Viitorul, iunie 1915 (Anul 8, nr. 2622-2651)
1915-06-01 / nr. 2622
J JACQUES PAVCKER ! — BUCUREŞTI — Str. Smârdac 51 şi 27 L. Telefon 3/63 91 30/41 Ml de băi EBlBplECtE Băi de fontă emailate lavabouri şi Cuvette ?n toate mărimile de faianţă sau fonii Peuri Closete complecte Tuluri de ionii şi accesorii Teşi te fii? şi accesorii cobineterie De la consiliul tehnic superior Vineri la orele 4 după amine» s’a întrunit la minis terul lucrări- Ur publice consiliul, tehnic superio. Consiliuî a discutat imnătoarele chestiuni: Planul alinierei str. Polizu-prelungit și Fundătura Grivii tei din Bucureşti. Reelamatinneji, privitoare la baterea piloţilor de beton armat la , podurile de peste rîul Vede». Planul clădirei ce doreşte a construi d. Petre Postelnicu, în staţiunea balneară Techirghiol. Planul clădirii d-lui F. Livadă, din staţiunea balneară Techirghiol. Planul alinierei (Bulevardului Principesa Ileatra din orașul Constanta. Planul alinierei partei centrale a orașului Constanta. Proeetul în valoare de 11.000 lei pentru construirea unui pod pe seama serviciului Cerneți. Procetul în valoare de circa 47.000 lei, pentru consolidarea podului de beton şi fier de peste rîul Tîrgului din orașul Cîmpulung. BARD GHERMANI, Răcoreşti BIROU TECHNIC-PALATUL,, GENERALA“ FURNIZEAZĂ PROMPT DIN DEPOZIT: Secerătorii simple şi ci© legat Sfoară de larailla Treerători manuale şi cu maiser Presse şi sdrobitoar© de struguri Autotractoare „PIONIKER“ Pluguri cu disciuri Caasen© şi Maşini cu Aburi MOTOARE DE BENZINA UIoiuH Mineral© American© I OMPU-RESERVOARE Cure*© — Furtuni d© Cauciuc A PAHUT , lîn TransMel il Bucovinei ,;ia fioraimiFssu], Clipa şi Banatul de W. GSiEORGHîy profesor Execuţie splistlcă în 7 culori. — Mărimea 1 : 800.080 80 E5cm-După cele mai noi isvore, coprinzînd toate localităţile, căile de comunicaţie ete., scrise toate în LIMBA ROMANA. Cine doreşte să cunoască şi să-şi dea seama de importanţa înfăptuirei idealului nostru naţional din punct de vedere cultural, industrial, comercial şi militar, cumpărînd această hartă îi va servi ca cea mai bună călăuză. PREŢUL 1,50, pentru provincie franco recomandat 1,80. Editura Librăriei Stănciulescu, Bulevardul Elisabeta No. 5, Bucureşti. 3751 CAHIMUL PROPRIU SITUAT in CARTIERUL „APELE MINERALE“ — PE CIHESUL DAMBOVITEI — Linia de tramvay Samul Onsorghe — Calea Văcăreşti Străzi pavata si asfaltate, prevăzute cu APA, CANAL şi GAZ AERIAN locuinţe moderne, igienice şi solid construite precum şi FTPS? B Baros? Se vîndpap-IL«a»a£&B“iii»a ctt|e g a |g. cure ds orice mărime Plata si in Rate Administrai)* „CĂMINULUI PROPRIU“ Bucureşti Splaiul Maior Giurescu 2,Telefon 371 Se aduce la cunoştinţa publică că cu începere de la 1 iunie a. c. se deschid Băila „NASTASACHI ŞI VALCICA“ propriatatea comunei Tg. Deaa. Se găsesc camere şi apartamente mobilate,eftine şi higienice, cu preţuri moderate, precum şi un restaurant econmic. Pentru ca d-nii Amatori de a vizita aceste băi să poată avea la dispoziţie camere ori apartamente vor face din timp cerere Primăriei T. Ocna. No. 1548. p. primar, C. Roşianu St AMIG 99MOLDOVA" CEA MAI FRUMOASA SI PITOREASCA LOCALITATE DIN TARA ■ÎOTELUBÎ CONFORTABILE ---------- APE MIRCULOASE ~ " RESTAURANT Sub direcţiunea D lor ŞTEFAN şi RENEI Directori de la Café de Puis din Bucureşti | | CASINO II | JOCURI şi DISTRACŢII | | Ca şi în cele ma mari oraşe Balneare din străinătate | Rivalisânzi mai renumitea Localităţi similare din Străinătate în toate punssuţele ____ PNEUMATICE A sosit un mare stock de cauciucuri proaspete In absolut toate dimensiunile la A T » W Kr1 » » » București, Calea Victoriei, 186 JLj ■ If liaOfa JC1 Telefon 44 I 53 Mm nirmiistiT On smites ne mai pomenit obţine zilnic DE PROFUHDIS Puternica (trama în 8 mari părți luată după teoriile marelui criminalog ;: :: :: :: CESARE LOMBROSO:: :: :: :: :: La BRENII „AMICII ORBILOR“ din strada Brudenti. Preţurile populare •mm examenele tie declamntie - Clasele d-nei Lucia Sturdza Sulandra şi a d-lui C. Nottara - Eri după amiază s’au ţinut la Conservatorul tie declamaţie examenele de absolvire. Intr’un cadru mai mult didactic de cit teatral tu însăşi sala de clasă şi nu intr o sală de spectacol, examenele acestea au avut loc în fata unui public foarte restrins: comisiunea de examen, prezdata de d. G. Diamandy, directorul general al teatrelor, și compusă din profesorii respectivi, împreună cu d. Popoviei, directorul conservatorului, — cîteva persoane străine si naprezentantii presei. In această atmosferă... şcolară, elevii au apărut aşa cum sunt mult mai mult elevi decit artişti. Dacă mai adăugam şi examenul oral de literatură dramaică, la care fiecare candidat era ţinut să răspundă după ce-şi spunea bucata, asemănarea cu un examen de elevi şi eleve de liceu, era desăvîrşită. In general, în cele două clase cari ne-au înfăţişat eră pe absolvenţii lor, nu prea găsim elemente exepţionaile. Asta nu înseammiă că d. Petre Bulandra, n’are un fizic avantagîos, un debit de o putere şi o sonorifcare puţin obişnuită, şi într’o scenă din Necinstiţii de Rovetta, n’a dat dovadă de frumoase calităţi. Mai multă concentrare însă, o mimică mai expresivă şi un joc ceva mai conţinut, ar fi slujit şi mai bine scena, vremea, desigur că preţioasele calităţi de curt dispune acest absolvent se vor resvolta prin studiu şi experienţă. Nu e riscat să i se prezică un viitor frumos. Un remarcabil temperament de comedie este d. Miron Popovici care într’o scenă din Revanşa scărior a arătat că are din belşug vervă comică, volubilitate, joc de fizionomie, tot atîtea calităţi pentru un viitor comedian. Păcat că, fiind indispus, n’a putut da tot ce poate. Totuşi, a făcut o excelentă impresie. Restul clasei d-lui Nottara sunt elevi cari se vede că s’au străduit, dar n’au putut trece peste o merituoasă mediocritate. D-niții Chiriş Nicolae, Georgescu T. George şi G. Munteanu, ca şi d-şoara Popescu Sofia au dovedit că nu şi-au pierdut vremea la conservator, dar că nu e nici vina lor şi nici mai ales a profesorilor dacă n’au putut face mai mult. D. Ghiriş M. Nicolae în scena din Despot Vodă n’a putut puine mijloace suficiente; d. Georgescu T. George a avut în Buy Bias accente dramatică, intonaţii juste, dar i-a lipsit ţinuta. Bine ar fi fost d. G. Munteanu în scena din "Prostul dacă ar fi izbutit să nu imite aşa de mult, — poate fără voie — pe d. Soreanu. O menţiune pentru d-şoara Popescu Sofia desgheţată şi expresivă într’o scenă din „Avarul“. Să trecem la clasa d-nei Lucia Sturdza-Bulandra. D-şoara Almaján Aurora, în scena din Dama cu Camelii ne-a emoţionat, fiindcă era însăşi mişcată, a plîns cu lacrimi adevărate. Pentru o absolventă, e frumos. D-şoara Outava, — care de altfel nu mai e elevă, de vreme ce a jucat toată stagiunea în compania Voiculescu-Bulandra, a alpărut intr’o scenă din „Poliphéme“, a lui Albert Santain. Experienţa scenicâ i-a fost de folos. A lăsat o bună impresie. Intr’o scenă din Romeo şi Julietta, d-şoara Ep. Vasilescu-Elvas, a pus mult lirism şi duioşie, iar într’o replică în Spiridon din Noaptea furtunoasă, humor şi vervă comică. D-şoara Ionescu Zoe a interpretat o scenă din Noaptea Furturoasă, cu o notă de trivialitate ceva mai marcată de cit o cerea rolul Multă căldură şi lirism a arătat d-şoara Jeana Moisiu într’o scenă din Chemarea Codrului, iar d-ra Pirat Ecaterina a spus inteligent versurile din Cometa. In sfîrşit d-na Bulandra-Boruzescu într-o scenă din Tartuffe ne-a arătat că nu are destul temperament, ca şid-şoara Tricup. In ceea ce priveşte cunoştinţele asupra literaturei dramatice, aproape toţi elevii şi elevele au învederat nu numai o pregătire insuficiientă, dar chiar o surprinzătoare lipsă de cultură generală, absolut indispensabilă unor viitori artişti. Spectator Ts*@(n&is*i mmm între Pite^L-de-ArgEŞ Se aduce la cunoştinţa generală, că cu începere de Vineri 5 (18) Iunie a. c. se înfiinţează pe linia Piteşti—C. de Argeş trenurile de persoane No. 295 şi 296 care vor circula după mersul următor : Trenul No. 295 , Piteşti pl. 1.16 P. m., Bascov pl. 1.30, Merişani pl. l. 46 p. m., Radu Negru pl. 2.04 p. m. C. de Argeş sos. 2.20 p. m. Trenul 295 are legătură în Piteşti cu trenul No. 182 de la Craiova, Slatina, etc. Trenul No. 296 : C. de Argeş pl 4.05 p. m., Radu Negru pL 4.18 p. m, Merişani pl. 4.33 p. m., Bascov pl. 4.46 p. m, Piteşti sos. 4.55 p. m. Trenul 296 are legătură în Pitești cu trenul No. 126 spre București și cu trenul No. 181 spre Slatina, Craiova, etc. Un bust pentru St. C. Iosif Suma din urmă lei 8868.70 C. Coleerar din Alexandria Florea Gh. Dan, idem Anghel N. Vasilescu, idem IN VEDEREA manifestaţiilor anunţate Prefectura poliţiei Capitalei aduce la cunoştinţa generală că, potrivit ordonanţei speciale date de către această autoritate nu se va îngădui astăzi nici o manifestaţie în oraş. D D. George Corbescu, prefectul poliţiei, a comunicat lucrul acesta tuturor organelor poliţieneşti precum şi organizatorilor manifestaţiilor Const. MIŞCAREA ARTISTICA LITERARA ! — La noi si in streinitate — Sculptors la Salonul oficial !Artiştii noştri, cu toată frămîntarea ce împiedică avîntul şi entuziasmul în lucru, nu s’au dat înapoi dela frumoasa manifestare ce „Salonul oficial“ din anul acesta, o dovedeşte. Grupaţi sub alt comitet, artiştii acestei expoziţii, s’au străduit un zadarnic iată că Salonul oficial de acum, poate rivaliza cu fosta „Tinerimea Artistică“ mai ales în sculptură, unde pe lingă alte elemente serioase sculptorul Severin, domină triumfînd, cu lucrările sale, ca un Imperator imbatabil. Artist exuberant de viaţă, dezordonat dar totuşi, sclav al muncei cotidieie, s’a gîndit întotdeauna că nu lîncezelile şi discuţiile literare politice de prin cafenelele cu nume, pot consacra opera artistului. Retras de aceste penocluri despreţuitoare, unde „pierde vară" şi intemperanţii ştiu doar să persifleze, să plagieze opera altora. — Severin, aduce în sculptura noastră de azi, o evoluţie şi odată cu ea, un progres de realitate şi intensitate, o viaţă nxmă, un fluid sănătos şi durabil. In opera lui gestul este un sentiment profund,, puţin inteligibil, căci expresia dată printr’un zîmbet de ironie fină, sau printr’o privire de jale stăpînită, este, complexul care face din această expresie, o problemă grea de înţeles. Cercetător serios al sufletelor pline de credinţă, cercetătorul inimilor în care durerea şi-a strecurat făgaşu-alunecos, înţelegător privirei furişe sau a unei sărutări care poate fi pecetea ultimelor nopţi de iubire şi făgăduinţi, Severin cu sufletul lui adevărat, sensibil, profund în durere, este farul împrăştietor de lumină şi îndrumare. Priviţi : „Vers l’infM (321)“ , femeia setoasă de iubire şi linişte, dornică de voluptate şi senzualism care, în ochii ei închişi ca un sertar ce cuprinde două vieţi trăite la un loc, a pus toată durerea, tot avîntul în nemărginirea infinită, unde viaţa este mai plină de credinţi şi unde zilnicul stupid al vieţei nu îţi sapă gindurile şi nu îţi istoveşte sufleteştile puteri. Este utita profunzime de concepţie în acest cap, în faţa brăzdată de durere, căci zâmbetul inconştient nu vine în fiece gură să lumineze sufletele străpunse de spada înfricoşătoare a desnădejdei. M. S. Regina a înţeles de minune această sculptură plină de efecte picturale, cînd a spus la vernisajul ,Salonului oficial“, că: „Vers l’infini” este un capo d'operă. „General Culcer” (No. 322), marele învingător de la Silistra, este admirabil reuşit, ca asemănare şi ca expresie. Prin (322) priveşti pe omul perzistent în ideile lui, şi integru. Tratarea este foarte simplă, iar urmele degetelor vădit ies la lumină, mantia de pe spate, este o execuţie serioasă şi demnă de un mare artist. „Proiect de monument lui Cerna” (323) îl remarc ca simplitate, dar nudul, care este subiectul principal din execuţie, nu are proporţie, şi mă miră că sculptorul a turnat această bucată; dacă nu ar fi o schiţă, am fi apoi puţin „pretenţioşi”. „Grimm” (322), este cîinele A. S. Regale Principele Nicolae, care l-am văzut în atelierul artistului în original, are lucruri de anatomie bine tratate şi reuşite. „Macedonski” (324), este o bucată serioasă, tratată cu multă simplitate şi îndemînare. Spatele cam disproporţionat, cu capul, totuşi, nu trebue să remarc cu multă hotărîre această neatenţie din partea artistului, căci el a stifdiat mai mult expresia modelului, care nu este obicinuită şi în orice caz, dezvălui o personalitate. Mîinile, ca mişcare este de o îndrăzneală extraordinară ; palma şi degetele, sînt redate de sculptor cu un talent desăvîrşit. Aşteptăm lucruri nouă, de-ale sculptoru’ Severin, pentru ca să trăim şi n**, adevăraţii lui admiratori de linişte şi de serioasă artă, nespeculată. JALEA ION gîndeşte şi creia* ză mereu lucrări cari vor rămîne după urma sa. Fără să vie cu sculpturi cu titluri pompoase, cari să înspâmnînte, tinărul Jalea, aduce anul acesta cîteva busturi cari dovedesc un real talant, pentru care meseria de sculptor, este o îndeletnicire înnăscută în acest suflet de artist. No. 293, portretul d-lui M. Ferekyde, lăsînd la o parte banala „asemănare”, are ceva gîndit serios, multă originalitate în execuţie şi o tratare neşlefuită cu glastpapir, cum am observat la lucrările unor pretinşi maeştri. BOAMBA HORIA dă frumoase dovezi de muncă prin cele 3 lucrări expuse. In special în portretul d-lui S a lucrat cu multă exactitate şi cu o fineţe de nunnă, în care talentul acestui artist, apare luminos, ca o dimineaţă senină. Moliciunea bustului 272, atît de naturală şi atît de caldă, technica serioasă şi atît de cercetată de tînărul expozant, ne face să gindim că d. Horia, va fi o pîrghie de susţinere în arta noastră a sculpturei, la care mulţi dau năvală, dar puţini se ridic. D. LEONIDA GEORGE este remarcabil. D. MAŢAOANU mm ne dă ceea ce am aşteptat pentru anul acesta. Ceilalţi... la mica publicitate, energii pierdute zadarnic mai ales acum, cînd forţele îmi trebuiesc conservate, pentru lupta de mihi, pentru sporirea entuziasmului. Al. Agnese. aMHaUii ii 1 Tw II I» liniemb 7 wmmmăma—— Marele scandal din pasagiu! Imobiliara Un enor’m scandal s‘a petrecut ori la orele 6 p. m., în pasagiu! Imobiliar din Capitală. Proprietarul unui magazin de coloniale de lingă grădina Icoanei a întîlnit pe soţia sa d-na S. G. în societatea unui d. avocat St. Fără a pierde vremea, soţul care-i pândea de mult timp s’a repezit la ei şi a început să-i lovească cu bastonul. Doamna a început să ţipe şi s’a refugiat în pivniţa magazinului de coloniale Giovanidis, din str. Academiei 19, unde a stat timp de o oră. Cei doi bărbaţi s’au dus la comisariat unde audat declarţiile d-lui comisar Rudolf Mavrichi. In timpul acesta peste o mie de oameni aşteptau eşirea eroinei. Abia la orele 8 seara, cînd cea mai mare parte a publicului plecase, d-na G. a reuşit să plece cu o trăsură. ----------------o o o o---------------- In jnrnl atitudine! RomlniejJ o Bulgii’ie! CE SPUME PRESA ITALIANA Roma, 30 Mai. — Foile din localitate comentează declaraţiunile făcute de d. Filipescu într’un interviev publicat de ziarul bucureştean ,JEpoca’. „Idea Nazionale” scrie: Ora supremă a sunat pentru Romînia. Ori ce zăbavă d’aci înainte poate să alcătuiască o primejdie gravă pentru interesele sale nationale. Ori ce iluzie în această privinţă, poate fi vătămătoare. Pe de altă parte, trebue ca guvernul rusesc să aibă în vedere contra lovitura pe care această întîrziere în ora Romîniei ar putea s’o producă asupra hotărîrei unui alt stat balcanic. Comunitatea năzuinţelor şi obiectelor politice şi naţionale ce ne leagă de aceste două State balcanice, ne face să le urăm ca acest popas ce cu mare dibăcie s-a făcut în cursul tratativelor lor diplomatice să nu se prelungească peste măsură. „Tribuna” zice: declaraţiunile d-lui Filipescu sunt menite să aducă o lumină neîntîrziată în mersul politicei Romîniei. D-sa socoteşte că prelungirea situaţiunei actuale ameninţă să izoleze tot mai mult Romînia şi de aceia este nevoe să se ia o hotărîre grabnică. D-sa reproduce convingerea exprimată de noi încă de mult, fără a avea pretentiunea să dam un sfat Rominiei dar numai în urma unei cercetări senine şi obiective a situatiunei sale fată de criza einoreană. D. Filipescu este tocmai de aceiaşi părere cu noi, numai ră d-sa se arată mult mai pesimist, explicînd acest pesimism al şuii prin rezultatele obţinute de tradasivele diplomatice urmate vină acum de Romînia, care nu corespund perfect cu toate aspiraţiunile naţionale şi teritoriale formulate de guvernul din Bucureşti. D. Filipescu mai afirmă că diplomaţia romînâ a izbutit să-şi asigure îndeplinirea a 95 la sută din cererile romîniior şi pare că ar voi să adaoge că ar fi deplorabil şi periculos ca să nu se închee acordul numai pentru 5 la sută ce ar rămîne, în timp ce chiar pentru această parte s’au obţinut alte concesiuni. In această vorbă a opiului politic si nationalist de frunte al romîniior — zice ziarul ,,Tribuna” — este dezlegarea crizei prin care trece azi Romînia şi «o» avem toată încrederea atît în buna dispoziţiune şi în tactul diplomaţiei înpătritei înţelegeri, cit şi în simţămintele fine ale fraţilor noştri romîni care vor contribui a face să dispară micul punct de neînţelegere în folosul Romîniei. „GiornaleTItalia” scrie că este de prisos orice argumentaţiune pentru a dovedi că Romînia nu poate să lase să scape ocaziunea de acum, pentru a-şi realiza aspiraţiunile sale naţionale. Argumentele care se pun înnainte pentru a tărăgăni intrarea în acţiune şi anume că Statele mici n pot susţine mult timp un război, au numai o valoare tranzitorie, dar sunt încă şi periculoase căci durata războiului depinde în bună parte şi de ele. Statele neutrale dacă au revendicări de făcut trebue să se mişte, căci cîştiguri fără sacrificii nu se pot obţine, şi nu este destul să in fermit intr’un războiu numai pentru a împărţi foloasele, ci e nevoe ca interveriţiunea să fie făcută nu numai în vederea foloaselor sale proprii ei, cu folos şi pentru aliaţi. A intra în războiu cînd pericolul este mai puţin grav, este un program comod, dar cînd Rusia şi Serbia vor fi asigurat victorie susacii firii enorme nu vor mai fi dispuse a renunţa la acea parte a teritoriilor lor, pe care acum le garantează în favoarea Statelor balcanice neutre, dacă ele vor intra în luptă timpul cînd se simte nevoe. (A. T.I.) -----------------o o o o----------------Şezătoarea revistei „Şcolarii" In ziua de 7 Iunie 1915, orele 3, p. m., are loc la redacţia revistei, calea Şerban-Vodă 70, Bucureşti o frumoasă şezătoare a revistei „Şcolarii“ dată cu concursul colaboratorilor şi cititorilor. La ordinea zilei dare de seamă anuală şi alegerea noului comitet. Toţi cititorii şi colaboratorii, pecum şi persoanele, care vor să dea concursul acestei tinere reviste, sunt rugaţi a participa la şezătoare. . 0X0. ...... Information * Citiţi în „Românul” de astăzi: Iarăşi strada... Dela şedinţa solemnă a Academiei. — Cele din urmă ştiri telegrafice de pe cîmpurile de luptă. * Direcţiunea generală a poştelor, aduce la cunoştinţa publicului că, spre a nu se strecura mărfuri prohibite de export în colete polare externe, direcţiuna vămilor a dispus ca expeditorii coletelor să prezinte oficiilor poştale odată cu coletul şi un certificat sau o notă dela biroul vamal local sau dela direcţiunea vămilor că marfa este liberă a se exporta. Fără această permisiune nu se va primi nici un colet sau pachet prezentat pentru străinătate. Această dispoziţune se va aplica pentru toate localităţile din ţară, indiferent dacă au sau nu în localitate biurou vamal. * Luni 1 iunie, la orele 9 seara va avea loc Adunarea Generală a societăţii „Tinerimea Romînă“. Adunarea se va ţine în sala de jos a Universităţii, iar la ordinea zilei vor fi următoarele chestiuni: a) Cereri de membri corespondenţi; b) Admiteri de membri activi; c) Darea de seamă a comitetului asupra activităţii pe anul expirat; d) raportul comitetului cenzorilor; e) votarea bugetului pe anul curent; f) diferite chestiuni. Mîine la cinema VENUS Premiera Nordish ȘTRENGARII VESELI * D. Al. Stănică, a fost numit perceptor fiscal rural cl. 3-a în județul Dolj. * Monitorul Oficial de ori publică regulamentul asupra legei inhiziţiunilor* D. Berbeciu Ion a fost înaintat impiegat de biurou principal cl. IV în administraţia călor ferate. D-nii Bălăpeanu Grigore Gheorghiu Gh. şi Const. Pavelescu au fost înaintaţi impiegaţi de biurou cl. I. D-nii Groză Ioan Al. Niculescu Apostol şi Nicolae Robescu a fost înaintat impiegat de biurou cl. II Azi ultima zi la VENUS SAMSON și DALILA * D. Petre Popescu a fost numit impiegat definitiv în direcția caselor centrale a băncilor populare. * Sublocotenentul în rezervă Ioan Popescu, din reg. Dragoș, a fost șters din controalele armatei fiind hirotonisit preot. * Monitorul Oficial de ori publică regulamentul pentru despăgubirea măcelarilor de cărnurile confiscate în abatorul comunal. Regulamentul cuprinde dispozitiuni generale şi penalităţi. * In comunele Feteşti şi Maltezis’a declarat epidemia de difte vie. * In comuna Haviraa (Dorohoi) s’a declarat febra tifoidă. La Poiana (Dolj) s’a declarat epidermia de difterie. Mîine la cinema VENUS Premiera Nordish ȘTRENGARII VESELI *D. Căpitan în rezervă Eugeniu Botez, căpitanul de port principal la portul Constanţa, a fost detaşat ■provizoriu în postul de comisar maritim la portul Sulina în locul d-lui căpitan de rezervă Mihuţă Triarianfil, care trece la portul Constanța. * D. inginer ordinar cl. II Macovei Ioan subşef de sectie cl. III la căile ferate a fost înaintat subşef de secţia *4. LT * D. Dumitru Donescu a fost numit impiegat cl. II la ministerul definanţe. * Cu începere de la 20 Iunie se vor pune în circulaţie trenurile de plăcere pentru Cîmpina, Doftana, Predeal, Slănic, C.Lung, Pucioasa, Curtea-de-Argeş, Constanta, Comana. Azi ultima zi la VENUS SAMSON şi DALILA * Pe ziua de Vineri 5 Iunie se înfiinţează două noui trenuri de persoane, între Piteşti-Curtea de Argeş. * In ziua de 12 iunie, orele 11 dimieaţa, se va tine la direcţiunea poştelor, licitaţie cu oferte sigilate pentru furnitura a 300.000 kgr. ovăz; 150.000 kgr. fin; 150 mii kgr. mei păsăresc şi 150 mii kgr. pae de grîu. * D-nii N. Juga şi Ioan Iacovescu au fost numiţi controlori fiscali. *D. C. Constantinescu a fost numit maestru armurier cl. III la regimentul II de grăniceri. Mîine la cinema VENUS' Premiera Nordish ȘTRENGARII VESELI * „Revista Industrială”, organ pentru vulgarizarea științelor practice industriale, de sub conducerea d-lui inginer Ion P. Combescu cuprinde un bogat sumar din care menţionăm: Şcoalele de meserii cum ar trebui organizate; utilizarea căderilor de apă; îmbunătăţirile aparate la C. F. R.; unsurile în industrie; diferite ştiri tehnice, statistice și despre războiunui trebue udate sculele pentru tăiat metalul, impermeabilitatea improvizată a îmbrăcămintei militare, trenul cu petrol şi electricitate al Khedivului Egiptului, etc. Ştiri arislice * Duminecă 31 Mai, ora 10 am, va avea loc în sala Liedertafel, audit urnea de fine de an a elevelor cunoscutei şi valoroasei pianiste d-ra Elisa Schwartz. O artistă romînă sărbătorită.— Eri a sosit în ţară venind din streinătate d-ra Florica Cristoforeamui, după un strălucit turneu întreprins pe scenele marilor teatre din Milano, Geneva, Florenţa Montevideo şi Buenos Aires. In ultimul timip simpatica artistă a fost angajată impresară la marele teatru „Constazi” din Roma, unde la ultima reprezentaţie, purtînd tricolorul ronînesc, a fost aclamată cu frenezie de un public numeros în frunte cu poetul D Anunzio. La întoarcerea îa noi în țară, va ” pentru scurt timp, urmînd apoi a pleca din nou în America unde acontractat un angajament * Mîine 1 Iunie apare DEMOCRAŢIA No. 5 din anul III avînd cuprinsul următor: BISMARCK! DESPRE ÎNDRUMAREA POLITICEI EXTERNE A GERMANIEI de I. C. Cătuneanu. CANALUL DE LA DUNĂRE LA MAREA NEAGRA, de C. G. Pietrari. RĂZBOIUL ŞI AGRICULTURA de Ion Scurtanu. Note şi însemnări zilnice. Fapte, documente și Recenzii. — 39 bani exemplarul.