Viitorul, iulie 1921 (Anul 15, nr. 3993-4010)

1921-07-24 / nr. 4006

EXERCITAREA «m­alii­ aibali nii *--*•*­De la 15 August nimeni nu va pu­tea Exercita comerțul ambulant în Capitală decât numai în baza unei legitimațiuni sau cărțulii eliberate de primărie. Cel ce dorește a obține asemenea legitimații trebue să depună odată cu cererea, extractul de naștere prin care să dovedească că are 18 ani, certificat medical că e sănătos, dova­dă de bunu­fi uiilitare, recipisa percep­ției că a plătit taxa pentru acest comerț, fotografia,­ biletul de identi­tate liberal de poliție și livretul mi­litar dacă a făcut armata. Toate alimentele trebue să fie a­­coperite cu pânză sau tifon. •­ Sunt libere de legitimație și căr­țuiie, vânzările de ziare, cărți, o­­biecte de industrie casnică, produc­tele de silvicultură. ❖ Se acordă tuturor comercianților ambulanți un termen până la 1 Sep­tembrie a. c. spre a se conforma. — ------------------------------------­ NOUL MInISTER AL AGRICULTURII „Monitorul Oficial“ de eri publică promulgarea legei pentru înființarea ministerului de agricultură. Art. 1. Se înființează pe ziua de 1 August 1921 un minister al agricul­turii. Art. 2. Scopul acestui minister este organizarea, conducerea și îndruma­rea agriculturii, pregătirea și aplica­rea legilor și regulamentelor referitoa­re la agricultură, al reforma agrară și la atibuțiunile Casei centrale a Co­operației și împroprietăririi sătenilor prin decretul-lege No. 3992 din 31 Decembrie 1918, cu modificarea din decretul-lege No. 3856 di­n 4 Septem­brie­ 1919, a celor date comitetului agrar prin decretul-lege No. 1360 din 30 .Martie 1920, Casei Noastre din Basarabia și Banca regională din Cernăuți, precum și oricărei alte legi și regulamente cari îî vor fi date în a­tribuțiuni. Art. 3. Sub autoritatea și conduce­rea ministerului agriculturii trec ur­mătoarele servicii : 1. Direcțiunea care astăzi depinde de ministerul agriculturii și domenii­lor­­ 7. Casa Centrală a Cooperației și­­împroprietărirea Sătenilor ; 3. Comitetul agrar cu toate servicii­le cari depind de el. 4. Casa noastră din Basarabia și Banca regională din Cernăuți . 5. Serviciul statisticei agricole care astăzi depinde de ministerul indus­triei și comerțului împreună cu biblio­teca care a aparținut ministerului de agricultură și domeniilor și care a fost trecută la ministerul de industrie și comerț ;­­ 6. Toate instituțiunile agricole, pre­cum și cele cari au în atribuțiunea lor aplicarea reformelor agrare din ținuturile alipite ; 7. Institutul meteorologic. Art. 4. Până la trecerea legii de or­ganizare, noul minister al agricultu­rii este învestit cu toate prerogati­vele prevăzute pentru ministerul agri­culturii și domeniilor și Comitetul­ agrar în legile privitoare la organele cari trec sub autoritatea și conduce­rea sa. Art. 5. Dispozițiunile art. 70 din le­gea pentru învieli agricole din 23 De­cembrie 1908, cu modificările ulte­rioare din 21 Aprilie 1908, 27 Mar­tie 1910, 7 Februarie și 21 Martie 1912 se abrogă. Atribuțiunile date Consiliului su­perior al agriculturei prin acea lege, sau prin alte legi și regulamente trec asupra comitetului agrar, care le va executa prin direcțiunile ministeru­lui în competința cărora cad. Atribuțiunile date inspectorilor a­­gricoli trec asupra consilierilor agri­­coli de­ județe. Actualii membri ai consiliului su­­perior al agriculturii încetează de a mai funcționa pe ziua de 1 August 1921. Personalul cancelariei consiliului superior al agriculturii trece la noul minister al agriculturii. Art. 6. Arhiva, averea mobiliară, precum și tot materialul serviciilor recute sub autoritatea acestui mini­ster sunt și rămân­ în­oprietatea lui. Art. 7. Actualul minister al agri­­culturei și domeniilor va purta, cu în­­cepere de la 1 August 1921, denumi­­ea de ministerul domeniilor, în atri­­­­buțiu­nile căruia rămân celelalte direc­iuni și servicii cari în urma separa­­ț­iunii nu trec la ministerul agricul­­urii. ( Moara Consiliului supra Comentariile presei engleze — Horsea. 22.— Acțiunea lui lord Curzon propusă guvernului francez pentru întrunirea Consiliului su­­prem­ la Boulogne la 28 iulie pentru­­ a lua o hotărâre asupra Sileziei de Sus, este susținută în unanimitate­­ de presa engleză de azi dimineață. Referindu-se la susținerea­ lui Bitl­­sfu­d de săptămâna trecută, că nu ar fi ntemerit să se întrunească con­siliul până ce Silezia va căpăta util aspect mai clar, „Daily News” spu­ne că faptul că însuși generalul Le­­frond, președintele com­isiunei inter­­aliate în acord 611 colegii săi englezi­­ și italieni, au cerut o hotărâre ime­­­­diată, va produce dificultate la Quai­­ d’Orsay, pentru a menține susține­rea,că o tranșare imediată ar fi pri­­mejdioasă. „Daily Chronicle“­ spu­­­ne: „Un prieten sincer al Antantei ar trebui să vadă necesitatea de a i se termina amânările primejdioase'’. '„Daily Telegraph” spune: Trebue­­ să sperăm că Franța va da alt răs­puns favorabil cererii lui lord Cur­­­zon și astfel să destindă o situațiu­­­ne de o încordare crescândă. Detaliul atitudinea experților af­­ 1­ați este relevat de „Morning Post" care spune că comisiunea din Sile­­zia de sus cuprinzând pe generalul Lérend, reprezentantul francez, a i­e­legrafiat un apel unanim conferinței ambasadorilor în care se cere grăbi­­rda­ rezervarii imediate a chestiunii Sileziei de Sus, devenită de o nece­­­sitate extremă. Comisarii aliați ara­­tă că este adevărat că acum­ ța­ este liniștită și că țăranii sunt ocu­­­păți la muncă câm­pului, însă este im­posibil de a garanta că vreo în­­­țeloziune nu­ va putea avea loc, dacă lucrurile rămân nehotărâte. Bandele neregulate nu au fost încă complect stârcite și par că și-au îngropat ar­mele și munițiile pentru a le avea la îndemână când va fi nevoie. Comi­sarii mai informează conferința că până ce chestiunea nu va fi luată in­ mână de către consiliul suprem, for­țele aliate în Silezia de sus vor tre­bui sporite de la 20 mii, cât numără actualmente, la 60 mii, ceea ce se va întâmpla dacă Briand nu primeș­te propunerea făcută de către guver­nul englez și prin urmare aceasta devine o chestiune foarte serioasă. “"'"gRADINA JcOLOîA“ Și"" CINEMA „LUX" IMrecHianea _____ ____ BgST&rfcN Rite Mathias sandorf a dra­ 1 in 10­ ariie principale Romuald Joubé cunoscutul poet din l’accuse: 1 »a ia 8 acte după nemuritoarea scriere a lui Zola la rolurile principală M­îre Jean Toulout și Yvette Audrey­or de la Comedia Franceză Azi seria II Brafenal și celebrul Signoret. Gaumont Jurnal și o suberba comedie în 2 actte cu . . . .. . »„ . . ZIGOTO.-----Monopol Arta-Film, Gobălcescu 19 La sfârșit O Comedie in două acte cu Monopol Gau­mont Se atrage atenția Onor. Public ca filmele de la i Cinema Li­k, Clasic și SUNT MIERE t in ultima producție Pariziana și americană și a nu se confunda cu cele­l­alte filme, editate mai de mult sau vechi jucate și care nu sunt premiere ■ I EZSELaSEI •Uniunea Generală a exploatatorilor de păduri, Industriașilor și engrosiștilor de lemnărie din România* CONVOCARE D-nii membrii ai acestei Uniuni sunt rugați a lua parte la Adunarea Generală poriordinară ce va avea loc in ziua de 24 Iulie a. c., ora 9 a. m., la Palatul Ca­­snerei de Comerț din București. Ordinea de zi va fi următoarea: 1) Darea de seamă despre activitatea Uniunii, de la înființare până azi; 2) Darea ji o teamă asupra tratărilor cu reprezentanții Ardealului și Bucovinii, rotativ la Uniune ; S) Raport asupra înființării sindicatului forestier din Bucovina și desbaterilor adună­­rile industriașilor și comercianților de lemnărie din Ardeal la Brașov, în ziua de 26­­ noie­l. cg 4) Organizarea Uniunii ; 5) Modificarea statutelor Uniunii; 0) Diverse București, 10 iulie 1921. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE. P. S. La această adunare pot lua parte și exploatatorii de păduri, industriașii și engr­esiștii de lemnărie cari nu s'au înscris până acu­m ca membri în Uniune, apoi Banca BEMLL & Go. IX GUNTHSRGASS6 2. TT eiefon 1300®, 13im Pl-Steste IC ®?© as?e la Plagia, Mărci­ni? Germania și Storoane c&cHe în Plan sau Parisâai contra tei ce s-a depus? la BACA­L. ©IRKHWITZ, Bu­curești« Strada­­ Lipscani No. 12. Pentru iei se se depun la București plătim iei la tsiena. 6016 A APARUT: Anul IX.—No. 5- Maîu 1921. „DEMOCRAȚIA“ REVISTA ECONOMICA, POLITICA ȘI SOCIALA Redacția « administrația : Strada Labirint No. 82. Strada Academiei No. 17. CU URMĂTORUL SUMAR: vintili Br^tiaria. — Organizarea Căilor Fe­rate Române Constant Ionest­i. — Aspecte din America după război Cronica intarnS » externi Fapte și Üoei­f­ente­— Proiectul pentru con­trolul industriilor în Italia. —Scopurile con­trolului.­­Industriile controlate. — Compune­rea comisiunilor.— Controlul asupra micilor industrii.—Puterile comisiunilor de control.— Reprezentanțele industriale. — Angajarea și licențiarea personalului.—Bi­rourile de pla­sare.—Licențierea personalului.—Rezerva de aur a Statelor Unite.— Controlul Băncilor și protecția depozitelor. Se găsește de vânzare la toți depozitarii, chioșcarii și vânzătorii de ziare. — PREȚUL UNUI NUmĂR 4 LEI — K­­BNX vrnicuLTosi APARAȚI-VA viile îl KUB MANEI si ODJUMULUI întrebuințând căt mai este vreme numai produse originale : SULFAT iteCiîPiHi psoiousfi Imuniji D1S3 MSPOZITE&.E Bili VfflCÖLA â tliAM București Craiova Drăgășani, Valea Călugărească și Focșani, la Pitești la Banca Țărănească „Trivalea“ și la Leordeni Banca Muscelului 6099 SE VEDE CAZAN In funcțiune de 36 m.« la 24 m. f­. de 7 atmosfere cu­­ su­pr­ jtecoizfca, 0 stabilă de 16 Hp.; o b ®$&gfte complectă de spălători. ESMbsr SL A se adresa La ziar st:­­ 6008 „SALVATOR“ .( Cabinet medical fondat în 190­5 Medici specialiști pentru boale de Se, Sifilis și Venerice ■ MatulBLENORAGIEI CRONICE prin m­etode electroterapeutice nedurerosu,­ H­au­ canalului prin Uretroscopia, a lui diagnosticului clinic prin f­L.IZA SÂNGELUI Microacopie și Ultra­microscopie. MSAGIUL UOVUKSI 9, L L&ngă Teatrul National­. București Consult. l­—1 si 5—8 in S Timra IMN­ lit BfiEîi mmm tmiu Str. Vasile Conta (fostă Minerva) 1 - BUCUREȘTI — Prepară, intre IS Stall © și 1 -Sepîasais Ha­c., elevi cari con­curează la orice școală a Statu­lui, corigențe, diferențe etc. 1 056 dela facultățile din Elveția și dela­­ școala urologică din Paris Ispecifilisi­­a isoarele câilor primarei 1 (bărbați și femei) Tratament cel­ mai modern de P Sif­ilis și de boale venerice Consultațiuni In fiecare zi acasă, afară de Duminici între 9—12 și 3—6 p. m­. € ai@a tfictorieâ Ho 13S. i Parcul OTETELISANO ! * compania lirica romana | I hUEOIVAUP“ ! Í Astăzi Vineri 22 Iulie 1921­­ Narel ® Lucias ] I mi UH1 $ Luni 2n­ Iulie 1921 < g pentru prima oară I Dansul Fericiți (Ier Tans­in's Gluck) J j A Operetă în 3 acte de Zi. SZOLZ. i i TEATOCI I. ; Carabusi I Director, Cs 7ănasa émarsztmmm I Astăzi și în fie­care zi !­i 1JAFF-BAID É Revistă în 2 acte Și 3 tablouri de S © d-nii: Mir­cea­ N­­ndul­esc­u și C. So­­­­o lomonescu Jg­ă Biletele la Feder și la Cărăbuș 2 Telefon 31 31, scol . 5 Ministerul Justiției Direcția “afacerilor judiciarei Publica litane D. Nicolae Verbuță, zis loan Ver­buță, domiciliat în com­. Roman, a făcut cerere acestui minister de a fi­­autorizat să schimbe numele său pa­tronimic de Verbuță în acela de Ver­buțescu, spre a se numi Nicolae Verbulescu. Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să fa­că ațpozițiune în termenul prevăzut de alineatul II al zisului articol. Ministerul Se­gis. Inspectoratul Ma­rnei PUBLICAȚIUNE Marina Militară având­­ locuri va­cante d­e of­ter inferiori. Inspecto­r­­iatul Marinei face cunoscut ofițeri­lor de rezervă din Marina Militară, cari doresc a fi ch­emati temporar în activitate de serviciu, să se pre­zinte Inspectoratului cel mai târziu­ până la data de 15 August 1921, fă­când cereri în acest sens. DIRECTORUL MARINEI Comandor, PURICESCU ________ 6000 PUBLICAȚIUNE Se aduce la cunoștința tuturor că potrivit ord. M. R. Dir. Aer. No. 3063/921, în ziua de 30 August 1921 la ora 10 dimineața, se va ține lici­tație publică la Grupul I" aviație Iași (Abator) pentru vinderea unor cantități de materiale și­ motoare fixe de avion prin strigări orale și cu oferte închise. Materialele a căror valoare nu este destul de însemnată se vor vin­de prin licitație cu strigări orale, iar cele ca de o valoare importantă ca motoare și piese de avion, se va vinde prin licitație cu oferte închi­se sigilate, în care se va nota buca­tă cu bucată materialele ce se vor arăta într’un tabel dat fiecărui con­­­urent pentru cunoașterea amănun­țită a materialului, pe oferte se va mai arăta de asemenea prețul par­țial oferit pentru fiecare material a­parte și apoi suma totală. Licitația se va ține în conformi­ate cu art. 75 din legea comptabi­­ității publice a statului, iar concu­­enții vor depune în momentul des­­chiderei, ofertei, garanția legală de 10% din valoarea oferită. Garanția va fi în­ numere efecte garantate de stat, sau recipisa ad­­tiei financiare Iași.­­ Toate materialele și motoarele ce­­e vor vinde în ziua sus arătată, se pot vedea în orice zi de lucru, la timpul de aviație (Abator), cerând mai întâi relații Biroului de mate­­iale, care va da toate deslușirile ne­­cesare. La 30 Iunie 1921, Iași­ Comand, grupului 1 aviație recu­­­­oaștere, maior aviator (ss’ Tănă­­escu. Comptabil în materii Locot. (ss) Vasilescu ‘ 6018 5 ! „VIITORUL“ ti [ primește anunciuri | 2 ! în BUCURESTI, in fldmnis­ 1 ! trapa ziarului Str. A­ca­ ¥­a­demiei fto. 17. 2 ! ! în QAL&Tm­ia Sucursala zi­­­­­­arului Str Brașoveni fto. 1. 2 . S 5 .................................................1 PROCESUL GREVIȘTILOR DE LA FA­­­­BRIC­A DE BERE LUTHER­­ zISTH ! Consiliul de război a continuat in arogatoriul celor 10 lucrători in­­­­u­lpați, cari au arătat că direcțiu­­ea fabricei compusă din frații Czell ( Weissortel, Phul, Czeam­er îi desem­n­ează ca vinovați, numai pentru a l­e revanșa împotriva lor deoarece ș­i întoarcerea din mobilizare i-au r­­­enunțat curței marțiale, că au re­­f­uzat să plătească familiilor mobili­­z­aților ajutorul de jumătate salariu lătindu-i în schimb familiilor supu­­ilor Puterilor centrale și că au sub­cris capitalul fabricei la împrumu­­urile de război inamice. Consiliul, după rechizitoriul d-la c­ăpitan Tullea, amână desbaterile entru astăzi. “»■­­ ■ ..........nimm ! Unul din învingătorii de la Maria Lafayette, 22. — Ceremonia inmormân­tarei generalului Mandhui va fi celebrată, mâine, la catedrala din Metz. Președin­tele Republicei franceze va fi reprezentat, acolo, prin d. Mollard.­­ Unul din făuritorii victoriei de la Marna, generalul de Mand’Iius, s’a­­ stins, după lungi și chinuitoare su­­­ferințe, suportate cu un stoicizm i demn de viața și de numele său.Era­­ un admirabil soldat și un bun cato­­­­lic. Se născuse la Metz, dintr’o fa­milie lorenă. De abia avea 14 ani,­­când dezastrul Franței din 1871, îl depărtase din pământul naștere­. La 120 de ani absolvi Saint-Cyrus, ale­­gându-și arma vânătorilor. La 1905 era colonel și profesor la școala de­­ război. A fost făcut general de briga­­­dă la 22 Iunie 1912 și războiul a­­ izbucnit, tocmai când dânsul luase comanda diviziei a 16-a, la Dijon. A participat cu glorie la bătălia de la Marna. La 4 Septembrie Joffre i-a dat comanda corpului al 18-l­ea; nouă zile mai târziu primește legiu­nea de onoare, cu citațiune la ordin de zi, în urma grelelor lupte de la tirlament, pe cari le-a condus „cu o pilduitoare îndărătnicie“.­­ La 19 Septembrie Antoine de Maud’hui a fost chemat în fruntea­­ unei subdiviziuni de armată, care­­ se formă la Bretueuil, pe­­ Som­me, de­venind mai târziu armata a 10 a. Jil a cucerit faimosul „pinten“ de la „Notre dame de Lorette“. In 1915, în fruntea armatei a 7-a, Maud’hu a ținut frontul Vosgilor. In urma acestor lupte, devenise foar­te surmenat. De aceea i se dă placa de mare ofițer cu o citație nouă la ordin de zi, până când câteva luni mai târziu, i se oferă din nou coman­da corpului­ al 15-lea. In ofensiva de la 1917, a luat 2000 prisonieri, și a fost trecut la comandamentul cor­pului al 11-lea. In Iunie 1918, după retragerea de la Chemin des Da­mes, a fost oarecum excomunicat. A fost numit inspector general al ba­talioanelor de instrucție. După ar­mistițiu a avut fericirea să fie nu­mit guvernator al Metzului. In 1919, din limită de vârstă, a fost scos la pensie. In alegerile ge­nerale din acelaș an și-a pus candi­datura în Lorena și a fost ales depu­­tat. In comisiunea pentru armată a Camerei, a desfășurat o vie activi­tate. După voința sa, va fi înmormân­tat la Metz­­a ,----------------------------------------------------------------------------------------------­SPECTACOLE PARCUL O­TETELE? ANU.­„FE­TITA OLANDEZA“. GRADINA ASTORIA „Beția din dragoste“. „ _ GRADINA BLANDUITA.—Ți-a făcut cu ochiul. ARENA. CĂRĂBUȘ.— Jaff Band. «ii BomM«............... FILM FOSeITER La 1 Octombrie au fost trimiși Ardeal 12 dintre cei mai distinși i­gineri silvici spre a face legăturile , frații. A Toți au fost permutați cu ordin personal al ministrului de domen­ieluându-se nici avizul consiliul­­ teh­nic al Casei pădurilor și nici 1 I li s’a cerut asentimentul acestor di­s­tinși funcționari superiori ai St­tului. Și doar exista o lege de organiza a corpului sll­vîc în care se specifi clar că nu se­ poate permuta lu­mea fără consimțimântul sau aVizi­il coli­liului teh­nic. Legile în țara românească sunt r mai pe hârtie, și se calcă chiar de cei ce le-au făurit. Ordinul de permi­­­tare s’a avut grijă să se dea înain­e de promulgarea actualei legi de o­ganizare care era aprobată de Corpu­rile legiuitoare deci o premeditare. Totuși mulți din acești ingineri su­ dus la datorie. Nu li s’a dat la plecare nici un U­­­nim-Unul Li s’a promis că vor fi înainta cu un grad, și nici până acum a’f fost înaintați în cadrele din vechi regat. Au cerut acești pionieri silvi să li se dea diurne pe tot timpul la f ca și la alți înalți funcționari de sta Li s’a refuzat, dându-li-se numai pa­tru zilele de descindere pe teren. Și ce este mai curios, că s’a făc­ apel pentru acest s­acrificiu, tot la ac­i din tinerii ingineri care și-au mai di odată obolul pentru Patrie iar din­­ bătrâni au fost aleși acei cari nu ere tocmai pe placul administrației. Deci de la început nu s’a făcut ap la unirea sufletească! Ajunși la Cluj, deziluzie ! Nu au găsit case de locuit. Palat, forestier e blocat și acum de d. Boi­cescu care ocupă 7 camere, deși d-­ nu e funcționar de stat, așa că ing­reri silvici au trebuit să doarmă mansardă [UNK], prin oraș și pe unde D-zi , știe unde și-au găsit un colțișor de . .■dihnă. Speculă banditească la restaurau și în toate ! La apelul inginerilor adresat min­sterului de domenii și sprijinit de­­ : secretar general Petrini și de d. con­­­silier silvic Liviu Marțian, director ■general al pădurilor din Ardeal, ■­­ministru a refuzat satisfacerea tutu­­­­ror doleanțelor acestui grup de o, .­■meni cinstiți care înțelegeau a­num ■pentru patrie și meserie. Din cauza acestui refuz, unii­ au­­­­­misionat, unii au plecat din Arde • jneăvând bani cu ce să trăiască, ah s’au permutat din nou în vechiul B­il­gat, etc. 1 . Legătura forestieră cu Ardeah : • nu s’a putut face așa cum am di­f [UNK]­rit-o noi nici nu se va putea face. 1 .. tata vreme cât nu se va schimba sta­rea actuală de lucruri. La unirile sufletești ne trebue o­­meni cu­ suflet și inimă. Cu ordine drastice nu se poate n­imic pe asemenea vremuri de demo­­­crati­zare.­­ Sunt­ lucruri triste și dureroase , care suferă­ corpul silvic și pe care­­ opinia publică trebue să le cunoa­sc .E necesar să dăm cortina jos și­­ vei pun întreg filmul forestier de za Cu cât ne vom da după cortină ne vom ascunde în culise, corpul și vie va suferi încă zeci de ani și mar va pierde din elemente utile și ci­­­­stite atât de necesare. Deci primele legături sufletești fi­restiere cu Ardealul au eșuat nu di cauza inginerilor silvici ci din caua oficialității de azi. M. P. FLORESCU Inginer silvic — ■ —............... îl MIn­î|î:l­[SISIf Cu începere de eri, s’a pus în cir­­culație trenul de persoane 139/14« de pe linia București-Constanța, zi­pând direct cu întreaga garnitui peste brațul Borcea. Acest tren, va sosi la Fetești I ora ii.«56 și va fi la Constanta 1 cro 18.30. La înapoere, va pleca din Con­stanța la ora 7 și va sosi la Feteș la ora 12.15, iar la Ciulnița la or­a­­ 33-Numărul vagoanelor clase fiin reduse, nu se vor putea vinde bilet de­cât până la complectarea locuri­lor din tren, urmând ca cel ce n’a locuri să plece cu trenul din ziua u­­mătoare. K­ilillil Stitt PENTRU UN REFUZ. — Aseară 1 ora 9 jum. d. Blăzută Policarp din strad Timișoara 44 a fost acostat în coiful halt dr. Botescu­ de un militar bine îmbrăca bumet, cu mustața tunsă, care îl invit la o­ bere. Bine­înțeles d. Policarp a refuzat și ple­că. Abia făcu câțiva pași și surprins ob­servă că portfet­ul din buzunarul vestei care avea 6800 lei și biletul de liberă pe trecere dispăruse. Militarul deasemenea. D. Policarp s-a plâns poliției arătam cât de scump a plătit pentru un refuz. Nu este primul caz când pungașii mur­dăresc haina militară întrebuințând fo­c mască la hoțiile lor. Ar fi de dorit ca a­ceștia să fie cât mai aspru pedepsiți. FURTUL DE LA BISERICA ARME­NEASCA.­­ In noaptea de 20—21 niște necunoscuți s-au introdus în biserica Ar­menească din strada Zidarulu, furând trei cutii de argint și mai multe lucruri. Două pachete cu covoare au fost lăsate în mij­locul bisericei neputând fi luate. Cazul a fost adus la cunoștința autori­tăților de către d. Meridian, din strada Zidarului No. 3. NENOROCIRE. — Zidarul Ghiță Cer­cel lucra in strada Polonă 33. Las^ă el avea o găleată cu benzină. Din nebăgare de seamă, aprinzând o țigară, benzina luă foc. Hainele lucrătorului se aprinseră de a­semenea și cu mai multe arsuri a fost transportat la spitalul Filantropia unde a fost pansat.­­VIITORUL“ primește ABONAMENTE de VILI­GIATURA cu Lei 10 pe lun3 în țară _ 29 „ „ streb­ăt­­oa­«a—taaaaa»Bjci«i«iiiTW»>ii Hii­­ rnnit­ rTiaTimrrnTTT Iisaifi DiÉciisi b­arîsa piralt M AEÎ OilG U­Zii 1 Deși ordonanța No. 283 din 12 Martie 1921 prevede la aliniatul 4 că : " „Urcarea călătorilor în vagoane se va­­ face numai pe platforma dinapoi a vagoa­­­nelor, chiar dacă pe platforma din față sunt locuri libere" totuși polițiștii și jan­darmii pedeștri se urcă pe platforma di­nainte, deși nu li se rezervă acest drept­­ prin ordonanța de mai sus. * Deoarece în cazurile de Urgență, m­edi­­­­cii găsesc cu multă greutate trăsuri — că­ci birjarii totdeauna îi refuză când au de făcut un drum mai lung — rugăm pe d. general Nicoleanu, prefectul poliției Ca­­­­pitalei, care ne este cunoscut ca un bun­­ organizator și pe d. M. Capelleanu, șeful­­ diviziei circulației publice, să dea un co­­­­­municat, prin care pe deoparte să oblige birjarii —­­sub pedeapsă de a fi dați jos­­ de pe capră pentru câteva zile — de a­­ lua înaintea tuturor pe medicii cari sunt chemați de urgență la bolnavi și pe de o altă parte de a îngădui, ca pe lângă po­­­­­­­lițiști și jandarmi să aibe și medicii la­ ! ■­voarea de a se sui pe platforma dinainte­a vagoanelor, pentru a putea da ajutorul­­ lor medical la timp celor suferinzi.­­ Cererea astfel formulată de „Presa Sa­nitară" ar trebui satisfăcută de d. pre­fect al Capitalei, în interesul chiar al pu­blicului. Cronica Jishch­i Afacerea *—— Eri a a continuat în fața Curței de A­­­­pel S. III dezbaterile asupra cererei avo­­­­caților ministerului de domenii de a se­­ admite chemarea la interogatoriu a d-lor ! ” Câștigi Ioneț și Mikes. j „ Avocații „Tișiței“ s-au opus, argumen­­­­tând că afacerea e de natură urgentă, i Curtea se va pronunța l­uni 25 Iulie asupra acestui incident. —- " «.-»-»ti»9«0-t*«»i wa—w—-'«»«■ MM sigili ii li Asistă un public numeros. . Cursele foarte interesante, prin nu­mărul concurenților și calitatea lor. Iată rezultatul: Gr. VI. Texas II Prosti. , P. 10—C=io,5p. • Gr. 3 ani: Turda, 2) Ofeliă. P. id—C=15,50. Ps. 1=10,50. PB . 11=12. I H’cap 3: Tokár, 2) Duduca. P. 10—C=io,5o. j H’cap 1: Samum II Kadét. ! p. IO—C=I2. PI. 1=14. PI. 11= 17-H’ca^ 2: 1) Elsa, 2) Prosti. • • P. 10—C.=I3. PI. 1=10,50. PI. 11=11,50. Gr. V: 1) Lastosca, 2) Zapros. j P. 10—C=n.50, PI. I=io. Pl. II =10. Gr. III: Domnescu, II Osman. P. 10—C.=12. Ps. T=i1. Pl. II = 19. Gr. VIII. Fericit, 2) Deby. P. 10—C=15,50. Ps. 1=15,50. Ps 11=15.50. H’cap de încurajare De amiază II Negr. Duminică se va alerga premiul regal cu o alocație de 20.000 lei. -----------.ex ----------------------­T­rl_J Vj? celebrul ro­man al lui IQ3.A jucat cu M­ile și Sign«Mre9 numai până Duminecă seara se mai poate vedea la CIftema „60S.OS“ și „LUX" Și nu se mai reprezintă în alt local din Capitală. Cu în capela de luni ,„ rafale“ (Vi­jelia) de Henry Bernstein. Ius­tfn­! Oli-ÜIHK­ BUGETUL COMUNEI Din inițiativa direcției regionale din ,Rustul ordiniar al administrației gene- Cluj s'a înființat, dela 17 Iulie un nou !?!Un “nPÎ București, precum și acela tren Cluj-Budapesta, cu care se poate fa­­i Casei focrăților și exproprierilor, a­re acest parcurs în 14 ceasuri, durata ce a­­ fost aPTM b­at , mai mică atinsă de la război încoace. A.­ - Redacțiunea a­cest tren va a­veti turmă ionii itinerar : 16 foi.ela P^ea cheltuielilor se modifică Oradea-Mare, Salonta. Koetegyan, Gta. a^> . ,Rctr.,bu­ TM Parului ș a ba, Budapesta. Pleacă din Cluj la 11,55 ajutoarelor insă prmarul a 2­150 lei leafă a. m. din Oradea-Mare la 4,io d. a. din 1« 4­350 lei pentru cheltuieli de reprezent Koetegyan (Ungaria după staționare de tare. »•» îi '9 I» W« și la“ Budapesta noaptea la ora 4 și 10. T»at 75. La întoarcere , Budapesta (gara ocol- 5­­2.425 lei cheltuieli de reprezentare­ dentală) 8,35 seara, sosește la Koetegyan Cu a=castf mod,f’cade Budgetul ordinar la 7.35 și pleacă la 10,35 *■ m­, sosește va conține la Voluturi și cheltuieli­le­ la Oradea-Mare la 12,43 iar la Cluj la 6,2 N­^7H5'4^3,’ ?3' ... r . . j Budgetul Casei lucrărilor. — Conține la Trenul acesta are la Oradea-Mare­le­ ventu’ri cheltueli Iei 3­907.300. Bătută cu trenul Beiuș, Oradea-Mare, cu Budgetul exproprierilor.­­ Conține la­­ trenul Satu-Mare, și Maramureș. Pe a­­venituri și cheltuieli Ici 19.442.87 S, bati a­ceastă linie (Oradea-Mare, Koetegyan) se 91­ vor putea trimite și mărfuri. Vămuirea i se face la Koetegyan iar cercetarea pasa-j poarte for­ta Salonta.

Next