Viitorul, decembrie 1916 (Anul 10, nr. 3202-3203)
1916-12-13 / nr. 3202
f 2 ^ geos agente k £*1 * feeMisN^sTAÄfiÄ â ftgjy^wincomesciaib ^ BSS 11 . „‘ÎTsu Lei . . luni 40 Lei »»AM «iftWINtt %. M» , SraADA ACAMWE1 N.. U j ,„ „ uäSSg^m.'m.. fcatpwt li *' Zi» V —— sE+Í. :■:: * —*“ • IMSS» . .. ** j| ' ; _ »*? *• »—*^ " BOLȘEVISM MEf I Germanii, în dorința lor de a distruge Statul român și a face cu neputință unirea țărilor surori dintre Tisa și Nistru, au avut grijă ca la plecare să semene germenii agitației în toate straturile poporului. Ca să-și poată mai bine sluji scopul lor bolșevist, au căutat să înfomeajze țara distrugând depozitele, privizându-se la speculanți cu o condiție ca să le ascundă sau să le împrăștie, și prin aruncarea pădurilor în aer, furarea locomotivelor, devastarea gărilor, ruperea firelor telegrafice și telefonice, au căutat să facă cu neputință aprovizionarea țării, provocând astfel în popor foametea, evoluția și bolșevismul. Mai, mai rar, au lăsat destui agenți, dintre care mulți au fost arestați, înarmați cu sume uriașe de bani, ca să întreție mișcări populare și muncitorești, să ațâțe nemulțumirile și să zgânduie necazurile atât de firești în aceste vremuri cumplite. Iată opera de înfometare și distrugere a vrăjmașului, pe care au desfășurat-o metodic și cu scopuri bine definite din prima zi a ocupațiunii. Bolșevismul este ultima arma de luptă a forță germane înfrânte și ultima încercare a Maghiarilor sau bulgarilor de a împiedeca con» ^îid»s«a României Mari. E mm: să lămurim publicul mare» mm ales muncitorimea și în edSîsss» ssxpxz zxzis plăgi europe»! care a distrus din țeluc&t «a stat puternic și uriaș woich ftas» și care a sfărâmat, *ori u«de s’a ivit, viața socială, liniștea familiilor și avutul gospodărie?. Bolșevismul însemnează răzvrătire fără scop, distrugere fără a pune ceva în loc, stârnirea progresului, întreruperea civilizației, a muncei și a vieții. Bolșevismul însemnează foamete, sărăcie, prădăciune și jaf. N Nimeni nu mai e sigur pe avutul Său, nimeni nu mai e stăpân pe puținul pe care și-l agonisește cu trudă și sudoare, nimeni nu mai are prilej să-și câștige pâinea de toate zilele și să-și ducă 4a ța în cinste și tihnă. " Bolșevismul este: anarhie și dezordine, crimă și nelegiuire. Priviți halul în care a ajuns Rusia, unde nemai fiind posibilă organizarea și administrația, mor în fiecare zi oamenii cu miile de foame și de boli, unde fiecare bandit sub cuvânt că e bolșevist, poate ucide și prăda în voe, până încep să se omoare între dânșii certându-se 4 !.> iiutațio ■ prii>ii Im In Rusia, din cauza anarhiei, câmpurile au rămas nesămănate, fabricile au fost incendiate, sau ,ele cari mai sunt,nu mai Tur crează. In special printre muncitori și lucrători, foamea face ravagii neînchipuite. Nimeni nu mai produce. Uzinele și atelierele sunt închise, și proletariatul e într’o fire desperată . Dar bolșevismul care e moartea industriei și însăși pieirea lucrătorului, din cauza lipsei de producție și a nelucrării câmpului, scumpește viața înspăimânt v . Iată marea nenorocire pe care a revărsat-o bolșevismul în Europa și de aceea în toate Statele din apus s’a hotărât cu i 0‘ke preț stârpirea lui, J " Să nu confundăm bolșevismul ji socialismul. Cel dintâiu di- i l ruge, cel de al doilea erează. iar dintâiu e nebunie și desompunere, cel de al doilea e * jDffe organizată și fecundă în * jk>șce de ușurarea traiului, atîta cât ne privește pe noi, j popor abia- r/fîiîîi egjt in Mote U ;i pericolul nou al bolșevismului! care vrea să ne distrugă patria ! și să aducă iarăși în robia msa,ghiară sau muscălească miliți -1nele de frați pe care i-aW^adus: în libertate. il Agitațiile întreținute cu bai !! de la Budapesta, fie aci, fie pest" Munți, nu urmăresc' alt sco , decât să seamene discordia : ! anarhia între frați, ca aceasta potrivit să pue Ungurii din noghiara pe Transilvania. Pe când noi, cu jertfe și sânge vitea; am dezrobit, bolșevismul care nu-i decât un veșmânt nou al șovinismului maghiar sau al licomiei bulgărești și rusești, vrea să robească, să încătușeze și să doboare în întuneric națiuneaa română. Bolșevismul, trebue să se pirundă cu toții,’ lucrător, țărani funcționar sau negustor, nu este numai o primejdie socială, dar și un pericol național. Nu ne îndoim că înțelepciune poporului și puterea rasei noastre eroice și vrednice, va învinge și acest nou dușman care amenință lumea. Intrucât priveste agitatorii și agenții revoluționari cari încearcă să se set iasca în apă tulbure, se vor lua măsuri grabnice și hotărâtoare , ori unde s’ar ivi acești semănatori ai morții. ; „8k*a*n*kitt rreHod* „emăiit telegramelor .șoartp de peste hotar este ftșa de severă, incât nu las să par vie presei ditmâi zNH th infimă imomtdfiade", y I '.nriosf Fuh govern ut d4ni Măi ghiionnan wnwim fWatft oprea 'Fo* t» telesiframele, cari anunțau zis nie aceea aelfi Aliatiiw. noștri. Ischkab, co ómra d-h*i Margrokman ajunsese chiar sa oblige 7.krele dela Iași earâ putuiea «ibiciunife dan telegramele nemnte și sub amenințarea de a le suprimi Se vede că ecraca supără in a ales „Steagaul” e tocmai lipsa dei a telegramelor nemțeați, fips cu care ziarul tovărășiei Mackensen-Marghiloman nu se poate obieintra! Dar dacă ,j SteagaT* tine cu orte preț #«să aibă știri de la Macensei sau Koeh, i le putem servi od iată-te. Mackensen e internat langă Budapesta și citește-mi’ „Stepgul”, iar generalul Koch internat la Brașov într-un hotel unde mi e tocanei bine-morei tot tovărășia celorlalți patru ostatic cu cari locuiește. „Epoca” pretinde că tun știe dacă în Februar de trecut dl Brătianu a fost pentru pace sau pentru războiu. S’o lămurim noii: și la consiliu de Coroană dela Sforaia din Iunie 1914; și la 20 Septembrie 1914; și la 4 August 1916; și la 14 August 1916; și la Februarie trecut; aici și întotdeauna di Brătianu a fost pentru înfăptuirea României Mari despre ființa căreia sperăm că „Epoca” e a fi precis informată. Ca să se știe și de „Epoca”, fiindcă toți ceilalți români o știau fără aceste explicațiuni . Potrivit tovărășiei încârolată cu „Steagul” de câteva zile, „Epoca” reeditează eri minciuna ziarului d-lui Marghiloman asupra pretinsei împăcări a <lui Stere cu partidul liberal. Cu chipul atecifi „Streignl51 își poate populariza mai bine intrigile și invențiile cotidiane ÍU ■* .1 ,i% Aproiîp# de misie urmie Woidiane ale „Steagnnlii”. Pe ziua de e zi a inventat« Noi candidați lai minister», certuri între liberalii dela R.Sărat și, pentru la bonne bouche o seriei de intenții hosh, pe cari le atribue d-lui Giuțte Brătianu. Așteptăm pa cele de mâine IA : ‘‘piwiwmtjjf ■ ȘI te T 'a cu zt DOMNUL IORGA Mwim fildriinici D. lorga s’a supărat pe nbi. Pentru ce anume, nm știm. Bănuim însă. • Era maimra, era furat chiar, oă odată cu schimbarea stampii politice atât în țară 00: și peste hotare, d. lorga să-și schimbe și D-la oiștea carului și să-și primenească vederile și sentimentele de pe urma cărora, în limpul războiului, pare că nu se alese și teu piedestalul de porfir pe care-l visase în... „Neatul Românesc", n. Iorga este prototâșnl Sidamb brului politic. De vre-o douăseci de ani și mai bine, D-salme facet decât să nu vdă ce a pictorul și să adore ce a ars”. Vecinic agitat, vecinic băntuitor, vecinic necăjit, ci, larga n’a cunoscut decât mulțumirile de o clipă — acelea care i-au măgum amorul proptm și i-ami hipertrofiat personalitatea pe care neprihtdu-și-o fixa încă, și-o obosește aredarnic și pe drumurile *omninei și ■prin ascunzișurile întunericului, și prin sferele abstractului și prim mdrosul stradelor dosnice și pe culmile inteligenței și prin fipele mesei/ mărilor sufletești. Convingerile d-ln Iorga, n’au fost niciodată decî ■ produsul impresiei momentului. Elaticitatea lor, au cunoscut, tensiuni, care pe citi om în locul d-lui Iorga V ar fii compromis pentru totdeauna. D-sa însă a reușit să plutească vecinii la suprafață ca și un naufragiat care a avut norocul să-și asigure din vreme o solidă centură de salvare. Și acest noroc i-l procură pitorescul funiei sale și decorul exotic în care obișnuește să-și prezimte cu oarecare îndemânare succe$*u«ea ideilor și «ig-zag-made . sentimentelor. 1 D. forp<înstit’ același vedre wyitlodramă cu care se inaugurează scena cutiilor nouiilor ‘4eatre„ naționale, în fața căreia publicul încearcă acermi senzație de obișnuință pe c tre se mulțumește s’o enudat* față de toate stigmatele ârotației. D. lorga fetea parte din însăși Dodhim StrecuhuhH nostru de care Fa lepăd, fie e*A lăudat-o sm* a orchstt- o dupd artf» ts» corespundea nevesitaților 4 ani Mommtwie, fia tfa mu n p#limit-o dum] mm so mafítezi parafei mm ♦ s* miteă de-a vurwesind drumuUM pe care înâmplător D-sa îl făcea în amd. luna, ziua satu clipa acea. Pe acelxțif dmm însă, d. larga n'a mers prea multă vreme nici odată. Drmmnd drept ,U plictisește, U supără,, M abases Ic, îl enervează... Și D-sa care shm-’e moare de tot ce stă pe loc, ai pers vecinie, sau mai bine zis, a gor! pe toate drumurile ce se descMăm» la unt spîntUîe vie-l fel, fără să przVă. îmă ajunge unde ar fi dorit. fiîndcă acolo nu' Vari pictut, duce te' cât un singur drum Și fiindcă drumul acela nuar fi putut nemeri fie, căi alunei cînd ar fi știut cul adevărat ce dorește. Dar d. tor.m n'a dorit nimic dace faimă omului care dorește ceva. Inepinul cu Mihai-Viteam, mntinat apoi cu foștii săi profesori ’•■firjind cu diferiții prietini ș*pieoți ocazioncdi ai ?rțuitor sale, ti - Ibrga a procedat la fel. l-a Înălțat, și i-a coborît le a 'udys wo pa f' le-a fortors spatele, le-a surâs on'pilari'a în mâini și le-a întors chi- ul spre trotuarul din stânga după lum D. Iorga a judecat oportun *• > inutil păstrarea părerilor sote 3. ii vecini sau schimbarea decordhii pentru intrarea în scenă a unor alte idei semnate toi . N. lorga. De ce este Í. lorga așa ? Fiindcă Dumnezeu s-a• dăruit de țoale, minus șurupul nineipaî care dă păpușUor-trufanvoie puțini o .de ri merge în linie dimplă. Iată pentru ce d. lorga Fa. împăcat după ce ne vremuri fusese ,<wptit'Mi H cu irozii de la Turda șicu profesorii de istorie de la Univer.'i'nsile din Bungești și fagi. Și iată pentru ce, de data asta d. Ungă s'a supăr d și pe noi, împăcămduse in schimb cu d. Vuza și főcim toporășii de idei cu d. Negruzzi' colaboratori militar de la, „Moldova” d-lui P. P. Crp, cu d. Osvald Theodoreanu ritmul d-lui Bădârău și cu d. Lotcă Antoniu comanditarul din tuși al firmei MucffkillmanMăkensen. Dommâe .'rWpo, Dumpute targa, Bigonseeve- * măcar de data asta, albi milă ! ■ >, ... ’Mod national și fă-fii supärtd m ci toată viața. * e. N. V» din stremniaîe Hotărâre Consiliuluî ti? mîîristr! Față cu lipsa aproape complectă de grâu și articole de prîmaispecesitate ca: încâlțăminte, îmbrăcăminte, articole sanitare, de manufactură, de materii tananțe, de material pentru calea ferată, etc., guvernul a fost autorizat printr-un jurnal al consiliului de miniștri de a interveni pe lângă guvernele țărilor aliate pentru furnizarea lor directă, fie din depozitele ce aliații au la porturile europene cele mai apropiate, fie direct de pe piețele acelor țări și fără a mai trece prin comisiunea interaliată din Londra. Ministerul lucrărilor publice a fost autorizat a trata cu societățile de navigațiune «Maritima» și «Hofmonia», pentru costul navlului și eventual inchiziei vapoarelor ce vor fi necesare pentru transportere din străinătate a cerealelor și mărfurilor ce urmează a fi importate. Au mai fost autorizate legațiunile noastre din Londra și Parte, sf utilizeze personalul comisiunilor române de acolo pentru a organiza serviciul de expediție în țară a tuturor mărfurilor obținute sau cum sostrate și la nevoie a angaja personal din localitate, precum și de a face toate cheltuelile reclamate de necesitățile acelui serviciu. Toate cheltuelile de aprovizionnam, personal, transport, ce vor reclama executarea acestor dispo îițiani se vor efectua din fondul de războiu. mm s preciza : 1 * ,i list epte&t1 nn cunoscut in UMK12«KS«filme a fost ocupat [ Nu este român care sa nu gândească ca dragoste și recunoștință la moalea depusă de misiunea militară franceză în războiul noștri!. Ofițerii francezi au lucrat pentru cauza noastră cu același devotament tra și pentru a lor și le datorăm în glorioasa rezistență drin vara anului 1917, o foarte desigur mai mare decât a Ligei Poporului. De plecareă lor se leagă însă ,amintirea unui episod -trist, tun dmțmânt de mașine pentru numele de român, ne împiedecă să în Lrebuințăm alt epitet care star porii mai bine). Germanii ceruseră indeportarea grabnică a tuturor misiunilor alate, oferind chiar să le permită ibera trecere prin teritoriile lor. Două căi se deschideau vitejilor (oștiri tovarăși de luptă: la prin Vitero-Ungaria și Elveția, ajungând ușor în patru zile la Paris, iar primind o grație umilitoare de la dușman, 2a calea primejdioasă și nesigură prin Rusia. Georges Clémenceau, ministru dezboiu francez, consultat de șeful misi unei răspunsese: „faites poure mieux”. GenerMul Berthelot cu o mână de bravi, nici o mie de uși, amându-și trenurile cu miraliere și panaeiri.f ost puști, «e doari să străbată, a» orice risc nu- i la răzvrătită și jumătate invadată, numai să nu primească o favoare de la dușman. Poate că erai o măsură de prudență a nu se izni pe cuvântul nemuițti. * Plecarea m Organiza de acord cuuvernul nostru, astfel ca cinen ■enuri nu plece în tinei zile com Msttive: pri, dintâi Duminecă 25 'ebruaria, celălalt Lună și așa mai nouk). Guvernul generátate Avessieu, anticipând preliminăriilorela Buftea, permisese trecerea 'alietor germane spre IJ eralitat de iritoiiul nostim, și acestea' trecuseră în camioane autosmobile și i a automobile blimdate încă* de mers 23 Februarie la osia 12 din prin Galați spre posirul delă Beni', amenințând aetfaî să ia«, aceea masi/Uinei francezei s&aveîi veni mespre aceasta manxare pe generalul Bersedeld, care nu află de ea decât tocanai Vineri seara la ora 11, cat totul din întâmplare și dela o pensoană cu totul străină de oficialitatea moastră. Această „operațiune” a generalului Averesteu teia retragerea misiunei franceze facând-o să calca in mâinile socatilor lui Mackensen sau în cel mai bun caz-să primească de la el ii parmistie ,liberii trecere. Aflând de această cursă generalul Berthelot protestă și ceru lămuriri tíhilor în noaptea aceia. Reputaiția de cavalerism și de lorgailism a Țării și a Regelui mă latru trecuse hotarele, și o astfel de imdrasmite nu se putea comite. Se telegrafie deci chiar în noaptea aceia lui Mackensen, punându-i în vedere eă, orice tratative de pace vor fi rupte dacă nu oprește imediat înaintarea trupelor sale. Maickensen nu răspunse. A fost nevoie să se ia măsuri tehnice grave și urgente între Bender și Reni pentru a întântini mersul germanilor, iar misiunea frannceză silită să se îmbarbe și să plece grabnic într’o singură zi. Sâmbătă 24 Februarie. La plecarea generalului Berthelot, cetățean din onoare, al României, sau petrecut la gară MM. N. Re,'ítec și Regina împreună cu ’'toată . Roșf isste, lor Familie, toți miniștrii și foștii miniștri,, toți parlamentarii, un public imens și ales, îiitoroi cuvânt tot lașul, afară de președintele Consiliului de Miniștri d. general Averesen, care mi uri îmbănui să dea ochi cu «cela fie caire plănuise să-l dea legat cobză inamicului. te Sunt ii» ădeăstă expunere următoarele fapte cunoscute de toată lumea care a fost în Moldova : proipetul de plemiere al misiimei în eviri, date consecvtive cu încopere dela 25 Februarie; trecerea trupelor germiane prin Galați la 28 Februarie ora 12 din zi; tăinuirea, acestui fapt generalului Berthelot; o plecară precipitată a misiunei îr ziua de 24 Februarie și, lipsa deiigară a președintelui de conaiști E îie dovedește în deajurus cete extme noi ,4 V' lim OM TELEGRAFICĂ Rusia solicită sprijinul piraților Paris. Guvernul din Omsk a trimis reprezentanților săi din țările aliate o notă spre a fi remisă guvernelor pe lângă care sunt acreditați. În această notă după ce arată motivele pentru care Rusia nu a mai putut continua lupta, guvernul din Omsk solicită concursul aliaților în opera de reclădire a Rusiei, cerând asemenea să participe la congresul de pace. A lăsa Rusia în starea actuală spune nota, însemnează a amenința lumea civilizată de noi sguduiri, cari ar putea lipsi popoarele de binefacerile păcii și pe biruitorii de fructul biruinței lor. ~ Vizita fnșÂ dîn Poincaré în Belgia Paris, r- Bruxelles așteaptă cu nerăbdare pe președintele Republicei Franceze, pe d. Clemencoart și mareșalul Fach, președintele Wllsști la Contra Lyon. ■— Președintele Wilson și d-na Wilson vor sosi Joi la Londra, unde vor fi obiectul unei primiri entuziaste. ființa csîiteîn Sttt : imî Ilanti ! Aseară la orele 5 s’a intrunit conîtetul gerant al Bursei sub pretidenția d-lui Băicoianu, prezenți fiind ”d-nii C. D. Creangă, I. N. An jhelescu, M. Blank, N. Hiotul-sindic îul Bursei, și N. N. Stoika secretar •al comitetului. « Comitetul a hotărât să excluda lin Bursă pe toți acei remizieri aujuși statelor cu care ne află» in stare de război, care folosindu-se de trimimstanțele vremelnic nenorocite l pentru țara au cerut și au obținut « dela statul român despăgubiri pentru pretinsele pagube ce le-ar fi suferit pe urma internării. Numele remizierilor excluși sunt: rl. Sevilian, Moscu Sevilian, Plenar sevilian, Izrael Maeer, Alfred Caling, ld, Almajeit și [sac Profeta. it -— ] €u prilejul vizitei Ispitui laust la Paris Lyon // Decembrie.—Cu ocazia visitei Regelui Italiei la Paris, d. Pichon, ministru de externe a făcut revistei „La Revu* următoarea declarație: Vizita Regelui Italiei e o ocazie de a afirma încă odată amiciția franco-italiană care se perfecționează și se complectează în amiciția cea mai strânsă între poporul francez și italian uniți pentru totdeauna, Beprizsnfsiîttîl Jilso-Slaviîor la tratativele de pace Paris.— D. Pasici a fost însărcinat sa reprezinte startkc iugoslav la congresul de pace. primul Ministru spaniol la Palais Paris. — Contele Romanov, primul ministru spaniol, a părăsit Duminecă seara Franța, spre a se reîntoarce în Spania. ......................................................... " '■- -------- Conflictul dintre Austria și Ungaria Salonic. După telegrame sosite la Paris din Budapesta, relațiile diplomatice între guvernul din Budapesta și cei din Viena, sa fost rupte. D. Harrer a fost dechemai vie urgență. Cauza neințelegerei trebue să fie de ordin economic. trupele franceze la Ems și Mien, Paris. 11 Decembrie. TrupeL franceze au trecut prin Koblenz fn , treptându-se spre malul drept al Rinului, spre a ocupa regiunea ce e desemnată, cuprinzând și orașul Ems, devenit celebru, prin deresa falsificată a lia Bismark. Mareșalul petala la Jnsx din Paris, 12 Dec.—Cu prilejul viziri mareșalului Petain la Bruxelles, Regele și Regina Belgiei au oferit un banchet în onoarea lui La gară mareșalul francez a fost clamat de mulțime. Guvernul JMcv Paris. — Guvernul iugoslav s’onstituit Vineri, sub prezidând l-lui Rotici. Din acest guvern ia parte d-nii M. Koroszac, vice-pre edinte, M. Trumbici, ministru deexterne, Ninci, ministru de finanțe Soarta Triestului Coliano. — Ca răspuns la radiiare anunța că Triestul va fi deznaționalizat, ziarele Italiene , irită că la anul viitor vor aveoc în acest oraș Congresul jurid italian și o mare exporte hatte tali italiană. 'ranspcrhrüe ssrieMÍu Htar Coltano.Eri a avut loc prim experiență a serviciului aerian petru pasageri cu două triplane , ând fiecare câte 11 voiajori și L . ..îje. Rezultatele find .sutisfa culoare a hotărât organizarea unui serviu aerian pentru transportul patorilor și al poștei. ULTIME INFORMATIISM „ Universul” de azi arată că una din instrumentele nemților, cunoscutul BarnosM- Vasiliu a avut hidrăneala și inconștiența să se dedi la amenințări în chiar localul reacției acestui ziar. Numitul Barnoski s’a prezente în redacția confratelui nostru și f . un ton insolent a pretins să ii publice o scrisoare. Nemulțumit , răspunsul dat de direcția ziarulu Barnoski a devenit amenințător invitat să părăsească redacția, scos un revolver, dar, — după sistemul acelora pe cari i-a servit o slugă credincioasă, — a luat-o tim chiai la fugă... Confratele, după ce rezumă, e prilejul relatărei acestui fapt„ biografia faimosului Barnoski coliborator la „Moldova", unde cere să intrăm în război alături de nem., și bulgari, dezertor și rămas î teritoriul ocupat, delator și spio. (vezi căzut Sturdza), prefect c nemților la Prahova, etc.— cere s se ia măsuri împotriva procuriștilo nemților, a căror cutezanță n’ar margini. Ne asociem la această cerere — credem că sancțiunile, pe cari opinii publică e în drept să le pretindă împotriva indivizilor de felul lu Barnoso, nu vor întârzia. Intocmindu-se programul de luscru al Cercului de studii al partidului național-liberal, sunt rugat atât membrii Cercului cât și pot seama ce se țin departe de politici și doresc să colaboreze, a lua cunoștință de acest program, care este pus la dispoziție in localii Clubului liberal din Calea Kiotoriei No. 44. Prin brom decret regal apărut «Monitorul Oficial» de azi a fos desființat Comisariatul general a Basarabiei. S’a menținut insă, în aceasfi parte a tarei directoratele existente cari vor continua să funcțione și tot m mai înainte, și începând de mâine, Joi, va Începe 1. să circule un tren de persoane, ziznic, intre București-Ploești-Predeal. •a . Trenul va pleca la orele 0.30 a. e. m. din București, va sosi la 9.25 la Ploești iar în Predeal la orele 1i 4.05 p. m. ,e Pentru înapoiere trenul va pleca f?din Predeal la orele 12.55 a. m., u va sosi la 5.37 p. rp. la Ploești, iar în București va sosi la orele 9 seara. "■ Atât la sosirea la Predeal, cum ’a și la plecarea din această stațiune, 2. trenul va avea legătură cu trenul a pentru și din Brașov. eV.. . * Cercul de recrutare București vu duce la cunoștința tuturor că: y. Conform ordinului Marelui Stat- Major No. 1678 din 10 Decembrie 1918, toate mobilizările pe loc profitizont date de ministerul de răztboi, secția București, sunt anulate. n Cei ce vor avea de solicitat mobilizări pe loc se vor adresa Marelui Stat Major spre aprobare. 1 ------1? Duminică 9 Decembrie a avut loc o întrunire publică la Râmnicul Sărat convocată de organizația a partidului național-lberal din acel oraș , întrunirea a fost prezidată, de către d-l maior de rezervă Pârvulescu și au luat cuvântul d-nii : Alex. Nica, Ch. C. Cernut, N. Căl.*!«?, A. Hârtiilor, L . Damian, N. Mironescu ș. a. Oratorii au arătat cum au fost * efectele binefăcătoare ale politicei partidului național-liberal, grație căreia s’a înfăptuit unitatea națională și care acum lucrează la consolidarea statului român prin cele "r două reforme, înproprietarirea sătenilor și votul universal. î Trenul personal, zilnic, București- Pitești-Orșova se prelungește pe această distanță cu începere de Sâmbătă 28 Decembrie. i Trenurile laterale, mixte, vor circula pe această distanță ca și până acum, știute de teoLail ■s D. G. Mârzescu, mintetru de teteme sosește azi în Capitală venin de la Iași. Ministerul instrucției pune in vedere tuturor profesorilor secundar saă se prezinte neîntârziit la cule TiroloJor, cimiscâud că linsurile lui vor fi considerate ca absențe nemotivate, sitr vgându-și prin aceaste consecințele legale. Direcțiunea C. F. R. anunță că lucrătorii care au fost angajați de către autoritățile nemțeati, fără ca în momentul evacuărei din Noembrie 1941, acești lucrători să fi fore în serviciul C. F. R. vor fi imediat licențiați din serviciu, întrucât nu sunt necesari. Din contră, lucrătorii care la ■ evacuare se găseau în serviciul C. F. H si care au fost angajați diutoritatea nemțească, vor fi menținuți în serviciu. Eri la orele 6 a avut loc in directia Industriei din Miniaturi de Industrie și Comerț o «diferință arbitrală, între șeful acestei direcții d- Ei iiiți au și delegații oratorilor’ motacurgiști: streviși din câteva fabrici și o delegație patronilor fabricelor respective. O asemenea conferință arbitrala avult loc agi la orele 10 dam de la cm acelaș minister mtn deb «rațiile lucrătorilor ?î patixmile tâmpfeuri și d. Emilia», direeto.ru . industriei. Banu» Națkmailă a Rcavâniri , delegate pe d. I. D. Glinoelriu, i«e ■pector general a o represinte în «omitetei județe«» *deneș>i .de Sprumut im gag pentru agri-enltii; și intdtastici« din jud. Ilfov. D. sindic al Bursei a fost hsărcinat să cerceteze situațiiluturor persoanelor cari frecventează Bursa, față de legea supuselor Statelor cu cari suntem în stare de război#.