Viitorul, iunie 1920 (Anul 14, nr. 3657-3678)
1920-06-03 / nr. 3658
Anul al s ® - In vac&îas BHÜ1 șl sasaaoffigaÉs» fésSSSííf Sfesa H COSI. în&rdîeaS și ^ucevina ABONAMENTE IN ȚARA: IN STREINATATE: Un an ... . Lei 120 :1 Un an . . . Lei 2Í0 Șase luni ... » 60 11 Șase luni . . » 120 Trei » ... » 30 I Trei » . . . i 60 REDACȚIA STRADA EDGARD QUINET No. 2 (Vis-â-vi9 de Hotei Cap9a) Telefoanele: Direcția 0112.1 ADMINISTRAȚIA STRADA ACADEMIEI No. 17 Redacția și Administrația 42/21 fi 3!tl ANONCIORI COMERCIALE , ----------— : Se primesc direct îa Administrația ziarului, strada i Academiei No. l7 și la toate Agențiile de publicitateO Mâ râie if*o —-——— Ir vecfciw! BA Hi ^egat și Basarabia I £@f$.î?i Äfilsa! și Btscovina REZULTATUL ALEGERILOR Acum, când se cunosc rezultatele alegerilor pentru Cameră, din vechiul Regat, Basarabia și Bucovina, putem face câteva considerațiuni obiective cu privire la semnificarea lor. Pentru a putea însă judeca mai bine, în linii generale, aceste rezultate, e nevoe să aruncăm o scurtă privire înapoi, asupra condițiunilor și a situației politice care a prilejuit a doua consultare a corpului electoral care, prin vot obștesc, a fost chemat să dea al doilea Parlament al României Mari. Se cunosc condițiunile în care a venit la cârmă guvernul Averesem Nu numai incapacitatea de a guverna a cabinetului Vaida, și descompunerea lui prin demisii succesive ale membrilor săi, dar mai ales spiritul anarhic și demagogic către care duceau țara reprezentanții „țărăniștilor“, ca și socialistul „sui-geieris“ care, în loc să asigure ordinea în stat, încuraja fățiș tendințele anarhice, — au făcut necesară constituirea unui guvern a cărui misiune era, înainte de toate, menținerea ordinei. De aceea alegerile legislative actuale s’au făcut pe această chestiune a ordinei, și corpul electoral era che Amat să se rostească și să hotărască dacă înțelege să mențină actuala așezare a Statului, — în cadrul instituțiunilor cari îi asigură propășirea prin ordinea socială,— sau să încurajeze tendințele partidelor anarhice, cari urmăresc dezagregarea Statului sub actuala lui formă, lupta de clase și revoluția socială. Rezultatul alegerilor nu lasă nicio îndoială in această privință. Imensa majoritate a poporului român de pretutindeni, chemat să-și aleagă reprezentanți în al doilea Parlament al României Mari și-a manifestat încrederea în partidele de ordine, iar grupările anarhice și demagogice au eșit înfrânte din această consultare a țarei legale. Două sunt aceste grupări: partidul socialist, care prin fixarea în fruntea listei din Ilfov a candidaturei lui Bujor, și-a concretizat tendințele internaționale și revoluționare, și partidul zis„țărănist“ care, neavând nimic comun cu sufletul cinstit, ordonat și înțelept al țăranului român, vrea să înfrângă armonia socială și să inaugureze o luptă fratricidă de clase în țara românească, cu ajutorul unei desfrânate demagogii. Și una și cealaltă din aceste grupări au i eșit complect înfrânte din alegeri. In alegerile trecute socialiștii nu au luptat, au declarat că se abțin, ceea ce nu i-a împiedicat însă să primească cele câteva mandate pe cari totuși le-au obținut. Ei bine, cu toată propaganda activă pe care au făcut-o acuma, la sate și la orașe, nu au dobândit în vechiul regat mandate mai numeroase decât acelea pe cari le-au avut atunci când declarau că se abțin dela alegeri... Se dovedește deci că în afară de cele două-trei centre industriale, în tot cuprinsul tonei socialiștii nu dispun de nici un contingent electoral. Acelaș lucru cu țărăniștii. Afara de vreo două-trei județe unde au izbutit să-și strecoare câțiva candidați, țărăniștii,—cu toată coaliția pe care au făcut-o, — nu au reșit să obțină nici pe departe numărul de scaune ne care-l aveau în Parlamentul trecut, când s’au folosit de prilejul că partidul prezidat de generalul Averescu nu lua parte la ele. In județele Vlașca, Teleorman, Argeș, Muscel, Dâmbovița, Tecuci, Barcău, Buzău, Prahova, unde la alegerile trecute se aleseseră sau numai dânșii, sau în majoritate, de rândul acesta sau nu s’au ales de loc , sau au pierdut din locurile pe cari le dobândiseră, cu tot concursul naționaliștilor și, pe sub mână, al socialiștilor. Aventura demagogică și anarhică a d-lor Iorga-Lupu-Mialache, a primit o lovitură grea. In ceea ce privește partidul liberal, este de remarcat că el, —îngrijit de interesele superioare ale țarei, — n’a dus luptă în contra guvernului, pe care nu l-a atacat cum ar fi fost normal pentru un partid de opoziție, ci a avut față de dânsul o atitudine de rezervă binevoitoare. Indiferent de rezultatul alegerilor din Transilvania.— cari nu pot schimba prea mult proporția, guvernul prezidat de generalul Averescu dispune deci de o majoritate parlamentara care i-ar îngădui să guverneze. Se naște însă o întrebare firească : e de ajuns să ai majorități parlamentare docile, să înfrângi anarhia, pentru a guverna spre folosul general al țarei ? Desigur că nu. Pe lângă condițiunile de mai sus, se mai cere una, cea mai însemnată, partidul care și-a asumat răspunderea guvernării și a obținut încrederea majoritătei corpului electoral, să aibe capacitatea de a guverna. Va dispune guvernul actual de această capacitate de guvernare, în vremurile grele pe cari le trăim, când consolidarea României Mari și transformările sociale, economice, reformele de tot felul, cer încercată experiență, adâncă pricepere și capacitate în conducerea treburilor publice ?.. Din cauza unor anume indicatiuni, suntem siliți să nu răspundem de pe acum afirmativ la această întrebare, înainte de a vedea la lucru și guvernul și parlamentul .Alegerile au dat guvernului Aversen condiții prielnice de guvernare, căci i-au asigurat ordinea. Nu depinde insă nici de noi, nici de Parlament, ci de însăși capacitatea sa de a guverna, dacă el va putea să asigure tărei împlinirea complexelor și marilor sale nevoi. Fie ca succesul electoral pe care la avut, să îndemne guvernul din general Averescu la o operă, nujj si de interes general, ar fi regretabil dacă, influențat de acest succes amettalor, s’ar lăsa înclinat spre o operă de interes secundar, de partid, sau de alt ordin. Persoane bine inițiate ne dau următoarea explicare asupra plecărei brusce a d-lui Grigora Nicolae Fii pescuite Paris: D-sa, în urma cu totul neașteptatei căderi la alegeri, va expune cazul Consiliului Suprem de acolo, care tocmai în acest moment s-a reîntors din călătoria sa din Europa. Profitând de zilele când Consiliul Suprem e încă la Paris, înainte de a Tîrsa iarăși în diferite orașe d. Gr. Fllpescu crede a da o puternică lovitură generalului Averescu cu concursul supremului triumvirat, in Ziarul , Românimea“ spune că d-l Take Ionescu ar fi fost gata să intre într-un cabinet național. De ce a fost refuzat ? Răspundem: Un minister numit „național“ și având ca program cedarea Banatului, ar fi fost o prea mare lipsă de logică și de consecvență politică. Procesul pe care proprietarul N. Iorga, l-a intentat chiriașului său invalid,— ne arată că, după vorba lui Zilot Românul omul ..plin de barbă și gol de minte“ nu s‘ar fi împăcat i ân proectul d-rului Lupu care «xpropria casele proprietarilor. . Ori, poate în legea, d-lui Lupu s‘ar fi decretat casa celui pe care va. zugrăvi, cu anticipație Zilot Românul ca monument național ne expropria,W1 ? UN PERICOL PENTRU CULTURA SCUMPETEA paralizează silința Ja domeninS șiîliți ai..medical. scum. Frema face adevărate ravagii . Dacă scumpetea produce efecte neplăcute în toate domeniile vieței omenești în nici unul poate, consecințele ei nu se manifestă în mod mai păgubitor și mai puternic ca în acela al științei în genere și în special al medicinei practice. Se șitie că medicina a dat la iveală în ultimul timp descoperiri de așa importanță încât au revoluționat, aproape bazele pe care ea se întemeia până acum. Descoperirile sau invențiunile noui nu s-au putut introduce în aplicațiunile științei deoarece întrebuințarea lor necesită cheltueli aproape exorbitante. Preșurile E neafcordabile ale aparatelor Spre a cita exemplul razelor Riantgen care după cum se știe au o importanță deosebită pentru determinarea unei fracturi cât și pentru diagnozarea unei afecțiuni a stomacului, deșicei udului sau a intestinelor ca și pentru extragerea unor corpuri străine introduse în corpul omenesc, costul aparatelor și accesoriilor acestei admirabile invențiuni a crescut în așa proporții că amenință a le scoate cu totul din uz. Chiar dacă, după cum remarcă un profesor în ..Neue Freie Presse“ medicul care întrebuințează aparatul Roentgen păstrează tuburile cari s’au urcat, dela 500 coroane la 900 coroane— cu ochii din cap totuși ele nu pot difra o veșnicie, iar pe de altă parte plăcile cari servesc la acest aparat au atins un preț absolut inabordabil din cauza argintului și sticlei din care sânt confecționate și care s’au scumpit de 50 de ori. Iată de ce cu toate economiile pe care le fac—adesea se înlocuesc plăcile de sticlă cu plăci de hârtie—cheltuelile Institutului de Radiografie din Vicám sunt de 50 de ori mai mari ca în 1914 și așteaptă cu îngrijorare momentul când un aparat va costa până la 300.000 coroane, pe când în 1914 nu costa un asemenea aparat de a cătta până la 7000 coroane. Acelaș lucru se întâmplă și cu apătratele de endoscopic instrumente compuse din mici pete electrice care introduse cu tuburi în cavitățile corpului, permit investigarea lor care costă câte 10.000 coroane bucata. provizare al altora în privința necesităților mancei științifice, când e vorba de bibliotecă și reviste de specialitate lucrurile stau și mai rău. Sumele ce se acordă pentru dotarea bibliotecilor și a laboratoriilor , fiind derizorii nu ne pot procura nici întreține nici cărți, nici aparate și nici materialele necesare pentru experiențele de laboratorul. Nu mai punem în socoteală greutățile ce prezuliscă pentru student din cauza scumpitei mijloacelor de transport pentru bolnavii clinicilor din pricina prețurilor exorbitante în care i se procură alimentele reconfortante. Am semnalat câteva din consecințele cele mai simțitoare pe care le produce scumpetea asupra acelor ramuri ale științei care sunt de o aplicațiune practică imediată. Aceste efecte au însă repercursiuni și mai îndepărtate și anume asupra progresului general al științei omenești care va fi tatăl întârziată din cauza greutății de procurare a mijloacelor de experimentare. Statele și în special acele autorități cărora le incumbă aceste probleme, vor trebui să se preocupe serios de ia găsi mijloacele necesare pentru a remedia o asemenea stare dăunătoare de lucruri. Aparatare chirurg rcal? Dar cea mai mare preocupare a chirurgilor moderni o formează azi găsirea aparatelor necesare pentru operațiile chirurgicale. O simplă siringă pentru anestezia locală costă 300 coroane, dacă se găscest de injecție costă înzecit iar novocainul — un preparat pentru anestezieri locale, — a devenit imposibil de găsit din cauza speculei care a pus mâna ei pe acest produs. Tot asemenea produsele narcotice ca etilul de clor, eterul, cloroformul care s-au urcat cu 50 până la 80 la sută și nici nu se găsesc. Mult mai prost stau lucrurile însă când e vorba de pânzeturile pentru pansamente și ața de mătase care este de o calitate inferioară și singură costă pe elinica chirurgicală din Viena peste 500000 coroane anual. Accesoriile de cauciuc au devenit rarități iar pansamentul de pânză care lipsește aproape toat ia fost înlocuit cu pansamentul de hârtie. Mai malt dificultăți însă îl așteaptă pe chirurg în perioada de convalescență a pacienților. Medicamentele necesare pentru acieas peri-1 cadă sau lipsesc, sau se găsesc foarte greu și de aceia și tratamentul medical este înlocuit adesea cu tratamentul ambulatoriu. Dar sa bife ieteeilor Oricâte sforțări ar face spiritul inventiv al unora și talentul de îm MOTE roșii" și tramvfieie Dacă Harvey are meritul de a fi descoperit mecanismul circulației singelui și a o fi fixat fisiologicește. Războiul a fost um al doilea învățat care ne-a arătat valoarea circulației... trenurilor sau a tramvaelor pentru buna silare a țarei și orașelor. Capittala României Mari suferă în mod vizibil din pricină că nu are suficiente mijloame de comunicație. Puțină lume se poate duce ca să respire puțin aer curat la Șosea sau la Filaret. Rămân să profite de verdeață, tocmai aceia cari având automobile pot guste farmecul vieței de la țară, chiar la țară și nu la periferia orașului. Și tot din cauza lipsei mij © acelor eiine de transport, Târgul Moșilor — faimosul târg care ținea pe orășean cu țăran, care punea nota de veselie rustică în mijlocul unui oraș cu pretențiuni de occidentalism — este aproape necercetat. S-au tins timpurile când Capitala suna dela un capăt la altul, că Târgul Moșilor ru a deschis, după baloanele colorate,ci după asurzitoarele trâmbițe, după zvîrîitorile ce distrau nu numai pe copii . Târgul Moșilor cu corecțiile lui de vase de pământ cu donițele frumos pirogravate, adormit sub vremea ocupației, nu poate să se mai deștepte nici acuma din letargia în care s’a aruncat războiul, pentru că îî lipsește Îmi, ca și multor colțuri plăcute ale Capitalei tramvaiul eftin și comod. „împrejurimile“ orașelor mari, cari dau atâta farmec vieței de acolo, au putut să atragă și să devină părți rupte din viața intensă a orașului sabăturat, pentru că între ele și om, au existat tramvaie eftine. Războiul, sdruncinând întregul aparat circulator al garei și al orașelor, a dovedit, astfel că trenul și tramvaiul sunnt tot atât de importante ca circulația sîngelui în organismul individual. Petronius ADEVARAȚII BBHBBHKBBBBBBgBMHBI TIRANI Faptele ultimelor săptămâni dovedesc până la evidență cinei sunt acei cari își dau joc de libertatea conștiinței, de libertatea muzicei precum și de tot aceia ce în discursuri incendiare, pretind, că e sfânt, când e vorba de atacat „burghezia toyanică". Lucrători arestați de șefii.sindicaliști pentru singura vină de a voi să muncească; muncitori bătuți în ateliere pentru că nu voesc să se sipue ordinului de lene; terorizare în fabrici pentru înscrierea în sindicate, terorizare la poarta localurilor de vot pentru a alege pe Bujor și Bogdan. Iată opera din ultimul timp a celor cari pretind că simt „conducătorii aleși de voința muncitorimei“. Sub pretextul ,,Dreptăței sociale“, — ei opresc din vânt ciocanul muncitorului harnic, împiedicându-l să lovecscă ninova’a, — înlănțuindu-i mâinile în cătușele lenei, — otrăvindu-i sufletul cu veninul urei. Sub pretextul .,organisărei muncitorimei“ ei așteradă, la porțile atelierului pe ostenitul lucrător, pe lucrătoarea cenomă, — pentru a o zeciui de salarul agonisit cu cinste și în folosul unui „ideal“ care dadă te este pe buze, nu le stă și în inimă... Ei sunt acei puțini, cari folosesc bun,.credința masei muncitorești în folosul lor propriu, a lenei și ambițielor, — dând în schimbul ban vicii muncii cu greu, vorbe goale, în schimbul hărniciei, agitații sterile. Ce legătură din acești exploatatori ai săracilor, cu acel pe cari îl tiranizează? Ce garanție morală aduce muncitorului înșelat, refugiatul dintr’un vechii partid politic sau lucrătorul ce și-a părăsit atelierul pentru a trăi în belșug din cotizațiile stoarse cu sila, — devenind „fruntașul“ ce pretinde nn ascultare dar surținere oarbă? Desigur nici mia. Și muncitorimea o simte. Caută să zdrobească lanțurile în cari o încătușează câțiva tirani. Primă în paiajenișul pe care nedumniții ei șefi iau țesut abil pentru a o prinde și secătui, muncitorimea se agită, caută. .42 se elibereze, să pornească pe o altă cale. Zadarnice sunt amenințările, ua darnică tirania ce o desfășoar1t cei câțiva speculanți ce își văd existența parazitară și armbițiile fără margini amenințate. Lucrătorul reește să calce pe o altăf cale. Sindicatul roș au teroarea inchizitorială, și sistemul de a trata pe lucrător ca pe o vită bună de tras doar carul triumfal al unui părăsit sindicalist, — în curând, va fi trăit. Lupta pe care conducătorii acestor sindicate roșii, o dau contra foștilor aderenți e darnică. Teroarea ce o desfășură e inutilă. Muncitorimea va vedea chir până la sfârșit... 0 |[n Franța F a acordat zilele astea premiu! § Curând care se atribue marinarilor ca'e salvează vieți omenefi în pericol de a se pierde. Distincțiiîrr'a a fost decernat, printre alt’i matelotului Henri Ilaiusson care, cu primejdia vieței, s’a scufundat în largul mărei lângă Agi, pentru a salva din cârma unui vapor avariat doi copii pe care tatăl și fratele lor încercaseră în zadar să-i scape, iar ceilalți marinari îi declarară imposibil de salvat. Câte din aceste documente ale generozității și curajului omenesc rămân necunoscuți. I experiență originală a fost organizată de consorțiul comercianților d încălțăminte la Bâlciul din Paris, în scopul de a demonstra că prețurile pe care aceștia le cer pentru articolele lor nu sunt prea exagerate. Publicul va fi invitat să urmărească fabricațiunea încălțămintei din momentul până ese pelea din fabrică și până ce ese confecționată și lustruită din prăvălie. Organizatorii speră că demonstrația va fi atât de convingătoare că ziariștii ca și publicul vor accepta in urmă încălțămintea cu orice preț li se va oferi.... de nulă. Din partea mm'i funcționaut al fabricai dantilii Belvedere, prin vii următoarele amănunte interasanta, cu privire la agitațiile cand se fac printre lucrătorii fabricei de tutun și a ceei de chibrituri din Capitală, in toamna anului 1918 și puține zi!..- după pisoairea nemților și când Autorile Române se căsneau a relua activitatea în teritoriul fost ocupat, lucrătorii și lucrătoarele de la Manufactura de tutun „Belvedere“ lasă lucrul, fără măcar a anunța cu câteva or. mai înainte Direct.Ilinca și -e prezintă cu un memoriu de revendicări î d-lui Ministru de Finanțe. In acel timp guvernul nici nu-șî luase reședința în Capitală. O artfel de loviură dată fără vete și în timpuri încă turburi a pus trip lor't’ storul de~Director-General al Regiei de pe atunci, în situatia de a nu putea da nici un, răspuns, decât promisiunea de a fi sati făcuți, cerându-le un răgaz de 2—3 zile până ce era să se întoarcă Ministrul de finanțe care se afla la Iași. Lucrătorii au refuzat să reia lucrul și era și logic să fie așa; căci dacă miceanea a fost pornită, poate spontan și eu nici un gând .ție turburam poRcnimii în apă turbure s-au ivit, discursurile Incendiare și ațâțăirile au început sa lipsă Acesta a fost începutul și dat fiind eulaitudinea ce Direcția Generală a Regiei a avut, intodeauna pentru personalul fabricelor, li s’au satisfăcut toate cererile. La epoci determinate, însă lucrătorii au făcut din noul greve și noul agiație și grație acestor mișcări lucrătorii de la Regie au putut obține tot ceea c.. .au cerut. Așa li s’a dublat leafa. La această leafă dublată, s-a adăugat 60 la sută, la acest total 10 la sută pentru fiecare, trei ani serviți Regiei și în fine un ajutor de 4 lei pe an f’x și o chirie la pară de 25, 35 sau 40 lei lunar, după greutățile familiare ale fiecăruia. Au cerut șă li s-au dat sub numirea de alocație de hrană și cincime pe timp de 23 luni de ocupație o sumă care reprezinta: 2 leine zi plus o cincime din leafă. Au cerut și li s-a d lat pe timp de 23 luni de ocupație socfa ce au avut-o la, declararea războiului, deși în tot timpul ocupației au munci, și li - au plătit lefurile respecive de către administratjri armatei de ocupație. Acestea au fost revendicările bănoș î cari toate au fost satisfăcute. Ca și sat cuSsreșli (Jar: vernicărî morale au cern.i : Sprijii» 1) Detaigați care să le reprezinte interesele și 2) Consiliu muncitoresc, care mărturisesc, nu știu pentru ce. Consiliul muncitoresc s’a ales, dar în el au intrat.' numai agitatori, reprezentanți ai pescuitorilor în apă turbure cari au exploatat orice mișcare a lucrătoriilor în interesele celor de la clubul socialist. Cei de la club încasau taxe, abonamente cotizații, neutru Casa Poporului (ED lei de persoană), ©orbății etc.Sub egide binelui ce voiau lucrătorilor, membrii consiliului muncitoresc nu permiteau să se primească în lucru (1 vât cei susținuți de ei, de la care încasau pînă la C09 lei pentru un loc, sau pentru cei 'ce în timpul ocuupației au lucrat 'în fabrică și fiuplecarea famillori »e retrăea pe la locurile lor și auzind că se dă. locația și cincimea au venit, la Bn,ciresie să o ceara și neștiind dacă au drentul sau ,nu și dată fiind puterea delegaților se aduceau Ion. Caerele făceau serviciul în schimbul unei zeciveli care s-a ridicat până la 50 la sută. O altă cauză care-i atrăgea pe cei din sonsinul munciter,i:&e era și faptul că acești delegați nu munceau nimic, veneau gătiî la lucru ca la plimbare, făe țu pe șefii de atelieri, suspendau lucrai când voiau pentru ca toată lumea săl se stângă ca să se țiă discursuri de ei sau de reprezentanți ai clubului socialist, ca Christescu, Popovici,Pătrutescu, Migoiță, Burâă etc. discursuri în care cuvintele de Boer, Burghez, Ciocoi, fabrica voastră Ce. și Insultei» la adresa conducătorilor fabricei, a funcționarilor și familiilor lor nu mai contsueau. Tot acești delegați strângeau cot.,zațiile fiică să dea chitanțe, distribuiau „Socialismul“ în ateliere, darrau «mici în timpul lucrului, fumau țigările cele mai bune, în fine făceau ce voiau și cu durere priveai la acest spre acel trist. Lucrătorii forfoteau prin curte și coridoare și dacă îndrăznea cu livra să le atrabă a.-iiția, îi auzi a*. ști«/gând totală unde consiliu! muncă*,o rege constitui/ în tribunal permanent judecat, dau sentințe carre se rezumau în „te azvârlim pe poartă că e Fabrica noastră“. To.i] se rezuma în terorizarea Direcțiinicii, funcționarilor, personal», lui de conducere și control ș', iar în aceea ai lucrrătorilor cari nu aveau ală vină decât acria, de a-și vedea de lucru, deși plăteau toata dările către sindicat și club, L sp aduceau v'na că miimcfec’ pentru boert. BglfsfäiSs dels f^örica da €niS3rSf?í?i Aceasta era starea de fapt, când se ivește incidental de la Fabrica de'h hritruirî unde, cei ce nu admiteau anarhia și satul de teroarea ]n care erau cupinșî, au reacționat cu ocazia.eliminărei din Inerți de cătore indicali ștî a 3 lucrători care nu le împărtășeau vederi la. O parte din personalul fabricei de chibrituri, constituit în Sindicat National, a cerut autorăței s I oricare pe lângă garantarea libertatii muncei, libertatea cugetfrei și întrebarea onlineții. Aceste trei desiderate pentru care s-au dat atâtea lupte, au exasperat tocmai pe cei ce făceau at'â'ia, caz de ele și cu am'taintărî, mistificări ale adevărului și teroare au determinat majoritatea lucrătorilor la grevă. Deși după cât știm fabrica ste redeschis și primește pe cei ce vor să prin ce c oră fără a -s» știrbi nimic din revendicările câștigate, dar simplu ferrt.pl că nu permite Hbc.-trdca muncei adică. care vrea să lucreze să lucreze, fer“ n f întreba' la o idol pe închină. (Fbertatea cugetări'.) au făcut, pe cei ce-i conduc să monte greva pontam o parte din lucrători si ammo ne foi AUTOalinien ati In clubul socialist al Internaționale'IT.a. ei neadmițând că cugeți altfel drefit ei &'■ numai atunci să ai dreptul la vieță, altfel, nu. Greva pasivi 1*» fabricati © «IS'RITÎ Vgzfijidr>( lucrător’'! uoinns?Cimentațî la Internaționala ITI-a și organizrază în Sindicate Naționale și, fiindu-le tramă, că și la fabrica de tutun ce va produce o reactiare în acest sens majoritatea lucrătorilor fiind scârbiți de teroarea la care erau supuși, mtmeiteffdl simlieaU^tt lucrători. AGITAȚIILE MUNCITOREȘTI — nu din cauza ravenduiriior sodaSa esMOTake el srașie instigațiilor sindica!i*!107 internaționall Coatmuirea în papaya maszm din noile mmutări Romania Agricolă ASARABIA Viile«—Invățământul aurie ®?.—€ pm ° itaassagawi ii 'iiiwi MiiiiMWfWi*» w Tinpurile de experiență Vița de vie se cultivă pe o suprafață destul de întinsă, este una din principalele ramuri ale agriculturei din Basarabia. La sfârșitul veacului al XIX suprafața viilor cuprindea peste 100.000 hectare, dar din cauza insectelor (filoxera, ridichiu) care au prins rădăcini noi, fiind aduse din Franța odată cu butașii altoiți, suprafața lor a început să scadă încât la 1914 după datele statistice conținea numai 42.682 de desetini , și anume cultura viilor în Jud. Hotin sunt 310 vii, care cuprind 102 desetini; Jud. Soroca sunt 5899 vii care cuprind 1202 desetini ; Jud. Bălți sunt 12.000 vii care cuprind 4700 desetini; Jud. O Bici sunt 22.000 vii care cuprind 8040 de desetini ; Jud. Chișinău sunt 16.229 vii care cuprind 6097 de desetini ; Jud. Tighina sunt 10.460 vii care cuprind 4138 de desetini ; Jud. Cetatea Albă sunt 23.600 vii, care cuprind 7203 desetini ; Jud. Ismail și Cahul 23.600 vii care cuprind 11.200 desetini. Total se găsesc 114.550 de vii, care cuprind 42.682 de desetini, ceia ce arată că majoritatea viilor este în mâna micilor proprietari și dacă există mari proprietari ei sunt foarte putini. Aceste vii dau anual 12-14 milioane de vedre, socotind în medie 260- 215 vedre de pe desetină. •In ultimii ani recolta a fost destul de abundență, dar din cauza închiderei frontierei spre Ukraina vinurile basarabene nu au fost exportate, iar micul proprietar din cauza lipsei vaselor nu a putut lua măsurile necesare pentru păstrarea vinului, lucru care a adus la scăderea prețului sub cost și ruinarea multor podgoreni. Proprietarii mari având mijloace necesare au posibilitatea de a îngriji vinurile lor, ridicând calitatea lor, ca gradul de tărie, culoare etc. Acuma în Basarabia se găsesc peste 10 milioane vedre de vin, așteptând desfacerea, iar recolta nouă care se apropie pune pe podgorean de a consuma cât mai mult vinul său spre a deșerta butoaele pentru noua recoltă. Zemstva Basarabiei a încurajat în ultimul timp dezvoltarea viței de vie dând țăranilor capitalul necesar timp de 4 ani fără procente, butași din pepinierile ei proprii cu prețuri reduse, lucru care a determinat pe mulți agricultori să se apuce de cultura viței de vie. In Basarabia sunt 6 școli de agricultură și viticultură. Acuma se organizează și domeniul Românesc în școala practică de viticultură, așa că în curând vor fi 7 școli. Din aceste școli se recrutează personalul instructor de care au pe voe Statul, Zemistele și diferiți proprietari pentru serviciile lor. Școalele de agricultură sunt următoarele : Școala de la Pucurezeni jud. Orhei; Școala de la Purcari jud. Cetatea Albă ; Școala de la Cricov județul Chișinău ; Școala de la Grinăuți județul Soroca ; Școala de Viticultură Saharna jud. Orhei ; Școala de Viticultură Chisinau jud- Chiișinău, care are studii emisii de viticultură, venologie și horticulture, înzestrată cu un frumos material de laborator și demonstrativ. Toate școalele încă sunt pe cale de nouă organizare și în această direcțiune secretariatul general își dă toată osteneala ; asemenea îi lipsește personal didactic suficient pregătit în limba națională. Cât privește materialul distrus în mare parte de vântul revoluției, aceasta se va reface prin mijloacele bănești de care Secretariatul dispune. Idealul Secretariatului este de a reface sufletul acestor școli îndreptându-le pe singura cale astăzi cerută de vremuri . calea vieței naționale Românești și în acest sfânt scop nu se va da la o parte de la nici un sacrificiu. ■ Punctele agronomice în număr de 12 sunt considerate drept câmpuri de experiență. Aci se fac încercări culturale și practice, pe o mică scară se înțelege,, o selecțiune a semințelor și se fac lucrări cu caracter experimental. In baza reformei agrare se vor înființa noi câmpuri de experiență și demonstrație. Lucrările sunt în studiu însă cred că din cauza lipsei de mijloace în anul curent nu se vor înființa noile câmpuri, de experiență. Actualele câmpuri sunt conduse de un agronom șef, ajutat de 2-3 instructori după importanta punctului. Acești instructori au datoria de a da sfaturi și chiar de a executa de a face a se executa de către țărani lucrările agricole în condițiuni cât mai bune. In anii din urmă însă din pricina evenimentelor punctele agronomice nu și-au putut atinge ținta. Atât clădirile, cât și tot materialul a fost adus într-o stare de aproape de neîntrebuințat. .Dacă mai adăugăm anul agricol mizerabil 1918, care a răpit viața atâtor animale de muncă, apoi vom fi în stare să vedem cât de mari sacrificii a trebuit să facă fostul Directorat ca să ajungă la o refacere complectă a acestor câmpuri de experiență către care avem atențiunea îndreptată și de la care așteptăm îmbunătățirea agriculturei țărănești în viitorul cel mai apropiat. TEODOSIE ȘTIRBU Chișinău Mai 1920. —00000-""——