Viitorul, septembrie 1922 (Anul 16, nr. 4339-4364)

1922-09-15 / nr. 4351

I­chillm­oiit iiilil I­­n urma încheerii bilanțului, se aduce la cunoștința­­ p p domnilor acționari că până la 20 Octombrie 1922 se a­­­ É țfe­cordă următoarele reduceri: I LH stofe 1 1 K manufactura 15%. I i Le tess do butetarie 2 ® i%­­i 12 IkIUMIST Ku­ll lBil|ÍKltí8<*5d­ WiTM 1 man I Un transport fle Mijfli | tigiSiä I pentru aburi I supraîncălziți 1 a sosi! MU M­im I —Ca­itat © garantată— l­imitata — BUCUREȘTI — I Isp. SMALIMUM Mo. 27 I Temișoara, Chișinău, Sofia ! Garnituri fletreerat­­ Lupii si Eil! I pentru PORIHV 33 vinde UZINELE I Utalni!­eni I — BUCUREȘTI — I­I Str. Fabrica de Chibrituri 24 | |________Telefon 2|2._________­ | PIETRE âelABAl VERITABILE §|„La Ferrée sous Jossarre“|g El Material garantat francez H IN DEPOZITELE 1 JACQUES GOLD1 ^r^^aris 21—23, București ||| j linisiernl de Rázlf Serviciu! Geografic al Armatei fP&shlicațiiKne Serviciul Geografic al Armatei a­­vând nevoe de materialele notate mai jos, aduce la cunoștința amato­rilor că va ține licitație, publică cu caracter urgent, cu oferte închise și sigilate în ziua de 5 Noembrie 1922 ora 10 a. m. în localul acestui servi­ciu din str. Făgăraș. 2000 scânduri 4 metri lungime 0,20/0,025. 400 grinzi 5 m. lung. 0,08/0,10, 80 grinzi 5 m. lungime 0,05/0,07. 140 grinzi 4 m. lungime 0,08/0,10, 80 grinzi 6 m. lugime 0,12/0,10. 120 grinzi 5 m. lungime­ 0,08/0,10. 340 Bile 6 m. lungime 0,15 dim. de 1 .1 ° s. 200 Bile 12 m. lungime 0,25 diam. de jos, toate de brad. Ori­ce informatiuni relative se pot lua în fiecare zi între orele 8—12 a. 1 .. la comptabilul în materii unde­­ se poate consulta și caetul de sarcina j Concurenții vor depune odată cu oferta și o garanție de 10 la sută din­­ suma oferită în efecte sau recepția­j Casei de Depuneri și Consemnațiuni.­­ Licitația se va tine în conformitate­­ cu art. 72—83 din legea comptabili­­tătei publice. bih întristații: Gheorghe și Elena Lina­­ru cu copiii, Margareta și Colonel N. Linaru cu copii, Valeria și Maior A. Linaru cu copii, I. Vines cu copiii, Aneta și Dr. Florescu, Elena și Flo­­rea Rădulescu cu copiii, Aleandrina Nicolau, Anicuța și Sebastian Rado­­vici cu copiii, Gheorghe și Henriet­te Dragomireanu cu copiii, Alexan­dru și Alexandrina Constantinescu, General și Maria Constantinescu cu copiii, Elena Constantinescu, Emil și Lucreția Lăzărescu, Amedeu și Lily Lăzărescu, Maria și Ilie Bujoi, Margareta și Alexandru Nicolau, Au­relia și Aurică Opreanu, Lucilia și Se­vastia Opreanu, Marcel și Natalia Opreanu, Julică și Jakelina Drago­­mir, Ovid Opreanu, Bertha și Alexan­dru Vilacros, Victor și Florentina Du­mitrescu, C. Alexandra Constanti­­nescu, Titi Constantinescu, Ștefan Constantinescu, Nana Constantines­cu, precum și familiile Zosima, Meri­­șanu, Pompilan, Lăzărescu și Ioaniu, au durerea a anunța perderea prea iubitului lor tată, frate, cumnat, un­­chiu, bunic și văr. Alexanu Linaru în etate de 82 de ani, fost senator, fost magistrat și mare proprietar, de­corat cu ordinul Coroana și Steaua României, cu gradul de ofițer. Vă roagă să luați parte la înmor­mântarea ce va avea loc Duminica 17 Se­ptembre 1922, în cavoul familiei de la moșia Scornicești, jud. Olt. Aceasta servește drept invitație. Rahitismul, slăbiciunea oaselor, creșterea lentă a copiilor, neurastenii, surmenajul intelectual, etc. SE VINDECA CU : GLYCEROFOSFAT ROBIM ADMIS m SPITALELE din PARIS Singurul care e asimilabil și nu obosește stomacul. Se găsește la toate farmaciile și drogheriile Op­ozit: Fort BERBIER, Calea Mosiform București. ­mim ti­plu­l Sin îralsoaia Mi fie m­fi de sit. mm se va ține în anul acesta dela 28 Septembrie — 2 Octombrie. Joi târg de vite cornute, porci și oi. Vineri și Sâmbătă târg de cai. Pentru lemnărie (cu scopuri in­dustriale și economice): fructe, scule, unelte agricole, articole in­dustriale și comerciale, târgul du­rează toate cele 4 zile. Timișoara, 28 August 1922, Consiliul Comunal Sport știri ® 1 Intrarea e permisă în locul în­grădit al târgului și cu vitele prin­se la trăsuri, dar numai cu pașa­poarte de vite. Pe teritoriul orașului, ba chiar și la târgul de desfacere a măr­furilor se poate intra cu cai prinși la trăsuri și fără pașapoarte, în­­trucât caii nu se aduc spre vân­­zare. Aducerea la târg a oricărei vite este permisă de Joi 28 Sept. ora 5 dimineața. 7894 Paill Bill Si­te ® 3E ÎNCHIRIAT 5 saloane elegante dintre care unul la 12 metri în calea Vie­leriei, aproape de Ateneu. Oferte se vor adresa la Agen­­ția de Publicitate Aurel Benia­­nin, Pasagiul Macca 28.I ------—— 1 CUMPĂR LOC iij. ia prim wtiile Preferabil în cartierele: Teilor, Moșilor, Călărași. A se adresa în scris la ziar sub M. G. cu arătarea prețului. I Reglementarea piaței Hallót­taim Cum au fost fixate taxele pen­tru slujbele religioase.—Slujbe­le gratuite și remunerațiile be­nevole.— Slujbele pompoase.— Repartizarea ofrandelor.—Sluj­bele obligatorii „Monitorul Oficial“ din 13 Sep­tembrie curent publică decretul re­gal pen­tru modificarea articolului ,323 din legea clerului mirean, mo­dificare în baza căreia se precizea­­­ază următoarele dispozițiuni relati­ve la onorariile cuvenite clericilor pentru oficierea slujbelor religioa­se: 1. Pentru slujba Sfântului botez 10 lei de preot, 5 lei de cântăreț și 5 lei de paracliser. 2. Pentru slujba­ cununiei 20 lei de preot, 10 lei de cântăreț și 10 lei de paracliser. 3. Pentru slujba înmormântării unui om în vârstă și însoțirea pâ­nă la cimitir de către preot 20 lei de preot, 10 lei de cântăreț și 10 de paracliser. tru­be gratuite. Remu­nerații benevole 4. Pentru slujba înm­ormântării unui copil până la vârsta de 7 ani și însoțirea până la cimitir de că­tre preot 10 lei de preot, 5 lei de cântăreț și 5 lei de paracliser. Pentru enoriașii cu desăvârșire lipsiți de mijloace, aceste slujbe de mai sus se vor face gratuit. Slujba Sfintei împărtășanii se va face întotdeauna gratuit-Peste aceste remunerații dacă e­­noriașul voește a oferi mai mult, preotul este liber a primi. Toate celelalte slujbe religioase cerute de enoriaș, fie în biserică, fie acasă, se vor remunera benevol de ei, personal și direct fiecărui preot, diacon, cântăreț și paracliser, cari au participat la slujbă. Cum vor fi plătit) diaconii Diaconii au deptul la remune­rație la fel cu preoții pentru toate slujbele la cari vor trebui să ia parte, atât în biserică cât și afară de biserică, exceptându-se slujbele duhovnicești la care enoriașul chea­mă numai pe preot. Retribuirea slujbelor pompoase Pentru slujbele pompoase la care enoriașul cheamă și alte persoane sfințite, decât ale bisericii respec­tive, remunerațiile date personalu­lui bisericii respective și celor pof­tiți la slujbe vor fi în raport cu os­tenelile, timpul întrebuințat și chel­tuelile de deplasare ale fiecăruia și cu poziția socială și materială a celor ce cer asemenea slujbe. Mijloac­le de transport La înmormântări, preoților li se va pune la dispoziție trăsuri spre a nu fi siliți să meargă la cimitir pe jos îmbrăcata din vestmintele sa­cerdotale. In cătunele depărtate de centrul parohiei și cu comunicația grea, preoții se vor duce cel puțin odată pe săptămână spre a întâmpina di­feritele trebuințe sufletești ale eno­riașilor, iar când vor fi chemați anume pentru servicii­l lor, eno­riașii sunt datori a le pune la dis­poziție mijloacele de transport în natură. NOTIFICARE jicnea Românească LOCO Subscrisa Bancă Românească din str. Smârdan No. 5. notific ca în conformitate cu decretul-lege No­. 3380/1918 mă opun la plata ca­pitalului cât și a cupoanelor de la acțiunile Băncei d­vs.­ 50 acțiuni „Banca Românească“ eup. anul 1922 eu No. 218.131/180.10/5 a 500 lei fiecare, adică în total lei 25.000. 50 acțiuni „Banca Românească“ cup. anul 1922 cu No. 131.246/265. 331.191/220.10/5 a 500 lei fiecare adică în total 25.000 lei. Aceste acțiuni au fost perdute. Vă rog să dispuneti a se lua notă de aceasta Și a încunostiinta Ca­sele de Bancă ce veți crede de cu­viință pentru a refuza primirea și negocierea lor. Orice estațiune sau incunoștiin­­țare mi se va adresa la Banca Ro­mânească. Alătur la prezenta reci­­pisa cu No. . . .în sumă de lei 1000 (una mie) taxa cuvenită. Cu su­mă BANCA ROMANEASCA (ss) C. Popovici (ss) G. Giossan n furt de literi de la „Uniunea com­er­­cială Română Filaret- De câtva timp se observase o­ mare lipsă de mărfuri la magazii­le de fierărie ale „Uniunei comer­ciale române Filaret". Anunțându-se cei în drept sigu­ranța Capitalei a însărcinat pe co­misarul Hociung cu cercetările. Acesta, după câteva zile, a pu­tut observa ce­va suspect la magazine­rul Nicolae Gh­eorghiu. A fost prins pe când sustrăgea norfă din lăzi, substituin­­d-o cu al­te lucruri fără valoare. Interogat a mărturisit că proce­da astfel de mai mult timp în­ com­­plicitate cu alte persoane. Făcându-se percheziție acasă, s-au putut găsi mărfuri de peste 30.000 lei. Cercetările continuă. sporiseră la 2767 milioane lei în 1920 față de 1007 milioane lei cât erau în 1919. Datoriile acestor între­prinderi industriale se urcase, la sfâr­șitul anului 1920, la suma de 2793 milioane lei față de 908 milioane lei cât erau în 1919. Când știm pe deoparte importanta participare a finanței mari la capi­talurile industriei țării și pe de altă parte ne dăm seama că tot marea finanța este aceea, care alimentează cu credite industria noastră, înțele­gem că participarea marei finanțe la industrie, trebue să fi fost in 1920, de cel puțin 5 miliarde lei, iar astăzi desigur cu mult mai mare. Având în vedere acum, structura mijloacelor de lucru, de care dispu­ne marea finanță, pr­incipala credi­toare a industriei noastre, înțelegem că situația aceasta nu este dintre cele mai indicate. O instituție de credit, cu cât este mai mare cu atât trebue să țină în seamă principiul repartițiunei riscurilor, care oprește angajarea unor prea numeroase ca­pitaluri, într'o singură direcție eco­nomică. O mare bancă din țară a în­țeles situația aceasta și condusă mai mult de interes de decor și bilanț, a creiat o așa zisă Bancă Industrială, tot cu capitalul său, și-a trecut a­­cesteia o parte din propriile ei parti­­cipațiuni industriale. Prin schimba­rea plasamentului din „efecte publi­ce și participații proprii” în „con­turi curente debitoare”, nu se schim­bă cu nimic situația reală, mai ales că capitalul noii bănci este de fapt tot al Băncii-mame. Acest procedeu dovedește totuși preocuparea de a nu se mai înfățișa în fața străină­tății, de la care au nevoe să ia o bu­nă notă la conduită, cu un portofo­liu de valori industriale prea mare, in raport cu mijloacele ce are.­­ E­ste în afară de orice discuție că industria țării are nevoe de însem­nate capitaluri și merită cel mai larg concurs din partea marei noas­tre finanțe. Totuși, este tot atât de adevărat, că marea finanță, care are de îndeplinit un rol economic însem­nat, pentru o țară întreagă, nu se poate angaja într'o singură direc­ție, într'o proporție atât de mare, față de calitatea capitalurilor ce-i stau la dispoziție. Gradul dezvoltării noastre econo­mice în general și nevoile ceasului de față, în ce privește industria, în special, ne obligă să examinăm cu atențiune această problemă a credi­tului industrial, pentru a vedea dacă nu este sosit momentul a ne gândi la o nouă organizație financia­ră, specială pentru industrie, care să asigure acesteia capitalurile nece­sare, decongestionând și marea noas­tră finanță. Problema creditului industrial, re­zol­vată în interesul industriei și al economiei nationale întregi, va ușu­ra starea de criză latentă, in care se găsește astăzi piața noastră finan­ciară. Dar despre aceasta, într'un foile­ton viitor. VICTOR SLAVESCU 12 Septembrie 1922. In larul dramei din B«ei&am Fache Feste câteva zile va fi adusă în Capitală mama lui Stickmayer, per­­tru a identifica cadavrul acestuia și spre a da lămuriri. Se crede că aceasta ar avea c­u­­noștință și de cel de al doilea cri­minal neindentificat încă. Comisarul Malamuceanu a mai arestat trei indivizi bănuiți ca com­­plici. După cercetările făcute de me­dici asupra lui Radu Chinovici a­­ceștia au putut constata că suszi­­sul se află în prima perioadă a halucinației în cazul când tăinue­­ște ceva — după cum se bănuește — nu ar putea spune de­cât în a doua perioadă. INFORMATIUNI Cgsgrave noul sef al administra­­ției­ al statului liber, irlandez Je­­fer,induse la insurgenții republi­cani, a spus eri în Dublin: „Pacea trebuie înfăptuită acum pe baze hotărâte, trebuie să fie o pace con­stituțională. Ori comunitate nu tre­buie să fie nici o organizație ar­mată, care n’ar avea sancțiunea parlamentului. Membrii guvernu­lui vor putea să greșească, însă, al­ții o vor înlocui și primi răspun­derile lor“. Noul program al guvernului grec prevede desființarea a două sau trei ministere din motive bugetare. Ziarului „Matin“ i se anunță din Berlin că cancelarul Wirth, într-un interview, a aruncat asupra Bel­giei­­ toată răspunderea nesuccesu­­lui negocierilor și a afirmat că Reid­ul va trebui în mod indispen­sabil să­­ obțină o amânare de zece luni a plăților prevăzute. El a terminat, spunând că atitu­dinea Germaniei a fost dictată nu­mai de dorința de a nu agrava si­tuația actuală prin noi angaja­mente nerealizabile. Comitetul consultativ al arma­mentului de pe lângă ministerul de război, având ca atributiurii stu­diul experimentărei, aprovizionărei ș­i fabricărei armamentului, muni­­țiunilor și trăsurilor armatei, a fost compus astfel: d. general de brigadă Eugen Lucescu, directorul superior și inspectorul tehnic al ar­mamentului, ca președinte, d-nii co­­lonel Const. Presbiterianu, directo­rul armamentului, colonel Vasile Filipescu, directorul pirotehniei și colonel Mihail Sofronescu, directo­rul pulberăriei, ca membrii. La școala normală de fete din Bâr­lad sunt vacante la cl­­c­a 30 burse și 20 solve. Următorii ofițeri se trec în poziție de disponibilitate pentru caz de boa­lă: Locotenentul-cornel Căpităneanu Douglas, din regimentul 21 artilerie. Administratorul-sublocotenent Se­­verineanu Esculap, de la atelierul de reparații al corpului V armată, înscrierile la Gimnaziul și școala Comercială „Cultura" ale Comuni­tății Evreilor din București, au înce­put Duminică, 10 Septembrie și vor continua în fiecare zi de lucru de la 9—12 până la 20 Septembrie, când se vor închide definitiv. Direcțiunea școalelor practice de comerț de pe lângă Camera de Co­merț din București face cunoscut că termenul pentru înscrierile la școli­le No. 1 și No. 2 expiră la 15 Sep­tembrie a. c. Șoseaua județeană Cernăuți-Tu­­reni (Bucovina) în continuarea șo­selei naționale Burdujeni-Vârful Câmpului Dorohoi-Mamornița din vechiul regat până la Cernăuți, a fost clasată șosea națională. Școala practică de comerț (curs seral) a Ministerului Muncii și Ocro­tirilor Sociale No. 2 Cultura înfiin­țată de Loja „Noua Fraternitate“ se va redeschide pe ziua de 3 Octombrie, a. c., în localul din strada Sborului No. 11. Înscrierile se primesc până la finele lunii Septembrie la Comunitatea e­­vreilor din București, (Secția Șco­lară) din strada Sf. Apostoli No. 42. La cererea de înscriere timbrată urmează a se anexa: 1) actul de naș­tere; 2) Certificatul de absolvire a pa­tru clase primare și 3) un certificat de bună purtare din partea firmei comerciale, la care solicitantul este angajat. Nu se percepe nici un fel de taxe de înscriere sau fregventare. Școala se bucură de aceleași drepturi ca și celelalte școli similare ale Statului, Care se va citi în ziua înco­ronării în toate bisericile din țară, înaintea „Doxologiei“ omi­­țându-se părțile, cari nu privesc decât pe preoți. N.S. Membrii Sf. Sinod al Sf. bi­serici ortodoxe autocefale ro­mâne și ai voștri păstori sufle­tești Vouă, tuturor Românilor dreptcredincioși din România întregită, vă dorim de la Dum­nezeu pace și sănătate; vă do­rim cuget credincios și cinste în casele voastre, și ne rugăm Domnului și Mântuitorului no­stru Iisus Hristos, ca binecu­vântările n­oastre să se pogoare preste voi, ca rouă cerului I (I Moise 27, 29). IUBIȚILOR CREȘTINI! Vă vestim azi bucurie mare, ca­re va fi la tot norodul! Voi știți, că Dumnezeul părinților noștri ne-a scos în cursul vremurilor din mari nevoi și din multe necazuri 5* ne-a adus, cu a­ Lui purtare de grijă și cu a Lui neajunsă înțelepciune, la liman de bucurie și la lac cuprinză­­tor și în­alt. Privim, în urma noastră, căile vriporoase și pline cu jertfele nea­mului nostru, si inima noastră e neputincioasă să lămurească și să spună acum în vorbe toată româ­neasca noastră bucurie. Dumnezeu a fost milostiv cu nea­mul nostru! Dumnezeu a voit să mângâie su­fletele voevozilor, strămoșilor și părinților noștri, și — pentru mul­tele lor lupte și osteneli — le-a dat lor răsplată și izbândă în măinele urmașilor, adică în măinele noas­tre și în zilele noastre. Dumnezeu a îndeplinit cu noi un cuvânt scris în Sfintele Scripturi, și din cămara îndurărilor Sale, de­ci pururi nesecate, a revărsat preste noi untdelemnul vroorociei, care zice: „Și-i voiu face pre ei unu singur neam și un singur domn va fi domn peste toți!" (Ezechiel 37, 22). Ca o rugă puternică de mulțu­mită, ridicată cerului de tot neamul românesc, se înalță azi, din inima Ardealului, biserica catedrală a în­coronării. Anul acesta, la 22, luna Octombrie ziua 2 (Ur) măritul nostru Domni­tor, M. S. Regele Ferdinand I, va una, alături de grațioasa noastră Doamnă, M. S. Regina Maria, treptele Catedralei încoronării , și înaintea Sf. altar se vor închina împăratului Împăraților, zicând cu psalmistul: „Fi-voiu ca un măslin roditor, în casa lui Dumnezeu! Nă­dăjduit-am în mila Domnului în veac și în veacul veacului. Lăuda­­te-voi pe Tine în veac, căci Tu ai făc­ut aceasta !“ (Psalmul 52, 10, 11). . Deci, în arătata zi, bucuria îrea­mnului românesc va fi deplină și i­­nimile noastre și sfintele noastre biserici cuvine-se să răsune de lau­dele Celui­ Prea-Inalt: „Aceasta es­te ziua, pe­ care a făcut-o Domnul! Să ne veselim și să ne bucurăm, într’ânsa!“ (Psalmul 118, 21). Drept aceea, gândindu-ne la a­­c­eastă zi, vă poftim în deosebi, pe voi. Preacucernicilor protopopi și preoți și pe toți cei din cinul pr­eo­țesc și călugăresc, din toată biseri­ca ortodoxă română, să pregătiți toate cele cuvenite, ca să sărbăto­riți, după­ toată vrednicia și măre­­­ția ei, înaintea Domnului și în mij­locul norodului, această zi de mare bucurie pentru tot neamul nostru. Vă mai poftim pe voi, care unde aveți cădere și putere, să nu uitați CU nici un chip pe cei ce trăiesc a­­lături de noi Românii, adică pe Con­cetățenii noștri de alt sânge și de altă credință, și să-i chiemați fră­țește în deplină înțelegere cu au­toritățile statului la bucuria popo­rului român. In biserică și alături de biserică, după putință și după împrejurări, să vă dați osteneala, ca glasul vostru să ajungă până la auzul inimilor și să-i lămuriți și să-i zidiți sufletește, tâlcuindu-le și cântându-le „Veseliți-vă neamu­rilor, împreună cu poporul Lui!“ (Romani 15, 10); (Moise 31, 13). * hi deosebi dispunem: Ca în în­treaga țară: 1) In ajunul zilei de încoronare să se slujească in toate bisericile privighiere. 2) In ziua încoronării se va sluji mai întâi: a) Sfânta leturghie și­­ după ter­minarea ei. b) O d­oxologie (Tedeum) de mulțumită, pentru că ne-a învred­nicit Dumnezeu a ajunge această zi istorică, pentru îndelunga dom­nie a Majestatei­lor Regelui și Re­ginei și pentru sănătatea întregii familii domnitoare. 3) După doxologie se rostește ur­mătorul polihron: PENTRU REGE, Majestății Sale Preaînălța­­tului și Mult stăpânitorului nostru Domn Ferdinand I, din mila lui Dumnezeu Rege al României și dezrobitor al mănoasei Basarabii, al dulcei Bucovine, al falnicului Ar­deal, al mândrului Banat, al fericitei Crișane, al Satmaru­­lui și al Sălajului. Celui ce a reînviat țara lui Negru Vodă dela Olt și istoricul Maramu­reș al lui Dragoș Vodă: — Dă-i, Doamne, zile bune și îndelungate, pace, sănătate, mântuire și biruință asupra dușmanilor și să trăiască în­tru mulți și fericiți ani. PENTRU REGINA­ Majestății Sale Măritei noa­stre Doamne și Regine Maria, ajutătoarea celor săraci și în strâmtorare, — mângâi­to­area celor bolnavi și în suferință,­­ alinătoarea de dureri a ce­lor răniți și pe patul de moar­te, — ocrotitoarea văduvelor și a celor orfani, — protectoa­rea artelor, a științelor și a tuturor mișcărilor nobile pen­tru propășirea obștească. — Celeia ce, în cele mai grele zile ale neamului, a revărsat pretutindenea din comoara su­fletului ei, ca dintr-un izvor bogat: încredere și însufleți­re: — Dă-i, Doamne, mulțumi­re și sănătate și o păzește în­tru mulți și fericiți ani. Se cântă Imnul Regal: „Trăias­că Regele“. Slujba, din ziua­ încoronării tre­bue astfel rânduită, ca polihro­­m­ul de la doxologie să se citească la orele 11, când se vor trage și clopotele bisericilor din locali­tate. Astfel toate clopotele bise­ricilor din țară vor suna cam la acelaș ceas. La doxologie se invită autori­tățile tuturor oficiilor și oaspeții. Acestea sunt îndemnul și po­runca, pe care vi le dăm, din timp, Vouă, Preacuvioșilor și Pre­acucernicilor păstori sufle­tești ai poporului nostru drept credincios, cu bună încredințare, că acestea și mai mult de­cât a­­cestea veți face. Veți face adică, să lumineze în toate cugetele și să se pătrundă orice inimă și să priceapă ori­ce minte cuvintele Sf. prooroc și împărat David, strălucind azi, ca un șirag de stele prooroace, deasupra țării noastre, deasupra slăvitului nostru Rege: „Doamne, de ocrotirea Ta pu­ternică se veselește Regele și aju­torul Tău îl umple de bucurie. Tu i-ai dat ce-a dorit inima lui, și de cererea buzelor lui nu l-ai lipsit. Că l-ai întâmpinat pe el cu bine­cuvântarea bunătății; pus-ai pe capul lui cunună de pietre scum­pe!“ (Psalmul 21, 1, 4). Iar pe voi pe toți, Români drept măritori de pretutindeni, Dumnezeu să vă cerceteze cu pli­nă măsură a îndurărilor Lui, și bucuria, cu care a bucurat pe Rege și pe popor, să rămână sta­tornică întru noi. Darul Domnului nostru Iisus Hristos și dragostea lui Dumne­zeu Tatăl și paza cea de a pururi a Sf. Duh, care ne străjuește și ne tine, să fie cu voi­ toți. Și numele Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos să se preamărească în toată lumea și în tot neamul românesc în toate zilele și în toți vecii, până la venirea Lui. Amin! București, în ziua Bunei- Vestiri 1922 Dr. ELIE MIRON CRISTEA, Arhie­piscop al Bucureștilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiei, exarh al plaiurilor, primat al țării românești, președinte al Sf. Sinod, locțiitor al scaunului din Cesarea Capadochiei etc.; Dr. PI­ BîEN GEORGESCU, Arhiepiscop al Iașilor, Mitropolit al Moldovei și Su­cevei, exarh al plaiurilor ettc.; Dr. VLADIMIR REPTA, Mitropolit al Bucovinei; Dr. VARTOLOMEIU STA­­NESCU, Episcop al Râmnicului Nou­lui Severin; VISARION PUIU, Epis­cop al Argeșului; NICODIM MUN­­TEANU, Episcop al Hușilor; IOAN I. PAF. Episcop al Aradului, Ieno­­polei, Hălmagiului și al părților din Banat; ROMAN R. CIOROGARU, Episcop al Oradiei Mari; EVGHENIE HUMULESCU PITE­ȘTEANU, Arhie­reu vicar-delegat al Arhiepiscopiei Bucureștilor; MELETIE DOBRESCU CONSTANȚEANUL; Dr. NICOLAE BALAN, Arhiepiscop al Alba Iuliei și Sibiului, Mitropolit al Transilvaniei, Banatului, Crișanei și al Maramure­șului; GURIE GROSU, Arhiepiscop al Chișinăului și Hotinului; THEOPIL MIHAILESCU, locotenent Episcop al Buzăului; TEODOSIE ATANASIU, Episcop al Romanului; PLATON CIOSU PLOEȘTEANU, locotenent E­­piscop al Dunării de Jos; Dr. IOSIF TR. BADESCU, Episcop al Caranse­beșului; NICOLAE IVAN, Episcop al Vadului, Fel­ea­cu­lui și Clujului; IA­­COB ANTONOVICI BARLADEANU, Arhiereu vicar-delegat al Arhiepisco­piei Iașilor; DIONISIE IERHAN, Ar­hiereu vicar al Arhiepiscopiei Chiși­năul­ui și Hotinului. Cu prilejul serbărilor incoronarei SCRISOARE PASTORALA A Sfintului Sinod al Sfintei biserici autocefale ortodoxe române estre elenii si poporul roman sirependios Ca prilej al încoronării Ji­i, Regelui Ieroviatru I și a soției Sale Regina M­­aria * *

Next