îndrăznețul furt de 20.000 lei dela Hotelul Regina Autorul, care a fost prins, este un­­ fost arendaș — - —- A ...­­ Tînărul^ Constantin I. Bădescu, bo­gătaş din Turnu-Măgurele, venise de cite­va zile în Capitală în cău­tarea unei moşii în arendă. Intîmp­larea a făcut să se întîlnească, prin oraş, cu Iordan Ivănescu, fost arendaş la Burdea, pe care îl cu­noştea­ mai de mult. Acesta i-a s­pus că ştie el de o moşie foarte bună, care ars un pămîint minu­nat • „**• D. Bădescu nu putea da nici un indiciu. El a spus totuş că avea întcîlnire dimineaţa la hotel cu a­­rendaşul Iordan Ivănescu. Abilul comisar de siguranţă a început cercetările, înţelegînd repede cum s’au petrecut lucrurile. Căutînd urmna lui Ivănescu, a constatat că acesta luase drumul gării de nord. nu­ în Bucureşti Urma să se în-i Atunci s’a­ telegrafiei la isate ita­­teleagă acolo şi, în urmă, să plece tine din direcţia Piteşti, unde a­­ftmîndoi spre a vedea moşia. Bă-ivea ’oUicaţii poliţistul că s’ar fi desen i-a spus lui Ivănescu’ că a si «bis Ivănescu. S’a pus în vedere adus paralele, pentru a le da pro­pria f­arului moşiei, dorind să ter­mine repede afacerea. Această în­tîlnire, fixată de amîndoi, a avut loc numai pentru Ivănescu, căci Bădescu habar nu are de ea. C.um.? Veţi vedea mai la vale, şefului gării Piteşti să aresteze pe Ivănescu. Gara Piteşti a anunţat staţia Burdea. La 5 minute după ce a fost anunţată Burdea, Iordan Ivănescu sosea în localitate şi era arestat de către şeful staţiei. Întrunirea conservatoare de la T.­R­ăgurele Declaraţiile d-nul Alex. Marghiloman - S •­­riTiifi-»iiiniu im iiBHB» Şeful partidului conservator relevă campaniile ce se duc împotriva sa şi precizează atitudi­nea partidului faţă de evenimentele externe supra micilor mizerii ale vieţii noastre interne cînd minţile d-v„ serioase sunt frăuiîntiate de gîn­­duri mai înalte şi muncite de griji mai chinuitoare. Explicaţia este simplă: n’am nimic, de adăogat sau de tăiat din declaraţi­uiile pu­blice tactile la 2 Decembrie la cer­cul nostru de studii, singura da­tă cînd am vorbit în public de la declaraţiunea de război­. Aşa mi-a fost credinţa, aşa nu­­ a fost doctrina; într’însa rămîn şi azi cumii am fost cu toţii atunci. Dar acum, ca şi atunci reclam pen­tru direcţiunea oficială a partide­lor reculegere şi pregătire în tă­­cere. Acum însă mai mult de­cit ori cînd proclam necesit­atea de a lă­sa toate Iniţiativele numai facto­rilor cari au răspunderea zilei de azi şi cari vor avea răspunderea zilei de mîine. De aceea, nu înţeleg agitaţiunea care se întreţine din nou la ţară şi care este scopul ei. Voreşte să întreţină viu sentimen­tul naţional? Dar ce tristă închi­puire ne-am face de avîntul unei »raţiuni, dacă t’am semui cu tă­ciunele în care trebue să sufli ne­curmat de frică să nu se stingă? Ori scopul ei este să precipite cu o oră mai înainte intrarea Romí­ne! în conflagraţia generală? Practica ne învaţă că nici o­­dată opoziţia sau mulţimea n’au putut constrînge un guvern să de­clari­ războiţi. Opoziţia sau mulţimea pot răs­turna un guvern, nu-i pot însă si­li iscălitura. Dar agitaţia nu atacă guvernul; ea exprimă chiar toată încrederea. Atunci, pentru ce ameninţări stră­vezii, pentru ce cuvinte impruden­te, pentru ce pretenţia de a ne des­părţi în patrioţi şi nepatrioţi? Aceasta nu este o pregătire bu­nă la fapte mari. Propria noastră experienţa nu ne-a învăţat nimic? Se mai găseş­te cineva să spue că Romînia n’a făcut bine de nu s’a pripit în miş­cările ei? Minăm că partidul conservator a contribuit din toată puterea lui la acest rezultat, conservînd pa­triei binefacerilo­r mui multor luni de pace, şi i-a permis­­să-şi adune forţele, să-şi completeze pregătiri­le ca la ceasul cel însemnat, atunci când vor cere interesele şi aspira­ţiunile ei, să se­ arate cu un maxi­mum de puteri şi cu un maximum c­­are­şti atitudinea ţarei, astfel cum de garanţii,­­ doresc să lucrăm a fost stabilită pâiă azi în consiliul, din toate puterile ca ea să seriiji de Coroană din Sinaia. M’am­ întins poate urca m­ult a­fişeze şi cu un maximum de con­cordie între fraţi“. ? Direcţiunea generală a poşte­lor, aduce la cunoştinţa publicului, că administraţia poştelor noastre s’a însărcinat să înlesnească schim­bul corespondenţei telegrafice între prisonier'd­­de­ războia şi crucea ro­şie dintre Austro-Ungaria de o par- 11 şi Rusia Serbia şi Muntenegru de fălii parte. Traficul aplicabil, acestui fel de corespondentă va fi cel obișnuit pentru tch gramele private. •* Mesei­iașii tinichigii s’au în-i trimit aseară în localul Uniune11 Generale a Meseriașilor, Calea Vie­tor * dCompania jandarmi Pedesferi vriei *2, umieTn ^T-ma'dist-uGimi-1 Tl,»i aduce la cunoştinţa durii lor urm­ate cu privire la organiza- jPlutaşilor, lenesen U. Gli^ergae, rea lor în breslă, eu decis'a-si îj-1 »eegent contingentul 1910, Pamut! fiinţa breasla, alegînd un comitet Constantin soldat coating. 1910. provi/oriu . compus dfis d­ivici: To-1 I. Dumitra soldat con ma Pred­escu, Gh lonescu, Nats Du tll)K- 1910 şi Dumitru I oicu sol­­n­lrescu. Stefan M„ Mărcuţescu.,dat conţin«. 1909 că urmează să Nae Pom­pil­ian, Paraschiv Dumi-I8? PJj^mte de urgenţă la Compa­­trescu şi Hie Stoenescu, cărora lî i îlie„tllln(I1 chemaţi la concentrară s’au dat mandat­ele a se ocupa cu­ 1UC!« ^a La Martie 1915. Altfel vor fi urmăriţi şi pedep­siţi conform art. 224 din C. J. M. * In urma constatării numeroase­lor cazuri de holeră a pasărilor, s’a interzis vânzarea paserilor tac­te, pînă după stingerea epizootiei. * Ministerul cultelor şi înstruc­­ţiunei publice face cunoscut că, în învăţământul secundar al băeţilor din­­Capitală, au devenit vacanta 13 ore de limba germană. Pentru ocuparea acestora dori­torii vor petiţiona ministerului. * D-ra­­Valentina Ştefăn­escu, ma­estru de gospodărie la şcoala pro­fesorală de fete din Tecuci, a fost transferată în postul de secretară de la şcoala de menaj „Filipescu’­ din Capitală, în locul d-rei Cireş. Exportatorii de porumb cari şi-au înch­eiat cumpărăturile prin sindicatele agricole s’a­u aprovizi­onat de aur din străinătate, aşa că ei continuă să plătească taxele va­male de export pentru cerealele cumpărate fără­­a căuta aur pe pie­ţele noastre financiare. De alt­fel aceasta a­ fost şi in­tenţia guvernului di ei a depus le­gea in parlament, ca să procure aur din străinătate, iar nu să î stringă pe cel din ţară. *­ D. D. Popa, impiegat auxiliar, la percepţia ■circ. T. din Iaşi, a fost mutat la circ. II din­ Iaşi, în locul d­-lui I. Th. Durm­ea transferat ca pedeapsă la ci­rc. I. * D. Al. D. Gheorgh­iu, agent fis­­ca­l la percepţia Cucutei ş­i Iaşi, a fost numit im­piegat auxiliar et. II în serviciul exterior al finanţelor,­­detaşat­ă la percepţia circ. Piatra­ Neamţ, în local d-lui Ion Miluvţă, de­misionat. 41 La casa de credit şi ajutor a cor­pul­ui telegrafo-poştal, fii­nd vacante 2 posturi de ţiitori de regist­re a 120 lei lunar, se face cunoscut amatori­lor, că pentru ocuparea acestor lo­cuiri se preferă tineri ca­ri au a re solvit o şcoală comercială şi cari au satisfăcut condiţiunile legei recru­tă rei. , întâlnirea Găsirea banilor V­m i m TEATRUL CAROL CEL MARE (fost Eforie) ^ LULEAUA NEAMŢULUI De D-l I. Fere iz .N. Buzău.-G. Darussy.-Achile V.' \ ora 8 jumătate şi 10 jurafttata Ult­ima reprezentaţie mâine premiera D’ar-da-’u-ele “­o 1 tablou şi­ 2 acte N. Buzău—G. Car­ussy—A­chil P. infernului! PICTURI Vizitaţi Galeria de Pici­tură, Pasaj Imobiliara.

Next