Viitorul, decembrie 1922 (Anul 16, nr. 4417-4436)
1922-12-02 / nr. 4417
■« — ■ ............................. fg Strada Paris 10 1 ^"K ÎS^SusT1 *..............DUPĂ CINEVä"bhIsTOl"""N B-daal lleademl©! fiWolSHÜL PRINCIPESEI DRAGA 8 Cel mai sensițiomS film amerkan ___ I 1 1 JP^ st&aEi d 2Sip>f scamei® 115& - ^ <o — &SS B JEB IE ÎHK» ü'-m gș-jl II «a. ■aw^w-;~A<«tg^^y?Y>tt<fw7i^,HngffWl,;'l!lH1fr?T^- ■^»cPHEB»K«sy«*«*”*EgH^ I1»” ^^^nrTfirTTrgiiffTrTTnTiiffîM PnMTTTBMinTWBBnMnnnrT^HDIMWBflllT^irwiTîflM^MflfflfWFFTHBIBtlfffHrilP*818*^^^1TM1 —wpxsm———ioa—ww^n»«arwqi.i«'jmț^i r«!|*|jSBfafaiaaMK.1 -i^ctp1 H SELECT L OCNAȘULUImnia?e spe5?col^S H CINSTEA lui POLIDORI ă. Localul încălzit bine cu calorifer — Monops SARPIC^j—|||§||1 BoCGouL I 1 *® CSL MAI INTERESANT? FILM AMERICAN DE AVENTURI VAZU7I PANA AZI P. S Luând decisiunea de a proecta acest film în 2 serii în 12 Acte și a cărui proectare durează 3 ore, ara decis majorarea prețurilor numai I PIMSTIL â ItfM^ Ili “ S pentru acest film astfel: Rezervat—Balcors 12 lei, Stal 10 lei, Caîsta 5 lei. Monopol Bristol Film D. H. Poluctis. | Ulflfoffl * ,10010 I ULT \ NOU V psi £^EEBAQRAM EXCEPTIO PREMIERA NOU | OPERA COMPLECTA IN 6 MARI ACTE 1 București strada Lipscani 3 11 fiticOLE DE PHIM SECESIîiîE II Scăderi de pretori lui 1 si Hirt! 30 Mirii | Pentru Bărbați Pentru Same ! CHAÖSSETTE negr» CIORAPI /ini, „.gri j| și culori... Lei III,50 Lei 59^50 II 1 ————------------------CIORAPI maon, gris • JÂRTIEfIE..... Lei 21,50 Lei 3^,59 | ___ „ — Alte culori....... Lei 44. ii EȘARFE BELANA PEIGNOIRE în molton I II toate culorile dl.ia Lei |70 fan..siP........... Lei 475.- 1 | CĂMĂȘI ALBE 51 piiS.J. VELOUR DELAINE ventra «erate dels Lei &ățime 140 cm., LANA PURA. 1 | pentru serate aeia Lei Toate nuanțele la modă delan | • • Lei 195-225-270 1 § Pentru Copii CUVETINA călduroasă 111 MANTALE BELANA a P"tple moder"e Lei 130, tl „„o, m „ fetide del. Lei 300 FORME DE FEUTRE f 1 GHEIE (IreSquins) jeturi E Nouveanne bela Lei 10,— i fi moira bie i da piele neagri, dela Datale Valencienne Diverse 11 61 220 Dant depoiftt ds Paris preturi | | PÂLARII BE CATIFEA MANTALE tot MĂSURĂ 1 i pentru fetijțe..............Lei 45 Bure de Lame -------—...-----—_____________ Guler de Blană Lei ~ | PÂLARII DE STOFA MÂNUȘI piele CHEVREAU englezească pentru băeți Lei 5S culori albe și negre Lei ^5»— TRANSPORTURI pentru PROVINCIE , Sesile specială pentru vânzări Sn gros si Demi*sros ! * r ■ • ■ - _ . - •■•• ... I1 CINEMA ! CENTRALI Astăzi Premiera Iffli H« le • IBK £| A. CARPEMTIERJOE BECKETT precum și superba dramă Jertfa CD DIBUIA JACOBINI Monopol Sarph. O^aSOPHIE^ Calea VICTORIEI ie? Rochii, jalantoari, Tailleurs Ultimele creațiuni din.. Paris. lui său, iar’nu în afară de ei. "Cor centrată , reținută, d-ra Lily Pospovici, și-a comunicat rolul în mod scurt, într’o compoziție profund stafetească, întunecată de o atmosfer tainică și cețoasă ca la nord. A fosn succes. Omenescul d-nei Dametriade, a fost de o realitate duioasă. D-na Rebreanu a dat un rol prie variație comică și dramatică, într’un tempo admirabil susținund volubilitate și tact. Și-a trilat râsl servos, iar plânsul l-a redat since mmenește ; mobilitatea rolului acela îi confirmă capacitatea sa. D-l. Soreanul, și-a reluat una din unele sale creațiuni, care ,precipită e cele de mâine. D-li Atanasescu (Samoes), a apărut neînchipuit de nou, în muncitorul nobil, în îndrăgostitul învins, îniița cu suflet, pe care a ridicat prin mulțime, autorul. D-nii Valentineanu, Victor Antonescu, Manu, Mărculescu și Duțuescu, au colorat atmosfera aerui al doilea, caracteristic și cu mult vervă. ■Compania Bulandra a reluat succesul de odinioară al d-M Ad ferz: „Farajonul“, în care d- Tony Bulandra, a «reiat rolul lui Mii I Teibraij Kiflil Maiir I Compania dramatica «Bulandra» Astăzi Luni 29 Noembrie 1920 și în tercursul săptămânei SEARA „Pftí AJEMULI Joi 2 Decembrie 1920 MATINEU „sA^M s © n* Sâmbătă 4 Decembrie 1920 MATINEU €@€ 0S'4jL mmn" Duminică 5 Decembrie 1020 MATINEU „SAH SOIS“ Biletele li Casa Teatrului. Telefon 52/45. WillE ! Posesorii de acțiuni Emis. V Bsmm ^© mâî 103s«i sunt invitați, conform prospectului acestei emisiunit a efecta cel de-al doilea și ultim vărsământ de lei 400, de acțiune în intervalul de la 1—31 Decembrie 1920 , asupra vărsămintelor efectuate după această dată se va percepe o dobândă de întârziere de io/ pe an, aplicându-se în acelaș timp dispozițiunile codului de comerț. Odată cu facerea vărsâmintelor la centralah se vor libera și certificatele provizorii. l Vărsămintelej se primesc în București la sediul Cet* 1 trai str. Smârdan No. 5, iar I în provincie la sucursalele I noastre și la Băncile unde i s’a făcut primul vărsământ. Basisa (Român«asti. 11..Umin (äVSOi SIESBIP [8. Ud: Ubi)! Bîkîi! House Ham Simt train E.î. 3. ,| ' teșii V apare reprete INTRE: Liverpool—Cardiff Swansea și Constanța—Salina Galati—Brăila AGENTE GENERALA PENTRU ROMANIA M EMBIRICOS SI GO. 1 București. Str. Academiei Ho. 2 Braila. Galati Salina. Constanta. I Navsul mai eftin ca la oricare linie concurentă. IO**“« ER. MOSCU SPECIALIST DIN PARIS, în BOALE DE COPII Consult 3—5. — Telefon 29/31 Strada Polonă, 11 - cea Florini. Telefon 29/30. Și acuim da și altă dată, clerftedia - aceasta s’a bucurat de acelaș succes - răsunător de aplauze și râsete, pornit t spontan din impresia spectatorutei Dacă situațiunea „Păiajenul“ se desprinde întricâtva din alcătuirea circumstanțiali, cu care Dumas 1 și-ta țesut eroina din L’ami des femmes (și de sigur ca o sumplă coincindență spirituală) construciția acestei comedii, este așa de strâns legată cu humorul și meșteșugii autorul TM, conflictul tainic al eroinei, așa de bine intrat în atmosfera vietei — că î „Păiajenul“, rămâne cea”mai nouă și proaspătă comedie originală, a repertoriului românesc. Indiscret în pătrunderea moravurilor unei societăți, cam, dubioase ca i geneză, autorul satirizează, cu un spirit spontan și volubil viciile lor, așa de naive și inofensive, caracterizând cu deosebire spumoasa patimă a bârfelei In atmosfera aceasta, se bate o rubine tânără, naivă ,și ea, și cu încredere. Secretul eroinei, face farmecul pateticei deslegări, a comediei. Reluarea „Păiajenului“, a mai adus cu el și pe d-na Tantzi Cutava în rolul Mirei Dăianu, creiat de d-na Maria Giurgea, asta că de la înoeletor, dar și de manire morala și a materială a maselor celor mari. ( De aceia principala lui ari je a a mers la apărarea și nrepătirea genei taliilor viitore, la copiii mai expuși a boalelor de ordin material și moral, a Și tot ca om practic în situația ginst gase a copiilor gasei mari a populatiei, a lucrătorilor, Botescu a prnceput că nu se pot așteptat roadele măsurilor luate în familia cvnui mai n sărac, și că este datoria comunei să o înlocuiască pentru cei mai slabi ajuț ji torță de care sunt lipsiți copiii lor. Ip D.rul Botescu a căutat să facă ast fel din Comună, adevăratul părinte al crotilor de tot felul al celor mai ți, slabi. ‘Id De aci întregul său program de ‘ n higienă sanitară și socială. In loc de a aștepta copii la consultațiile .OTsfituite, el a mers în mijlocul lor, acololo unde îi găsea adunați. A făcut , din școala comunală, punctul de conacentrare pentru asistenta de tot felul a copiilor. Împrejurul ei el voia să facă focarul de ridicare morală și materială a celor mulți. s Aci medicul comunal mergea să se cerceteze în mod părintesc sănătattea copiilor adunați ai Capitalei. Să lupte jarul scorii, în grădinii ei. — j c un mic parc de mahala în concepția acestei poliției — viitoarele generaații, trebuiau să-și găsească sănătatea , și să fie bine îndrumate în loc de a o rătăci pe maidanele unde cel sărac găsește în mijlocul murdăriilor materiale și infețioase vieței sale morale. Prin băie școlare înființate în școală, se putea da celui care nu putea năși în locuința redusă și friguroasă a părintelui. Grija curățeniei trupești. Bucătăriile și sălile de mîncare ce se înființau în mod obligator în toate școlile create din nou — ași crease multe — înlesneau înființatren de cantine școlare, în care elevii săracă puteau ofili un nutriment de a sigur reni bun ca cel de acasă, iar l fetele îndrumămi de o mai bună folosirea alimentelor. Cât ajutor ar fi găsit în vremurile grele de scumpete prin care trecem, întărirea acestei măsuri în cele aproape 30 de școli,care sun răspândite pe toată întinderea Capitalei _ ! Dar într’un oraș cu condiții, higie- cnicerele și cu o climă călduroasă ca a_ ale Bucureștilor, este d nevoie esențțială ca populația tânără să fie scoasă vara din oraș. De aci coloniile școlare cărora tot Botescu le-a dat c o organizare temeinică, și care în concepția lui trebuia să se întindă asupra tuturor copiilor. f "Această politică nu ar fi fost desăvârșită dacă ea nu s’ar fi ocupat și de negrrile principale culturale si sanitare si ale celor vârstnici. O acțiuă paralelă fu dusă în această direcție. Precum medicii comunali , cercetatu în școli starea sanitară a copiilor, tot astfel alții trebuiau să cerceteze pe aceia a lucrăorilor în fabrici și ateliere, sau alimentația lor în birturi. împrejurul acelorași școli ei trebuiau să găsească biblioteca populară, mamele conferințe și sfat ■turi pentru îngrijirea șofiilor lor, cu cursuri de adulți, în sfârșit, să se creeze focare de ridicare morală și culturelă a celor care nu avuseseră prilejuri ca copiii să se înfrupte de la binefacerile școale. Dar în București una din relele cele mai mari datorite stârci sale ș h igienice, este tuberculoza; de aceia , combaterea ei cu ajutorul societății lor private a fost una din principalele arii ale lui Botescu. grată un mare și vast program, care pe lângă o continuitate de mai nevnsă durată în aplicarea lui, cerea și eferită alte condiții pe care Botescu , ca om de execuție a căutat să le împlinească. Una era ca medicul să-și înțeleagă acest rol social, cel inttin ,, tot atât de important ca cel propriu - zis sanitar. De aceia Botescu, In conț »ițte de higienă, în asociația medi cilor, la societățile studenților în medicina, în conferințele ce făcea coc legilor, era asastinul acestei mari s idei și v °ia să facă din acel ce merige se îngrijească sănătatea trupească a celui sărac și locuitorul pentru binele obștesc al sufletului lor. Dar oricât de luminat ar fi fost medicul asupra acestia nou rol al său, în actuala organizație, y* eret dem si în viitoarea convensie, a unei temeinice administrației publice, n activitate atât de intensă și atât de d variată, nu se poate împlini cu concepția de absorbire centralizatoare a a administrației comunale. 7 )Rolul comunei ca și al statului modern, este de a îndruma de 'a muta ta, de a coordona și controla 'activitatea inițiativei private bazată pe diviziunea muncei și specializare, " Poți înlocui părintele,' ce lipsește copilului orfan prin grija altor mame c ^ d pur, interesul "s’a” anunțuți mai acut. , Cine nu cunoaște succesul d-nei Giurgea în Mira Dăianu cine nu-și aduce aminte de vocea ei de harfă ? r ! Și totuși Tantzi Cutara și-a reușit visul cu succes, cu noutate și cu o personalitate proprie. jj . , Foarte spontană, cu avântul nebuni ai tinerieței, napăsătoare, Mirk Pa saje, a fost neîngrăcinatâ de concrențiuni scenice, isvorâtă ca o rachetă luminoasă, în mijlocul unei lumi anoste și pretențioas. Fără armonia sunetelor, a putut coborî 11 în Inflexiunea iubirei, cu o convingere delicată și bine întrezărită ; făără nitata de cântar, și-a schimbat ges, V Ituriie repezi și ascuțtia, ca mișcairea' aripelor de rândunea astfel: c,a săi a bătăcia liberă a unei păsări, Tantzi i'P Cutava a întruchipat sborul Mireii Dăianu. De Tony 'Bulandra, a șters cei zeci de ani, de la crearea lui Mircea Fiorino, și s’a arătat neînchipuit de tâlnăr, de subtil și pătimaș —ca atunci d și poate mai tânăr. Succesul comediei l’ai subliniat d-ra Mihalescu și d-ra Rennée_Annie, alături de distincția de rasă, cu care își învestește rolurile, Gina Sandry. Elegantă apariția d-rei Brocher. < DIM. SERBAN î Sociate în societăți de binefacere, ți-l poți înlocui cu funcționarul co wnal. Iată ce a priceput Botescu ca om tactic: El a intensificat putinta dicțiune a Comunei, solidarizând aubumosul său program nu numai ale instituții puțbice, ca școala primară, ca ministerul de Instrucție a corporațiile meseriașilor, ca Efoiile și serviciul sanitar al statului ar întreaga inițiativă privată de asistență. Comuna solidarizăndu-șeintr'o colaborare de frățească sintatic, toate inițiativele pe care o acmministrație birocratică nu le poate alocui. El găsea pe lângă munca ea interesată a altora și ajutoari materiale pe cari comuna nu le-ai ivut altfel la îndemână» Această solidaritate - stârnire a ctivităței private folosită de comună a fost una din tainele rodnicei ctivități a lui Botescu. Pentru serviciile aduse pe această chei în baza principiilor democratice, intensului obștesc și în rândurile P. N. L. unt însărcinat să aduc aci în numele șeului acestui partid, pe lângă regrete, ale că o răceală nu i-a îngăduit să s tarte la această serbare, și prinosul de reunoștință a partidului a cărui soldat credincios a fost. Căci Botescu în afară activitatea propriu zis politică pe care iar o au extraordinara-i activitate în sîna artidului său a adus servicii politice prin roadele sale pentru binele obștesc. El este pildă vie și mai cu seamă pentru ce nai tineri, de ce trebue să fie activitate politică sănătoasă a unui om politic în realtate democrat, ea trebue să fie în primii ani pozitivă și de construcție, iar nu numai de negațiune. In această toată activitatea lui, elost democratul sincer și convins, nu acee vorbe goale care lingușește numai slăbciunile mulțimei și speculează nevoiți. Atunci când mergea în mijlocul muritorilor și mergea des căci el iubea plotescule vorbea de drepturile lor, dar l irăia și datoriile prin solidaritatea cnteresul obștesc. El era democratul încrezător în însuirile sănătoase ale poporului nostru, și înod sincer și temeinic el a luptat pentruesrobirea și ridicarea lui de tot felul că el cu sufletul lui patriot își dăduse seamă numai prin aceasta ridicare sănătoasă definitivă a neamului și a Statului putei chezășuită. Botescu și-a încoronat și sfârșit viața sa publică printr'o sforțare supremă atuncând țara a pornit în războiul pentru înnegirea neamului. El care în timpul liniști de pace își punea cu atâta râvnă toate uterile sale în folosul obștesc, atunci căci zâmbița a sunat, Botescu a găsit mijlocuă intensifice chiar extrantr linarea activitate ce avusese până aci. In perioada de pregătire, alături d l-rul Sion de generalii Popescu și Vicol cu sprijinul miniștrilor Angelescu Constantinescu, el a pregătit spitalele carrebuiau să adăpostească răniții noștri. A Aceasta pregătire a fost astfel făcută cât ea a putut face față la un număr în doi decât cel ce se prevăzuse. Atunci când înfrângerile ne-au silit să ne tragem în Moldova, dezorganizându-i astfel tot ce se făcuse silindu-ne să concentrăm într'un colț de apă, printru nou efort al comitetului sanitar, nu numai uniții au fost aproape toți evacuați, dar a putut cu mijloace restrânse să se fac ață și celor trimiși din nou în spitale duptele ce n'au încetat la nici un moment alergând dintr'o parte în alta a țărei ce vază prin el însuși excutarea măsurior ce luau în comitet, însoțind trenuri samilare spre a urmări și îmbunătăți lipsuile Botescu a dat în aceste timpuri și tiiarele nu numai cunoștințele sale profesionale, dar tot sufletul lui de apostol și d nare patriot. Fiind silit să se desparți de familie, nu are decât grija de a ușura suferinței Itora, uitând pe ale lui proprii. In ziua când prin înglobarea zonei di napoi în aceia a armatei s'a desființaomitetul sanitar, Botescu ca inspector a Marelui Cartier s'a dus acolo unde nevoii primejdia erau mai mari, în mijlocurupelor infectate de tifos exantematic. Aolo și-a dat munca cu atâta uitare bine, încât și-a dat și viața pentru ușura ea celor ce trebuiau mâine s'o porneasc din nou la dezrobirea neamului. Acest sfârșit a lui Bezescu este un simbol al întregei sale vieți de apostol. Intr'o ultimă sforțare el și-a pus pe alaiul patriei în primejdie orice avea mai rămânea viața lui chiar. De aceia ca fost minstru de războiu ccelor timpuri, cred de datoria mea să a '■ne aci în numele tuturor suferințelor pare el lea scăzut sau le-a înlăturat și această cale, prinosul nostru de adânci e cunoștnță. Am rezumat numai o parte din activiatea publică a lui Botescu, într'un timp de lămurire a îndrumărilor a sufletelor, pe pragul României Marii Noui, viața lui care a fost un cercetaș Românii Mari și un luptător martir României Mari, poate să ne fie la tot e pildă. 1 I Fi? D. GEN. fART. ANTONIU arată ad -itatea-d-rului Botescu pentru organizarea serviciului spitalicesc al armatei pe timp de război- D. GEN DR. VICOL, din partea asocrației generale a roiedîeîlor din ară, vorbește destrimea d-rului Bőesetl ea A fost președinte al acesteistituții și ca medic. D. I. ST MURAT tine o frumoasă îĂruntăre din partea „Casei funcționarilor publici“. D. Dr. ȘT. ANASTASIU, din partea direcției generaile sanitare, arată «rodigioasa activitate a d-rului Boescu, pentru igiena școlară și pentru unitată. De asemenea vorbește des de admirabilele calități ca medic ale egretatului dispărut. D. DR C. RADULESCU din parea consiliului de higienă al Capitaei aduce prinosul de admirație și ecunoștință pentru munca depuse dr. Botescu. D. CATZIAN, funcționar superior al primăria Capitalei, arată regretale care l’au simțit cu totul pe tenerderea d-rului Botescu pe cari au iubit foarte mult D. INGINER GERMIANU vorbești numele societățeti „Govora-Calimănești“, și arată activitatea desfășurată de d-rul Botescu ca administrator-delegat la această societate. ne D. DR I. HANNI din partea socieutatei ^înaintat de educație fizică pune într’a vie lumină munca La jertfa doctorului Botescu și emite ideea de a sa înființa în Capitală băi populare '■ care să poarte numele acestui mare luptător pentu curățenia trupească ți Și sufletească-PREȘEDINTELE SOC. STUDEN TILOR IN MEDICINA aduce o mae Eial de recunoștință și venerațiunea memoriei d-rului Botescu. ir eproafiere au depus pe monument coroana. [■ în afară de familia d-mlui Botescu: Partidul național-liberal: „Admirate fie și recunoștință d-rului Botescu, f vrednic fiu al țârei“. Direcția generală a serviciului sanitar; Primăria Capitalei; Corpul sanitar al comunei București; Socieetatea funcționarilor publici; Asoc:a ■ 11 a generală a Medicilor din țară, fostej tatui ei președinte; Societatea Govora-Călimănești; comercianții din exrteriorul Halei. 111 — te ?o In numeroasa asistență compusă din <1 toate clasele sociale, am remarcat pe d-mul Anghel Saligny, Vintilă Bratianu, dr. C.I. Angelescu, I. G. Duca, foști miniștri ; Gh Trancu-Iași, ministrul muncei, general dr. a . Antoniu, S. Mândrescu, 4r St Bogdan, el general Leonte, Toni Iliescu, inginerul Ioachimescu, general dr. Andreescu, St. Io Sihleanu, Em. Dan, general Nicoleanu, T. S. Florian, Al. Crihan, dr. Glineanu, fie dr. Chiricescu, George Georgescu, colonel le dr. Vasilescu, dr. Ion Jianu, dr. Dudumi, colonel Sârbu, locotenent-colonel Ignat, locot.-col. N. Vasilescu, dr. Costiniu, N.u Oprescu, Gheorghe Elefteriu, dr. Mianovici, dr. N. N. Stoica, P. P. Gârboviuceanu, dr. Proceanu, G. Lucian-Botușio- Reghilan, Ion G. Suni, Popescu-Băjetanaru, D. Hagy Teodoraky, Pavel Năsă greanu, D. Ionescu-Brăila, și numeroși cu alți prieteni ai d-rului Botescu, medici, funcționari, profesori și institutori, racui seriași, negustori, etc. n- SuflatÁri și școa'© și ISSSSS S3 3&SS2S5.Junimi>iSp& te< Au participat următoarele societăți și icț! școale cu drapelele lor ; ul Societatea Sf. Gheorghe;inițiatoarea monnumentului, soc. „Expresul”; soc. studenților in medicină; corporația mecanicilor; de societatea „G. Duca” a pensionarilor c. f. d. T 1 societatea Arta culinară; soc. Cofetași rilor. re Institutul medico-militar; liceul Sf. Sartva, școalele de băeți No. 4, 17 și 28. în % Âîîâm cu un §ruD dat ifidii?f??ași și csiDifatifici ai din firi și *trinita!© % au pus to«zece tfie3 Săie datifi sul» '« denumirea de „Banca ^ Centrali Industriali Comerciala*‘ cu un sa* 0- pila! de iei 30.000.000 fe Cum printre fondatorii ninsei se numără ai fruntași ai sufietă^ei noastre, cari și-au asigurat concursul indusietrlilor mari din străinla faf ® Și specialisti necesari, această Institutiune este metisi sa isi ocupe un loc de frunte al în mișcarea noastră economica. te 3791. Pe ________ . Lupta contra speculei -î. — n întrunirea studenților Universitari ți In ședința de Duminică 28 Nov., ținută la Universitate, studenții bucureșteni au votat următoarea mețițiune : 1- Noi studenți ai Universității și cei ai școalelor speciale din București, constrânși pe de o parte de imposibilitatea de traiu, pe de alta conștinenți că alcătuim o clasă de tineri intelectuali disciplinați, ne-am mai trimit în masă astăzi 28 Nov., în localul Universității, și după o îtbagă și matură deliberare, am decis ;_ i. Să se trimeată guvernului un memoriu în care să fie amănunțit expuse doleanțele și deriziunile noastre, cu mențiunea că numai în a urma satisfacerei lor vom putea continua studiile noastre în Capittală. 112. Memoriul să fie redactat încă . “e astăzi, de către comisiunea aleasă ea fiind recunoscută adevărat come<petinte în această chestiune. Apoi i- memoriul să circule din mână în mână ca fiecare student să poată lua cunoștință de el. 3. Ne declarăm solidari cu statul tv și înțelegem, în timpul ce ne rămâine liber, să lucrăm împreună și'u sub controlul autorităților pentru ■ine stârpirea speculei neomenoase care oprește orice progres în stat :e - 00x00---------U femilsi I »"■"'■........ 1 ,.