Viitorul, ianuarie 1919 (Anul 13, nr. 3232-3247)
1919-01-17 / nr. 3232
p a e s í4 in u KQNAKIA-NAfiE in noua alcătuire a statului egmatv rolul presei e covârșitor. Slujind adevărul și cinstea, propovăduind iubirea și munca, presa va colabora temeinic la opere de consolidare națională și va desăvârși contopirea sufletească a tuturor ținuturilor locuite de Români. Presa ca forță premergătoare a tuturor prefacerilor sociale și a tuturor reformelor politice și polale, trebue să-și închine activitatea unirii și democrației, regresivii și binelui obștesc. Hate ideile mari și generoase, punde și constructive, vor fi sprijinite și popularizate, aduse la cunoștința opiniei publice sub lumina justei lor valori. Astfel ea va face să vibreze de la Nistru la Tisa același suflet și aceiași aspirație unitară, menite să asigure patriei solidaritatea tuturor energiilor și activităților. Presa în România Mare are de îndeplinit un rol de apostolat. A doua menire a presei este să răspândească până în cele mai depărtate unghiuri și în cele mai joase straturi educația și cultura. Cititorul să fie în veșnic contact cu ideile generale, cu toate cuceririle științei și ale artei, să se pătrundă de marile cerințe ale vremei și să învețe a interpreta repede și util idaie î noi și rodnice care agită spiritele din lumea întreagă. Presa trebue în primul rând : sa instruiască publicul, să-i corijeze fetele și să-i purifice—sufletul. Presa ca organ social de luptă va combate statornic , viitul și minciuna, dezrobind poporul de înclinările păgubitoare și relele obiceiuri. Ea va propaga ordinea și supunerea în fața legilor, respectul aproapelui și dragostea pentru trecut. Presa e tot odată auxiliarul 1 administrații, ea răspândește bunele măsuri, relevă abuzurile înlesnește executarea ordinelor osebitelor autorități. Presa e vecini e în funcție de apărarea națională, veghind la toate primejdiile care amenință ordinea Statului și viitorul țării. Rolul presei e constructiv, și patriotic. Dacă în vechiul Regat presa lui a fost întotdeauna la înălțimea menirii sale, îndeletnicinddu-se cu fapte mărunte, intrigi de culise și meschinării cotidiane, noile teritorii românești, prin deprinderile luptelor naționale și prin cultul marilor caut nu pot primi o presa care je sub nivelul concepției de Stat , sau de viață a generațiilor de apostoli și luptători,Mai ales pentru frații de peste munți presa a fost arma cea mai puternică în lupta pentru libertate. Ea est forța lumi ’’ mioare în întuneric și steagul fei lor asupriți. Ea a fost tot dr* tr* pbf y. u* încercare a mucenicilor marei credințe, care n din refer'1'?1 au Intrat adeseori , pentru a ilustra cum î*T fa or, ideea penn T suprau și care trebuea s* ceară și odată să învingă. Apontorii cărturarilor și intelecții foaieor români din Transilvania și Ungaria, manifestat în primul rând pe calea presei, a pregătit ceas cu ceas sărbătoarea romomânismului. Unirea și proclastiația dela Alba-Iulia sunt în cera mai mare parte rezultatul vimpielor neîntrerupte anse de masriple de peste munți. iată pentru ce, cu ur»ț cu Wilii. ii uiuir.șni ci.* C.ic:i•, pasară to ’ și bucovineni ca re au luat ,r real cu noi, au rămas „a ' "’oîitatea și mestri • ,iîC pe wt Vii.it. Și ,§urî S î Și va iiciita mai vorbim de limbaj vulgar, de multe ori chiar tranl, care a indignat pe luptătoi curați și pe visătorii incortați ai armoniei soctele, t oți a avut o singură rugăminte de făcut: să nu lăsăm cu nici un preț ca această presă să pirundă dincolo! Ea ar infecta ufletele și ar otrăvi atmosfera de românism, îngreuind inn consolidarea sufletească a Patriei. Presa noastră ebnte să se schimbe, nu num în formă, dar și în fond. Inducând în coloanele sale arioiul documentar și studiul istructiv, pătrunzându-se de espectul oridinei și de cultul miicei, presă în România M ar trebue să fie la înălțimea nivelui moral și prestigiului Patrie servind cauzele mari și idei generoase. Ea trebue să fie un factor de lumină și cultul menit de a face educația viselor și a cimenta temeliile sufletești ale țării, pregătind și colaborând la România pe care toți o așteptăm. > MmM..Steagul” fie textual urmitoarele: „Puțini pașii e vorba de „Viitorul” — germanii voiau sa isgoneasca*nastia, sa ne răpească orașe, sfi papaireze navigația pe Dunăre, să se ia petrolul, ruinele și pe linii» wwi smi ,y, ferite ,plaia nesfârșite milioane"' Aiderăr ! este că contra acestor extraordinre obligațiuni interioare, adm ie ale tratatul de pace, toată suflarea taiânească era indignată și numai „Steagul” și alte gazete de același găsea bune. „Steagul’ ne mai vorbește de „pretențiunile germanilor de-a ne lua minele și pădurile. II trimetem la opera l lui Marghiloman, la tratatul de Pie, pentru a-și aduce aminte că ,minele și pădurile” nu au fost numi cerute, sub forma de «pretențiuni», ci chiar efectiv «cedate”. Pe cimi oare, veește să, miețifice gazeta ceți mai detestabile politici? * Constațm cu destulă părere de rău că ziarul d-lui Al. Marghiloman in apărarea ce-o ia cauzele vreești fe la noi nu știe să facă româneasca distincție între ceea ce este posibil și drept să li se acorde, și ceea ce este pretinție exagerată o tendință le aservire la interese străine. Dar o atitudine dubioasă sau favorabilă tendințelor de infiltrațiune străină la noi, nu ne surprinde din partea acelora cari găseau argumene pentru a susține ipietențiunile dușmanilor ți £pi, și nu aveau energia pentru a rezista la cererea de antra în cetățenie a tuturor dezerorilor. . Ziarul scrs în franțuzește al paridului progresist „marghilomanist“, vrea să ne dovedească faptul că d. g. Marghiloman era apreciat ca un mare naționalist român în Frana. „Ceea ce nu voia să se știe la așișii București,... se putea afla în patul Franța, și nu se ignora nici chiar în Marne“. Pentru a vedea cât temeiu au pentru tesvnovațirea d-lui Al. Î Marthiloman, țele ce se scriau... chiar n Maroc, este destul să spunem că statele din presa străină la care acealusie «Le Progres» am afluate in timpul chiar al declarărei răsosului, când d. Marghiloman a aelarat „je terms tout pour l’unitéationafe». Dar atitudinea d-lui Jarghilonkin din timpul ocupației, lândria mărturisită de-a avea un redit pe nonai pe lângă dușmanii eamului, lipsa de energie și de atriotism ce-a dovedit-o la v indorea păcei, ne arată, și ar dfi îalș luau cuvintele d-lui ' Marghilomanin ziua 'intrărei noastre în război, cum o întreagă politică filogermană era mai puternică pentru a fracteriza un om politic decât Urele afirmațiuni întâmplătoare și ocrite. Citatele din presa străină — fie din cea de la Maroc! — nu pot cât să dovedească, cum d. Marhiloman jongla cu cuvintele în remurile cele mai grele ale neamlui nostru ! * „Jluocil“ anunță că la ultima ei nătnire ținută lla clubul conservair din Capitală au luat parte și ’opresentant a<legei Poporului“. Așadar nu mai e vorba nici de roțiune paralelă” în alegeri, nici 1 simplu cartel, ci de... fuziune diploctă!... De altfel faptul anunțat de Epoca 1 face decât să confirme ceea ce iată lumea știa de mult: anume ca uga Poporului“ și duhul coneeritor, sunt două firme ale aceleiași trprinderi politice. » Ji nu fi republica GEORGIA — De vorbi cu dl ASSATIANY — Șeful misiunei georgiene —Rarcrfuile dintre noua republică și țările vecine.—Câteva ore asupra istoriei republicei.— fAm avut prilejul fericit că ățil pe dl Losenpaitre Assatiany, șeful misiuniei Diplomatice extraordinare georgiene în România. Și fiindcă ’I <‘u h pe care d-s-a o reprezintă ne este prea puțin cunoscută, asm căutat să mă folosesc deocaziune spre ași cere câteva lămuriri, larg,a ■grăbit să-mi răspundă cu o tremă bună-voință. —• "Mai înainte de toate, 'începe d-m, ași dori ca să se știe că Republica Georgiană vrea să trăiască în raporturi de cordialitate cu toată lumea, și mai ales cu vecinii ei. Dacă este adevărat că relațiunile noastre cu Polonia sunt strânse, este însă cu desăvârșire inexact că avem sau intenționăm să luăm o atitudine ostilă față de Ucraina și Lituania Este interesul republcei să trăiască în pace pentru a se putea organiza ca stat în granițele ei naturale. Georgia a existat, continuă de sa,de sine stătătoare din timpuri istorice, însă totdeauna a fost invadată și prădată de Perși și Turci, ceea ce a determinat-o la un moment dat, să se unească cu Rusia coreligionnară. Prin tratatul intervenit in 1803 între Eraclius II regele Georgiei și Ecaterina II împărăteasa Rusiei, aceasta din urma își luă angajamentul somal de a ne proteja, fără a ne ridica l.K.prnib'nta. Pr t a în «eni însă tratatul acesta fu anulat iar Georgia deveni o provincie rusească izbucnind revoluțiunea rușinea, georgienii care au luptat totdeauna pentru un front democratic al Rusiei — căci democrația rusă victorioasă însemna triumful idealului georgian — și-au afirmat voința de a fi independenți Șj .Vi lua parte de actuala re nublică georgiană care nu dezerta astăzi decât să-și desăvârșească forma de stat național la adăpostul neplăcerilor din afară.i ■ * Cu Rușii n’avem nimic comun; suntem popor aparte de ei. Avem istoria și limba noastră de origina sanscrită. Suntem un popor ne ordine dornic de cultură și admirator al civilizațiunei pe care căutăm a ne-o apropia, din toate puterile noastre. Mulțumită acestora aut lazările și de consecințele anarhiei. Astăzi ordinea cea mai perfectă, domnește la noi și de bună seamă că țările aliate nu ne vizează pe noi când vorbesc de tulburările din Rusia. Puterea executivă se găsește în mâinile uni guvern, iar cea legislativă emană de la un parlament, compus din reprezentanți ai ideilor înaintaț : socialidemocrații, saaiaL federaliști, sociali revoluționari și natomal-democrați. Dacă vom fi lăsați liniștiți, Georgia prin reformele sociale pe care le va realiza, va ajunge în scurt timp o a doua Elveție. * — Îmi permiteți a vă întreba, asupra misiunei d-voastră ? • — Scopul venirei noastre în admirabila d-voastră "țară este de a notifica guvernului român crearea, noului stat, de a-i transmite salutul poporului georgian și de a informa, pe reprezentanții țărilor aliate asupra celor ce se petrec la noi. Până în prezent, am avut onoarea a fi primit de d-nii: Mihail Pherekyde, general Berthelot și Worrirkrr. Ar fostf "dmișcat de sentimentele de pitenie și de bună-voinței de care-sent însuflețiți față de țara mea. * 1). Assatlany a termit spurând, că din momentul în care a pus piciorul în țara noastră și a dat seama de înțelepciunea poporului nostru care române liniștit și cumim, în mijlocul cercului bolșevist care* înconjoară. Al Sand. IM ADERTRHEHT mm E PK — Cd prîvîre In teritoriile ocupate in forto— Paris, 12 ianuarie Conferința pScK, după o scurtă ședință, a aprobat publicarea și transmisiunea radio-telegrafică a declarațiunilor următoare: „Guvernele actuale întrunite în conferință pentru restabilirea unei păci durabile intre națiuni, sunt foarte impresionate de unele știri cari le vin din diferite puncte ale Europei și din Orient. „In diferite rânduri, s’a făcut uz de forță pentru luarea în posesiune a teritoriilor, asupra revendicarei legitime a cărora conferința de pace va fi chemată să se pronunțe. „Guvernele pe cari ea le reprezintă au datoria de a da un avertisment solemn și de a declara că orice stare de posesiune câștigată prin forță va pricinui cel mai mare prejudiciu cauzei acelora cari recurg la asemenea mijloace. Cei cari întrebuințează forța legitimează bănuiala că se îndoesc de dreptatea revendicărilor lor, și că au intențiunea de a susiidia o posesiune de fapt exercițiului drepturilor lor și de a stabili suveranitatea lor prin violență în loc de a aștepta afinitățile între naționalități și rase, și legaturile naturale create de istorie. »Prin aceste procedeuri ei aruncă o umbră asupra titlurilor pe cari vor să le valorifice în urmă, și inspiră BănicH membrilor conferinței. Rezultatul acestor uneltiri nu poate fi decât desavantagios. „Ei trebue prin urmare să renunțe de a întrebuința, prin, și a-și expune revendicările într un mod care să nu lase nici o îndoiierinței de pace asupra vaă cpiurîiei lor**. f «iă U. lidnăței AI. supușii Moi CentRîi — Vor restitui despăgubirile încasate dela guvernul român — Printr’un Secret-lege au fost luate următoarele dispozițiuni: Supușii statelor cu efi ne găsim In război, cari vor fi pri âi, in urma hotărârilor inamicului, despăgubiri pentru că au fost supraveghiați, internați sau supuși la alte măsuri de siguranță de către autoritățile noastre, în timpul concentrărilor și mobilizărilor, sunt oblgați ca, în termen de 30 de zile ,la publicarea decretului respectiv să declare și să depună sumele pipăite. Cei cari au primit, mai mult de zece mii de lei vor opune suma întreagă. Cei cari au primii zece mii de lei sau mai puțin vor depune ce trece peste 3.000 lei. Cei cari au primit pana la 3.000 lei inclusiv sunt dispensați de depunerea sumei, fâcând declarația. Declarațiile și depunarea sumelor se vor face, în comunele rurale și în cele urbane ^reședințe U administrațiile final 4«?8, iar în București la administrația financiară și la Casa de dețineri. Sunt obligați să facii declarații și aceia cari drept drepăguri au primit obiecte de orice fel. Cei cari nu vor face declarații sau le vor face neadevărate, cum și cei cari nu vor depune sumele, vor fi pedepsiți cu închisoare până la 6 luni și cu amenzi de la 500 până la 40.000 lei, iar berea lor de orice fel va fi necundată. Cei cari nu vor putea să depună sumele ce au primit tur arăta în declarații pentru cari niciv nu vor să depună acele sumne. CONFERINȚA DE PACE Diferitele «omisiuni ’ ale Conferinței Paris, 14.— Clemenceau a făcut cunoscut numele celor care trebue să reprezinte marile puteri în cele cinci comisiuni a căror .... Vor constitui: 1) COMISIUNEA LIGEI NAȚIUNILOR : Statele Unite : Președintele Wilson și colonelul .. . . ; Anglia: lordul Robert Cecil, generalul Lucuth ; Franța : Leon bourgeois, Larnaude ; Palia : Orlando și senatorul Scaloja ; Japonia : vicontele Rivada și Orehias. 2) COMISIUNEA RESPONSABILITĂȚILOR RĂZBOIULUI. Statele Unite:delegații foost numiți; Anglia : Sir Gordon Noipart, generalul Attorney ; Franța : Tardieu. și, YamCoude ; Italia: Sciafola, deputatul Raimondo ; Japonia : delegații încă nenumiți. 3) COMISIUNEA REPARAȚIUNILOR: Statele Unite: Baruch, Davis, Maccornick;Anglia: Hughes, Simund, lord Cumiisse; Franța : Klotz, Boucheur, Lebrun; Italia.:Salandra: Domieglis; Japonia. : Mohi, Magopka, Trikini. 4) LEGISLAȚIA INTERNAȚIONALA A MUNCII : Statele Unite : Hurley, Gomper ; Anglia : Barnes, Malcolm de Lavigne; Franța Collara, Loncheur; Italia: Deplan, Cabrini; Japomia : Otehrai, Oka 5) REGIMUL PORTURILOR, AL CAILOR FURATE SI FLUVIALE: Statele Unite: White și încă un delegat.; Anglia: Liston și încă un delegat. ; Franța: firth é, Weiss, Claveide. ; Italia Cresjil, Mariig., , r. kaum, colonel Saho. Declarațiile delegatului american'Oscar Strauss Paris 14 Ian.—Se comunică din New-York. D. Oscar Straus, președintele comitetului ligei creată pentru a sprijini pacea la Paris, in timpul congresului păcei, a plecat azi în Franța. D. Strauss a declarat că nu se va adopta nici o rezoluțiune finală până la sosirea sa. Soarta Coloniilor germane Paris, 14 — In legătură cu deliberările conferinței de pace ziarul ,Jie Petit Parisien“ scrie cu privire la coloniile germane: „Chestiunea , coloniilor genitate este una, azn cele mai, delicate. Chestiunea aceasta, formează obiectul unuia din cele tiremete ale lui Wilson. Se știe, că toate coloniile germane au fost ocupate în cursul războiului de trupele engleze sud-africana, belgiene, franceze și portugheze în Africa, și japoneze în Chiși japoneze și Australiene în Oceanul Pacific. Reprezentanții dominiunilor engleze au vorbit tot demuna de anexiuni, cu privire mai ales la Noua Guineea. Moțiune cu privire la Liga Masinelor Lyon. 14. — Conferința de pace a votat eri, o moțiune, afirmând că liga națiunilor urmărește esențialmente scopul de a menține statutul mondial viitor, dând garanții contra unui nou război. Wilson, Lloyd George, Orlando și Leon Bourgeois, în numele statelor ce reprezintă au aderat la această moțiune, care a fost votată în unanimitate. S’au numit comisiuni cu scopul de a examina alcătuirea și atribuțiile ligii națiunilor, responsabilitatea războiului, reparațiunile de cerut, legislația internațională a muncă, regimul porturilor"’ 'vWÎW ferate și fatale. Comisie-mea pentru masle.smSpan .pro*a*întiiâi Ligei Națiunilor Lyon, 14 Ianuarie. — Asociațiunile franceze, engleze, americane și italiene pentru societatea"națiunilor au hotărât să se întrunească într'o conferință în scopul de a elabora în comun un proiect de societate a națiunilor. Prima conferință se va ține Duminica viitoare, sub preșidenția d-lui Leon Bourgeois: întrunirea miniștrilor Marilor Puteri Paris.—iiniștrii marilor puteri, se vor întruni Luni dimineața la ministerul de externe. Ei vor continua cu deosebire cu examinarea chestiunilor relative la collonile germane și vor întreține conversațiile generate. misilor națiuni Kurnavon. 14.—Primar la vot a., micilor națiuni în conrra păcei și a influenței acestora prestii unite ce le privesc direct, ziarul „ Westminster Gazette“ observă: „ Deocamdată toate hotărârile vor fi supuse unei ședințe plenare a congresului. Este însă clar că va fi imposibil micilor națiuni, să precumpănească în mod simțitor, când ceva s’a hotărât definit'" Mici o chestiune care privește, direct micile națiuni, nu ia fi luată ‘n discuție fără cooperarea și arc primo ful lor. Marele principiu general cert, însă ca hotărârea definitivă să fie lăsată marilor puteri, ideea ca fiecare stat să poată avea un vot egal, este absurdă. Este un rest din vechea idee a absolutei suveranități a fiecărui stat, care idee a căzut, acum și va fi înlocuită cu aceea a Ligei națiunilor. Și astfel micile națiuni vor avea de câștigat, iar nu de pierdut prin această schimbare Căci această veche doctrină a împiedecat conferința de la Tsoga de a realiza ceva, lăsând micile, ca și marile state în joc cu marile puteri. Ari, la orele 3.40, a sosit în Cavenind de la Iași. M. S. Regina. Suverană a fost însoțită de D. G. Mârzescu, ministru de interne. Trenul Regal s-a primit direct în halta Cotroceni, unde M. S. Regina a descins din vagon. În gară Suverana a fost întâmpinată de Curtea Regală. Astăzi de dimineață a sosit în Capitală, și a fost primită în mod oficial, delegațiunea sașilor din Transilvania, care urmează să prezinte M. Sale Regelui hotărârea solemnă voi,dă în adunarea de la Medieș, prin care elementul săsesc se alipește la România. In consiliul tehnic superior, au fost numiți pe timp de un an d-nn ingineri inspectori Antoniu ,Ștefan și Stratilescu. Giceministerul Duncuiilor și Agriculturei a hotărât sa plătească gradațiile profesorilor de la școalele dependințe de el, gradații cari au fost suspendate de la 1 Aprilie 1915. Aceste gradații se vor plăti pe tot timpul dela 1 Aprilie 1945 până la 1 Octomvrie 1918 In orașul Galați s’a numit o comisie interimara condusa din d-mi Alex. Ignat președinte; C. Nazarie vice-președinte; Sascar Vișan, G. Anasse, Stelian Tașcă, G. N. Gamulea și Panait Dan Negru membri. Comitetul Asociației generale a Medicilor intrunindu se a discutat chestiunea eligibilității medicilor, stăvilirea practicii ilegale a medicilor inamici, și modalitatea cercetării activității medicilor rămași în teritoriu sub ocupație. Viitoarea ședință va avea loc Miercuri 1b ianuarie orele 8 și luni. seara. D. F.urgen N. Stefa ori u controlor financiar al Imistiului Iași, a sosit numit controlor al Capitalei pe lângă Direcțiunea generală a Aprovizionarei din. Ministerul de Industrie. Peste câteva zile reapare cu totul transformata revista medicativ «Spitalul» care intra în al 30-lea an. Conțint articole științifice iscălite de a ti mai de seamă medici și un bogat material informativ al întregei vieți medicale. In „Monitorul Oficial“ de azi a apărut tabloul prețurilor maximale aplicate articolelor de prima necesitate. D. profesor Murgoei inspector general al cercetașilor a plecat ieri la Londra. D. Murgoci este însărcinat să predea generalului englez Beden-Powell, întemeetorul cercetașilor în Europa, medalia „Virtutea Cercetășească de aur“ împreună cu o scrisoare autografă din partea A. S. R. I’jincipelui Moștenitor șeful suprem al Marei Legiuni a Cercetașilor din Sbmiânia. Try Un mare număr de cetățeni suburbia Silvestru s’au <o>nstituit într’un comitet de acțiune, cu scopul : 1) De a propaga și lămuri programului partidului liberal. 2) De a fi un organ de legătură între cetățenii acestei suburbii și organele partidului liberal. 3) Să sfătuiască ordinea, munca și cinstea,și să se împotrivească ideilor anarhice. Comitetul are ca președinte de onoare pe preotul comun Chiriac G. Biteianu, și președinte activ de preotul econom Grge Georgescu» de la biserica Silvestru. In urma decretului lege apărut la 4 Ianuarie, serviciul secretariatului și contabilităței generale din c. f. se subdivide, cu începere de la 1 Febr. st. n. 1919, în două: ; 1) Serviciul contabilităței, cu a cărui conducere a fost însărcinată dl inginer șef C. Toroceanu, pe tot timpul cât d. insp. general Șt . Antoniu ,va îndeplini funcția de j sub-director general. I 2) Serv. personalului și secretaratului, cu a cărui conducere a fost însărcinat dl. ing. șef T. Botez. Primim urmatoarea scrisoare: Stimate Domnule, Director, îmi permit a vă ruga să binevoiți a da ospitalitate în coloanele ziarului de sub conducerea D-voastră, acelor câte-va rânduri. ia numărul de astăzi al ziarului „Steagul“ cu data de 11 Ianuarie 1919, citesc o informațiune în următorul cuprins: „D. Al. Doicin a fost numit prefect al orașului Galați. Avocatul „care a vândut cereale cu prețuri „ultra-maximale in beneficiul său „propriu iar nu ai’clientului nou...“ La acestea răspund: Faptul constituind, o infamie, cer sus numitei gazete, dacă este un organ de pub...itate care nu respectă, să comunice numele personajei care, nu să dovedească dar cel puțin să afirme cele publicate. In caz de refuz însă, im ini rămâne de cât cea ce firesc este. Acoperindu-i cu disprețul meu întreg-, să-i judec și eu și opinia publică așa cum se judecă aceia ce insultă mișelește. ........................ „iulțumindu-va anticipat, primul vă rog Domnule Directa,’ expresiunea distinselor mele considerațiuni. AL Doi au Avocat Str. Berthelot No. 14, Galați Cercul de Recrutare București face cunoscut d-lor comandanți militari de la diferitele fabrici și stabilimente din București cari au fost numiți de . „..d in baza ordinului Marelui Stat Major, sua prezinte în ziua de 17 Ianuarie a. c. ora 4 luni. p. m. pentru a primi ordine urgente. Cu privire la cererea adresată Facultăței pentru amânarea sesiunei de Ianuarie consiliul profesoral a hotărât ca această sesiune să aiU loc la data obicinuită, aojânzând ca pentru studenții ce, am uitrite împrejurări, nu se vor putea preziua atunci, să se ivit un nou examen, dată ce se va stabili ulterior, în Mars lunei Februarie. Serviciil poștal adrian Karnavon 14. — Aeroplanele care duc acuma delegații conferinței pecei și documentele între Londra și Paris sunt prevăzute cu aparate telefonice fără fir. Aceasta va da sibilitatea piloților să vorbească unii cu alții când sunt în aer, dându-le putință să primească de pe pământ știri dese și orice alte instrucțiuni speciale. !c,, 5S J n IdK I i â.I ^ 4 I fc 1 r -• 4 ! P1ÜIIL 0. IfilMi • la cartea marfială — .4\ Azi dimineață a venit, înaintea? 5 Curții Marțiale, procesul intentat i impui,iva lui George Metaxa-Dori^ (acuzat de dezertare lac inamic în ca^ .»li Late de locotenent de infanterie. Curtea era compusă din dxiii :J I Colonel Calotescu, dela brigada V,’ s președinte, locot.-colonel Naum, din regimentul de escortă, căpitanii Lu, Iuliu Ștefănescu și Lerescu, magrăștrați la tribunalul Ilfov, membri. Comisar regal a fost d. maior Niculescu Leonida. i . Apărarea a fost susținută de n. . maior Fiefteriu, avocat. . . . orele 12 Curtea a foat : liberare. 1 După o deliberare de stare de oră, Curtea Lechiiuța, coindm«nând pe G._..H .. în fect .3/7/ Condamni a declarat- rec. iisti. ;/ /