Viitorul, noiembrie 1915 (Anul 8, nr. 2775-2804)
1915-11-01 / nr. 2775
)pe ea vezi exact, vezi dublu, sau. afaro cum se prezintă cazul de faji, bi loc să-fci vezi de treabă, temei să semnezi „scrisori fără răspuns“. Is A cincea a fost deja publicată. 0 aşteptăm acum pe a şeasea. De jdt-fel pofta îţi totdeauna imînoînd sau chiar... bind. & ----M * -oooo-Pentru conducătorii de autotractoare iMinisterul de război face cunoscut următoarele: Mecanicii conductori de autotractoare ca Hart, Parr, Big, cose, Etad I. etc. sunt invitaţi să comunice de urgenţă în scris ministerului de război, direcţia III artilerie C. A. V. numele şi pronumele din livretul lor militar, domiciliu, poziţia militară complectă (gradul matricolului, contingentul, regimentul şi cercul de recrutare, precum şi ridicarea automotoarelor ce au condus (marea, putere şi numele proprietarilor), durata conducerei, înaintând actele şi certificatele ce posedă prin care justifică cunoştiinţe atât în conducere, cît mai ales întreţinerea unor astfel de vechi ca I". mi^c^msagpiiiiiiiiiiiiiiiriii'tfrwr. CINEMAS ü¥ ..âsa'Sraâ JsS^Qk. Azi sisîMtâ 31 octBbDrle ultimele 2 Reprezentațiuni O adevărată mina arc artistică în 4 acte, cu fruntașii Comediei Franceze DOMNIȘOARA iROBîfmE: DOMNUL SIGNORET DOMNUL : A, LEI ANDRE: AKTA-rn D M y SET E ISQG ATI E — O attisIităf! dia război — 0 eopEDIE FINA ORCHESTRA speciala Sunt Să ÎWoambrio pentru prima oară Sacrificiul Inimei.... cu frumoasa MUSS DORA si in ar d o JAaUIWET vast .» LABORATORUL „PASIBOI - AUTORIZAT PRIN CONCURS — I ANALIZE MEDICALE« IVAGTEHIOLO-1 LICE, UROLOGICE .si MO-CHIMICE urine, spute, secretiuni, gingo, puroiii exudate, serosități, membrane, lapte, suc «»•actili, ireale, pasile, etc. ANALIZA SINGELUI (Sifilis)| Wass Hssman Director: Dr. T. BERNARD S’A MUTAT B-dul Cere! 22! (In dreptul statuiei Rosetti) Telefon 427 .uiss Man reduceri i preferi SE VAMD TOATE MĂRFURILE MAGAZINULUI de MOBILE Witter & G“proprietar MAX IGHER Dl^ CĂLEA FI A KOVEI 35-37 care soia MUTA B-dul Eilsabeta No. 6 vis-a-vis de F.forie deasupra Magazinului de tapete 41112 La 26 Octombrie s’a inaugurat în comuna. Putineih din jud. Vlaşca, noul local de Primărie, construit, de către d. G. Petraru, proprietarul moşiei Putineiu. Frumoasa faptă a distinsului membru al partidului liberal e vrednică de toată lauda. Ea arata de cât folos pot fi pentru situaţia generală, a ţărănimei bunii proprietari, care îşi înţeleg chemarea şi datoria. In noul local se află instalată primăria, percepţia comunală şi banca populară din comuna Putineiu. Cinema „Vlaicu“ Bulevard. Elisabetha 12 PROGRAM DE DESCHIDERE Astăzi Sâmbăta şi în zilele următoare debutul celebrilor artişti — MARIO HOWARD şi Î2DISE SEVIEY 'm ______ IWKAm Cea mai desăvârşită operă Orchestra compusă din 10 persoane şi sub conducerea unui cunoscut Capel-Maister, proecţiunile. — AVIS ELITEI CAPITALEI ESI va acompania Teatrul GINMA REGAL Mais n’te promene done pas tonte mne si La Pour des coups ca BETTY DAUSSMOND, OUVRAD, BRIZARD ŞI COMP. ROCEMBOLE Partea a 5-a IN ŞASE MARI ACTE numai azi şi mâine se mai poate vedea La Marele Cinema „Zanaria“ Numai astăzi şi mâine mai reprezintă senzaţionala şi mişcătoarea drama Se •• 98ExiiQta Io SuiirfQ ii Him Vijeliei: Subiect din viaţa sbucuraată a studenţilor ruşi Cel mai puternic dreh*Piron, acompaniază erdpptîţinea 0 FAPTA FRUMOASA Primăria din Putinei, judeţulVlaşca. ROCHI PĂLĂRII BLUZEETC. DE LA CERCUL titraţilor „Unirea“ In faţa unui public select şi numeros a avut loc joi 29 Oct., o şezătoare literară. D. Ionciu de lu Moară, prin creaţiunile sale originale, a fost un număr de atracţie. Baritonul Tămăşescu de la opera Pomină, D-şoara Bilig in canto şi declamaţii* Ioni Pribeagul în recitări, precum şi d-şoara Piri Kaufmann la pian, au dat concursul lor. -o o o o- Primăria oraş, Bucureşti Direcţiunea Contabilitate! PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa d-lor Detentori, cani au subscris la împrumutul Comunal 4 la sută de lei 30.000.000 din anul 1912 şi nu au făcut complet vărsămintele pînă în present, că, li se mai acordă un termen pină la l Iulie 1916, plătind dobînzile deja fixate de 5 și 8 la sută, asupra nominalului vărsămintelor întârziate. După expirarea termenului acordat, Primăria va proceda potrivit art. 13 din prospectul sus citatului împrumut, care prevede: dacă subscriitorii nu vor face vărsămintele la termenele fixate, titlurile aferente vor rămâne Comunei, care va putea fără nici o somaţiune sau punere în întârziere,să le vînză pe risicul şi pericolul subscriitorului, iar diferenţă de va resulta, se va acoperi din scontul vărsat. D-nii subscriitori din Capitală, se vor prezenta spre a face vărsămintele cu dobînzile cuvenite, la Cassieria Comunală, iar cei din ţară, la Sucursalele şi Agenţiile Băncei Naţionale a Romîniei. p. Primar, P. Mihăiescu, director, P. Petrescu. No. 57728—25736 F., 1915 Oct 29. ---------------ooo----------------- BIBLIOGRAFII A apărut: ECONOMIA DE CASĂ (ediția II), întocmită conform programului de Judita Secula N. Truță, fosta directoare a școalei române de fete din Arad. Cartea e aprobată pentru cinci ani, prin adresa onor. ministerului N. 388 din 12 Iunie 1915, pentru școalele de menaj, secundare și profesionale de fete. GiPjfSll Nenorocirea din strada Honzic — OM MUNCITOR A FOST GRAV RĂNIT — Hamalul Gheorghe Buicos, de 25 de ani, die fel din corn. Buzoenî, jud. Vîlcea, pe cînd muncea în atelierul de lăcătușerie al fabrice! „Vulcan“ din str. Honzic, și fost lovit peste umărul sting de o roată grea de 2000 kgr. care era aşezată în picioare. Nenorocitul a fost strivit. In stare gravă a fost transportat, de către ambulanţa de serviciu de la societatea de salvare, la spitalul Brîncovenesc. Comisarul Negrescu, şeful circ. 1 de periferie, a constatat acest accident al muncei. C.■-----0X0----- îndoita sinucidere din str. Popa Nan — In jurul unui mister de nepătruns — O dramă a mizeriei, care pare a fi cu totul altceva. Un mister de nepătruns planează asupra îndoitei sinucideri a celor două domnișoare din str. Popa Nan, despre care ziarele au spus că se numesc Maria și Ecaterina Rădulescu. Acum, după ce nefericitele copile au fost înmormântate nu este rău să încercăm să ridicăm măcar un colţ al vălului opac care acoperă afacerea cu o piatră de veci. De la început trebue să facem o rectificare la cele scrise de absolut toate ziarele din Capitală. D-rele Maria şi Ecaterina Rădulescu se numeau în realitate, Teodora şi Ecaterina Niculescu. Nici Maria, prin urmare, şi nici Rădulescu. S’a spus, apoi că ele n’au familie, ceea ce nu e adevărat. Cea de a treia şi cea mai mare neexactitate este că ele n’au nici o sursă de trai„. Suntem în măsură să afirmăm că familia lor stă binişor şi, în orice caz, foarte departe de sinucidere din pricina... inaniţiei. Atunci de ce s’au sinucis cele două nenorocite înmormîntate mai ori fără preot, cu căinţa Morgai. Intru cit priveşte cinstea lor, medicul spitalului Filantropia a constatat virginitatea uneia, iar d. dr. legist M. Minovici a celeilalte. ram Lumea PREFERA CIOCOLATA cea mai delicioasa Specialităţi:iCNEli tOiocolati (Ciocolata £DI&ce&!ata (Diocolata Ciocolata cu lapte PELEŞ cu gust de PORTOCALA cu alune ALUNETTA AVIATORBTLOR DESERT De vinsare la toate magazinele de Coloniale, delicatese şi cofetării din tară ultimele modele din Paris la„Regine" CALEA VICTORIEI 60 POŞTA REDACŢIEI UN CĂPITAN— Cererea d-voastră a fost supusă celor în drept. C. NECULCEA.— Se va publica. C. ---------------oooo--------------- ---------------ooo-----------------Pentru ajutorarea refugiaţilor sârbi Suma din urmă 1251.50 Elevii Seminarului Nifon lei 43 ---------------ooo---------------- Depunerile de aur la Banca Naţionala In această chestiune primim următoarea scrisoare : Domnule Director, D. I. G. Bibicescu, Vice-Guvernatorul Băncei Naţionale, în scrisoarea de mulţumire publicată în „Viitorul“, adresată d-lui C. Costescu-Comăneanu, declară că Banca va restitui la timp Doamnei Costescu-Comăneanu manetele jubilare pe care d-sa a binevoit să le depună la Bancă. Cred că ar fi binie ca Banca Naţională să dea un comunicat,pe care să-l publice prin mai multe ziare, pentru ca toată lumea să vază că Banca îşi ia obligaţiunea să restiue, după încetarea războiului, moneele jubilare care s’ar depune la Bancă, şi sunt sigur că o mare parte din posesorii de monede jubilare se vor grăbi să le depună. Astăzi monedele jubilare, mai cu seamă cele de 100 lei, avînd o primă destul de mare, fiind căutate de cei cari fac colecţiuni, mulţi din cei ce le posedă ezită de a le depune la Bancă, pe cînd dacă vor fi asiguraţi că mai tîrziu are să li se restitue, le-ar depune cu siguranţă; căci pe lingă mulţumirea ce ar avea de a fi făcut o faptă folositoare, pot avea şi un mic beneficiu, luând cu banii ce vor obţine pe monetele jubilare un libret al Cassei de economie dela care au o dobîndă de 4 jum. la sută pe an. Profit tot deodată de această ocaziune pentru a face o mică rectificare. In articolul meu „Nevoia de aur în timp de războiu“, publicat în „Democraţia“ din 15 Octombrie, vorbind de depunerile în aur făcute în Franţa de către particulari, spuneam că în mai puţin de 5 luni s-a depus 600 milioane la Banca Franţei. Aşa erau atunci ştirile publicate în ziarele franceze. Astăzi intri o depeşă din Paris se zice că depunerile în aur făcute în Franţa au depăşit suma de un miliard. Fac cu plăcere această rectificare, căci nu m’am îndoit un singur minut de spiritul de sacrificiu al poporului francez şi de vitalitatea de care dă continue dovezi nobila naţiune franceză. Primiţi, etc. Th. C. Aslan --------—0X0----------TeatrulJiaţional Astă seară Sâmbătă se reprezintă la Teatrul Naţional BUJOREŞUL frumoasa comedie a d-luî Caton Theodorian, în care umorul şi duioşia se împletesc într’o măsură egală. VA FI O REPREZENTAŢIE DE GALĂ, ONORATĂ DE PREZENŢA M. S. REGINA MARIA. AZILUL DE NOAPTE, pe care trupa Teatrului Naţional trebuia să-l reprezinte în mod oficial la Focşani în seara de 24 Octombrie, din cauza îmbolnăvirea unui artist, se va juca în seara de Vineri 6 Noembrie. ---------------—oooo —------------Inmormintarea comisarului Pestreanu Ofiţerii de poliţie din Capitală, au duseri la ultima locuinţă pe fostul lor tovarăş de muncă Pestreanu, comisarul şi traducătorul bine cunoscut în toate cercurile. Constantin Pestreanu a murit în vîrsrtă numai de 57 de ani, boala şi necazurile îl arătau însă mult mai bătrîn în timpul din urmă. El a fost şeful mai multor comisariate de poliţie din oraş, pe care le-a condus în atr’ua mod mai civilizat. Pestreanu era decorat cu „Virtuntea Militară“, „Trecerea Dunării etc. ( Cortegiul funebru a pornit de la locuinţa defunctului, din str. Progresului No. 7, la cimitirul Sf. Vineri. 0 Const. ---------------o to o o—-----------Conferinţele cercului de studii P. N. L. Comitetul cercului de studii P. N. L. întrunîndu-se a fixat o serie de conferinţe cari se vor desvolta în cursul lunilor Noembrie şi Decembrie. Ciclul de conferinţe îl va începe: D. VINTILAL BRÅTIANU cu un cuvânt de deschidere la conferinţele cercului de studii. Voi urma apoi următoarele conferinţe: D. G. G. DANIELOPOL: Situaţiunea financiară şi nevoile agricultorilor; D. PROFESOR DR. V. SION: Problemele sanitare faţă de războiul actual; D. G. DIAMANDY: Războiul european şi interesele Romîniei; D. ARISTIDE BLANK: Scumpirea Traiului; D. C. D. DIMITRIU: Asistenţa socială în timp de mobilizare. Ziua începerei conferinţelor şi ordinea în care se vor succede se va anunța în curînd. ---------- “•*»■.6 o ———— r Serbarea de la regim. roşiori Regimentul 4 roşiori a sărbătorit cu o deosebită solemnitate a 20-a aniversare de la numirea M. S. Reginei Maria ca şef al acestui regiment de elită. Cu acest prilej a avut loc o paradă militară pe platoul de la Băneasa, in prezenţa MM. II. Regele şi Reginei şi a familiei regale. M. S. Regele Ferdinand a ţinut în faţa trupei o entuziastă şi patriotica alocuţiune, la care a răspuns d. colonel Portocală, comandantul regimentului. M. S. Regina a binevoit a remite regimentului insigna Sa. Majestaţile Lor au trecut aici în revistă trupa şi au mers călări în fruntea acestui regiment pînă în piaţa Victoriei, Im ora 5 d. a. M. S. Regina Maria a duat parte la un ceai, oferit în onoarea Sa la popota ofiţerilor. MM. LI. Regele şi Regina au oferit seara un dineu la palatul Cotroceni la careau fost invitaţi ofiţerii regimentului 4 roşiori. Teatrul CAROL Gel ^[AR£ Tivila lela Hotel Ghidate cu M. Ginski și Tănase ■ ~ • *'& O DESMINŢIRE Din partea d-lui Luca Oancea, fost prefect de Constanţa, primim următoarea desminţire: Intr’un manifest anonim, apărut ori în Capitală, mi se atribue atât mie cît şi d-lui M. Orleanu că la consfătuirea ce a avut loc la d. I. I. C. Brătianu aleasă, acum cîteva zile, am fi declarat că nu aprobăm de loc agitaţiunile condamnabile pe care le fac rătăciţii Ardealului. Pentru restabilirea adevărului, afirm că nu am făcut nici eu, nici d. Orleanu, vreo aluziune la atitudinea ardelenilor refugiaţi la noi în timpul războiului mondial. In ce mă priveşte pe mine am declarat că, elementele transilvănene stabilite în Dobrogea, au deplină încredere în acţiunea politică externă, condusă de d. Brătianu, şeful Guvernului, care este în măsură să ştie cînd va sosi momentul oportun pentru realizarea idealului naţional. Luca Oancea Pentru proprietarii de automobile D-nii proprietari de automobile, Autocamioane şi Autotractoare, cari nu au prezintat maşinele comisiunilor ce au funcţionat în lunile Main şi Iunie a. c. şi nici nu au înaintat Ministerului pînă la prezent foiţe descriptive ale acestor maşini, sunt invitaţi să facă cunoscute scris Ministerului de războiu, direcţia şI artilerie C. A. V. manca, felul vehiculului ce posedă şi numele şoferului, precum şi locul unde comisiunea de evaluare, ce se va constitui, ar putea să vadă aceste maşini. Proprietarii ce nu se vor conforma acestei publicatului, pe lingă penalităţile ce vor avea de suferit potrivit legei rechiziţiunilor militare, nu vor putea formula pretenţiunea de a se fixa preţul maşinelor în momentul rechiziţionăreî şi vor trebui să se mulţumească cu evaluarea ulterioară, ce se va face după terminarea operaţiunilor de mobilizare, cînd aeceiaşî comisiune va trece la comandamente pentru a face evaluarea acestor maşini. Pe adeverinţa de primirea rechiziţiunilor nu se va indica despăgubirea la care are drept proprietarul, astfel că nu va putea beneficia nici de înlesnirile, ce acordă legea rechizițiunilor, de a lua avans, a seompla, etc. aceste adeverințe. Ultime informaţiuni * După ce d. Nicolae Filipescu, şeful „Fuziunei Unioniste“, a atacat Coroana la banchetul ce a urmat întrunirea de la Brăila, se pare a -şi fi dat seama — cel puţin pentru moment — de efectul cuvintelor sale nesocotite. „Epoca“ de ieri, după ce recunoaşte că „glasuri neautorizate“ au atacat în adevăr cu trivialitate Coroana, adaugă însă că au fost întotdeuna şi „glasuri autorisate“, cum de pildă al d-lui Delavrancea dar al D-lui Filipescu, cum o fi? — „cam să exprime şi un alt mod de a vedea“. Pe cînd, însă, d. Filipescu este silit să recunoască nesocotinţa atacurilor îndreptate în potriva Coroanei şi să încerce — scuzîndu-se — de a desolidariza de conducătorii acestei campanii nenorocite pe ceî... cu „glasuri autorizate“... IN ACEAŞI SEARĂ apărea în „La Romnanie“, organul oficios al şefului partidului conservator-democrat, un articol intitulat: „DEUX DYNASTIES PERDUES“, articol cu alusiuni prea străvezii, pentru a nu fi relevat. Să fie oare și glasul d-lui Take Ionescu„.. „un glas neautorisat“? In tot cazul, d. Filipescu în calitate de președinte al „Fuziunea Unilniste“ ar fi putut să avizeze din vreme pe dL Take Ionescu noul său locotenent despre hotărîrea ce luase de a-şi schimba atitudinea de pînă aci, faţă de Coroană. „.Altfel se întâmplă ce s’a întâmplat: „Epoca“* îşi cere scuze, „La Roumanie”... atacă. îar „Epoca“ de eri vorbind de consfătuirile cari au avut loc între membrii guvernului şi majorităţile parlamentare, găseşte nemerit să insulte — la limbajul său obişnuit — şi pe d. C. Iarca, deputat de Buzău. Este evident că insultele Epocei nu pot atinge pe acest distins fruntaş al partidului nostru, întreaga activitate politică a d-lui C. Iarca şi înălţimea caracterului său, de toţi apreciată, îl pun, desigur la adăpost de insultele nesocotite ale unor adversari politică pătimaşi. —o — * Celebrii artişti MARIO BONARD, şi ELISE SEVERY, anunţă debutul lor astăzi Sîmbătă la cinema „VLAICU“, în drama FARMECUL AMANTEI. „ Intr’unul din ultimele numere ,„Letowiect‘ organ conservatordemocrat, a publicat ştirea cum că la un banchet dat de ofiţerii batalionului II vînători, la care a luat parte şi A. N. R. Principele Carol, unii dintre ofiţerii prezenţi au dat ordin muzicei militare să cinte imnul german „Wacht am Rhein“. Faptul afirmat de ziarul conservator-democrat, nefiind exact, o delegaţiune a ofiţerilor din batalionul II vînători, s’au prezentat la redacţiunea „Acţiune““ şi i-au cerut să publice următoarea desminţire: „In numărul de alaltăeri No. 3691 am publicat o informaţie prin care spuneam că la batalionul 2 vînători Regina Elisabeta s’a cîntat imnul Die Wacht am Rhein. Suntem informaţi, — şi revenim cu plăcere asupra acelei ştiri, —că nu s’a cîntat nici un imn nemţesc, că am fost rău informaţi şi că regretăm că am publicat-o“. * Zilnic la Café-Royal „Plat du Jour“ copios cu Lei Í.25. * A apărut Democrația No 14 cu data de 15 Octombrie 1915, cu următorul sumar de actualitate: Măsuri cu caracter economic în caz de mobilizare și război de C. G. Pietraru. Nevoia de aur în timp de războiu de Th. C. Aslan. Reforma societăţilor anonime de Lascăr L. Catargiu. Cronica politică, fapte, documente şi recenzii. 30 bani număruL * Săptămîna viitoare, Direcţiunea Serviciului mişcăreî va comunica staţiunilor să reînceapă încărcările pentru export. * Comisiunea Centrală pentru export s’a întrunit ori după amiază la Camera de Comerţ sub prezidenţia d-lui ministru Al. Constantinescu. S’a discutat chestiunea contractului şi a declaraţiunilor de vînzare. S’au expediat apoi diferite lucrări curente.— V ----------------BBBBjBEEgg»--------------Celebrul duo FORŢA şi FRUMUSEŢE Maciste şi D-ra F. Bertini Luni la VENUS — p — * Legaţiunea engleză ne face cunoscut că va continua a libera comercianţilor ce vor prezenta cererea de export, certificatele de garanţie de pînă acum, cu condiţiunea ca să se indice odată cu cererea şi drumul pe unde se expediază acele mărfuri. * Astăzi 31 Oct la ora 5 şi jun seara are loc adunarea generală a Cercului de studii economice şi financiare la sediul său din Palatul Camerei de Comerţ. La ordinea zilei fiind între altele şi înscrieri de noui membrii, pot participa şi persoane în afară de Cerc, cari se interesează de chestiunile economice şi financiare şi cari doresc să se înscrie în Cerc. * Azî 31 Octombrie, va avea loc la ora 10 a. m. la biserica Radu- Vodă, parastasul de 40 de zile pentru pomenirea sufletului regretatului major N. Ianculescu, soţul cunoscutei scriitoare Eugenia de Reuss Janculescu. Eri au avut loc la Universitatea din Bucureşti alegerea vecht ridul. Iată rezultatul: Votanţi 92. D. dr. Toma Ionescu 4 D. D. dr. I. Cantacuzino 57-D. I. Atanasiu 44. D. dr. C. Istrate 42. D. D. Onciul 40. D. D. Marinescu 35. D-niî: E. Pangrali, M. Vlădescu, Al. Obreja şi V. Babeş cita un vot. Prin urmare figurează pe lista care va fi supusă d-lui ministru al instrucţiunea d-niî : dr. Toma Ionescu, dr. I. Cantacuzino şi L Atanasiu din care va fi confirmat * Adevărul de aldtă erî pubUcă în pagina III, sub titlul „Atitudinea Romînieî“ nişte declaraţiunî, atribuite d-lui P. P. Carp şi transmise de corespondentul său din Iaşi. Oricît am şti pe d. Carp de mare amator de profeţii, nici o dată ralizabile, totuşi suntem, siguri că declaraţiunile ce i le atribui Adevărul constituesc din partea ziarului din Sărindar, o simplă mistifacie. Un om politic cu trecutul şi cu situaţia d-lui P. P. Carp nu poate ţine un asemenea limbagiu, insultător pentru ţară şi deci de neîngâduit „Asociaţiunea Generală a Comercianţilor şi Exportatorilor de cereale din Romînia“ ne roagă să publicăm următorul comunicat: „Agrarul“ de aseară publică modificările regulamentului comisiunei centrale pentru vînzarea şi exportul cerealelor, cerute de către adunarea preşedinţilor Sindicatese desconsideră interesele asociaţia neî noastre, într’un mod foarte ireverenţios. Desigur că aceşti domni au fost foarte rău informaţi asupra scopului asociaţiuneî noastre în prezent şi în viitor, asupra rolului comerţului în economia naţională; au fost rău informaţi astupra menirea lui în viitor ca creator al bogăţiei naţionale, pe aceiaşi treaptă ca agricultura şi industria. De altfel nu ne îndoim că Domnul Ministru al Comerţului, după avizul Camerilor de Comerţ, va lumina pe agricultor asupra protecţiei ce trebue acordată comerţuli, care este în lumea întreagă instrumentul de expansiune al forţelor economice naţionale, fără de concursul căruia agricultura şi industria sunt condamnate la petro. Deschiderea cursurilor Institutului de studii Sud-Est Europene se va face azi Sîmbătă 30 Octombrie orele 5—6 p. m. în localul Institutului, strada Valter Măribcineanu 2 (fostă strada Israelite, lingă piaţa de flori). D. profesor- N. Iorga va vorbi despre „Drepturile reciproce ale naţiunilor belcanice în luptele şi concurenţa lor actuală”. * A apărut ultimul număr din excelenta revistă FLACĂRA cuprinzând un bogat şi variat material literar şi artistic. Proza şi versurile sunt semnate de o pleiadă din cei mai distinşi publicişti ai noştri. Numărul acesta este închinat marelui entomologist Fahre, care a murit de curînd. Un număr în 12 pagini, 15 bas. ----------------900—-------------- Slegerea rectorului * Stepurile încărcate cu cereale cu destinaţia pentru Austro-ungaria şi Germania vor începe în curind să părăsească porturile noastre pentru a transporta cerealele cu cari sunt încărcate. Comisiunea Centrală pentru finzarea şi exportul cerealelor a dispus ca şlepurile şi vapoarele deja încărcate cu cereale şi cari vor face dovada vînzărei, vor putea părăsi aceste porturi în proporţia numai de o treime. Cînd această treime se va întoarce, o altă treime va putea pleca, etc. Pentru şlepurile deja încărcate, dar ale căror cereale n’au fost încă vândute, vânzarea na trebui să se facă cu formalităţile stabilite de comisiune. Plecarea lor nu va fi permisă decit în aceleaşi condiţiunî ca şi celelalte. * Din lipsă de spaţiu, suntem siliţi a amina pentru rntîine conti-____________ nuarea articolelor noastre în ches- * ca rector. tia „Campaniilor contra comisiei centrale pentru vînzarea şi exportul cerealelor“. Telegramă din Roma SERBIA A CHEMAT în ajutorul său pe GIGANTUL MACISTE Ca s’o scape din ghiarele celor care vor s’o sugrume, întocmai ca şi pungaşii din piesa Maciste ce se reprezintă la „Venus“ şi „Bristol“ cu cel mai mare succes ! !* Agitaţiunea industriaşilor tăbăcarî împotriva preţurilor maxime fixate de ministerul Industriei ti comerțul pentru talpă Ittoval, nu-şî găseşte nici o justificare. Aceste preţuri nu sunt arbitrare cum susţin industriaşii tăbăcari ci la fixarea lor s’a calculat :materialul întrebuinţat la fabricaţie, munca lucrătorilor, dobinda la capitalul învestit, costul pieţei, amortizarea instalaţiunilor, adăogîndu-se şi un cîştig de 10—15 la sută pentru fabricant, cîştig prea suficient în împrejurările actuale. ____ Universității din București 0X0-—_—