Viitorul, decembrie 1922 (Anul 16, nr. 4417-4436)

1922-12-02 / nr. 4417

■« — ■ ............................. fg Strada Paris 10 1 ^"K ÎS^SusT1 *..............DUPĂ CINEVä"bhIsTOl"""N­ ­ B-daal lleademl©! fiWolSHÜL PRINCIPESEI DRAGA 8 Cel mai sensițiomS film amerkan ___ I 1 1 JP^ st&aEi d 2Sip>f scamei® 115& - ^ <o — &SS B JEB IE ÎHK» ü'-m gș-jl II «a. ■aw^w-;~A<«tg^^y?Y>tt<fw7i^,HngffWl,;'l!lH1fr?T^- ■^»cPHEB»K«sy«*«*”*EgH^ I1»” ^^^nrTfirTTrgiiffTrTTnTiiffîM PnMTTTBMinTWBBnMnnnrT^HDIMWBflllT^irwiTîflM^MflfflfWFFTHBIBtlfffHrilP*818*^^^1TM1 —wpxsm———ioa—ww^n»«arwqi.i«'jmț^i r«!|*|jSBfafaiaaMK.1 -i^ctp1 H SELECT L OCNAȘULUImnia?e spe5?col^S H CINSTEA lui POLIDORI ă. Localul încălzit bine cu calorifer — Monops SARPIC^j—|||§||1 Bo­­CGouL I 1 *® CSL MAI INTERESANT? FILM AMERICAN DE AVENTURI VAZU7I PANA AZI­ P. S Luând decisiunea de a proecta acest film în 2 serii în 12 Acte și a cărui proectare durează 3 ore, ara decis majorarea prețurilor numai I PIMSTIL â ItfM^ I­­­li “ S pentru acest film ast­fel: Rezervat—Balcors 12 lei, Stal 10 lei, Caîsta 5 lei. Monopol Bristol Film D. H. Poluctis. | Ulflfoffl * ,10010 I ULT \ NOU V psi £^EEBAQRAM EXCEPTIO PREMIERA NOU | OPERA COMPLECTA IN 6 MARI ACTE 1 București strada Lipscani 3 11 fiticOLE DE PHIM SECESIîiîE II Scăderi de pretori lui 1 si Hirt! 30 Mirii | Pentru Bărbați Pentru Same ! CHAÖSSETTE negr» CIORAPI /ini, „.gri j| și culori... Lei III,50 Lei 59^50 II 1 ————------------------CIORAPI ma­on, gris • JÂRTIEfIE..... Lei 21,50 Lei 3^,59 | ___­ „ — Alte culori....... Lei 44. ii EȘARFE BE­LANA PEIGNOIRE în molton I I­I toate culorile dl­.ia Lei |70 fan..siP........... Lei 475.- 1 | CĂMĂȘI ALBE 51 piiS.J. VELOUR DELAINE ventra «erate dels Lei &ățime 140 cm., LANA PURA. 1 | pentru serate aeia Lei Toate nuanțele la modă dela­n | • • Lei 195-225-270 1 § Pentru Copii CUVETINA călduroasă 111 MANTALE BE­LANA a P"tple moder"e Lei 130,­ tl „„o, m „ fetide del. Lei 300 FORME DE FEUTRE f 1 GHEIE (IreSquins) jeturi E Nouveanne b­ela Lei 1­0,— i fi m­oira bie­ i d­a piele neagri, dela Da­­tale Valencienne Diverse 11 61 220 Dant depoiftt ds Paris preturi | | PÂLARII BE CATIFEA MANTALE tot MĂSURĂ 1 i pentru fetijțe..............Lei 45 Bure de Lam­e -------—...-----—_____________ Guler de Blană Lei ~ | PÂLARII DE STOFA MÂNUȘI piele CHEVREAU englezească pentru băeți Lei 5S culori albe și negre Lei ^5»— TRANSPORTURI pentru PROVINCIE , Sesile specială pentru vânzări Sn gros si Demi*sros ! * r ■ •­­ ■ - _­­ . - •■•• ... I1 CINEMA ! CENTRALI Astăzi Premiera Iffli H« le • IBK £| A. CARPEMTIER­­JOE BECKETT precum și superba dramă Jertfa CD DIBUIA JACOBINI Monopol Sarph­. O^aSOPHIE^ Calea VICTORIEI ie? Rochii, jalantoari, Tailleurs Ultimele creațiuni din.. Paris. lui său, iar’nu în afară de ei. "Cor centrată , reținută, d-ra Lily Pospo­vici, și-a comunicat rolul în mod sc­urt, într’o compoziție profund st­afetească, întunecată de­ o atmosfer tainică și cețoasă ca la nord. A fo­­sn succes. Omenescul d-nei Dame­triade, a fost de o realitate duioasă. D-na Rebreanu a dat un rol pri­­e variație comică și dramatică, în­tr’un tempo admirabil susținun­d volubilitate și tact. Și-a trilat râsl servos, iar plânsul l-a redat since mm­enește ; mobilitatea rolului acel­­a îi confirmă capacitatea sa. D-l. Soreanul, și-a reluat una di­n unele sale creațiuni, care ,precipit­ă e cele de mâine. D-li Atanasescu (Sam­oes), a apă­rut neînchipuit de nou, în muncito­rul nobil, în îndrăgostitul învins, î­niița cu suflet, pe care a ridicat p­rin mulțime, autorul. D-nii Valentineanu, Victor Anto­nescu, Manu, Mărculescu ș­i Duțu­escu, au colorat atmosfera aeru­i al doilea, caracteristic și cu mult vervă. ■Compania Bulandra a reluat suc­cesul de odinioară al­ d-M A­­d ferz: „Farajonul“, în care d- To­ny Bulandra, a «reiat rolul lui Mii I Teibraij Kiflil Maiir I Compania dramatica «Bulandra» Astăzi Luni 29 Noembrie 1920 și în tercursul săptămânei SEARA „Pftí AJEMUL­I Joi 2 Decembrie 1920 MATINEU „s­A^M s © n* Sâmbătă 4 Decembrie 1920 MATINEU­­ €@€ 0S'4jL mmn"­­ Duminică 5 Decembrie 1020 MATINEU „SAH SO­IS“ Biletele li Casa­ Teatrului. Telefon 52/45. W­illE ! Posesorii de acțiuni Emis. V Bsmm ^© mâî 103s«i sunt invitați, conform pros­pectului acestei emisiunit a e­­fec­ta cel de-al doilea și ultim vărsământ de lei 400, de acțiune în intervalul de la 1—31 Decembrie 1920 , asupra vărsămintelor efectuate după această dată se va percepe o dobândă de întârziere de io­/ pe an, aplicându-se în acelaș tim­p dispozițiunile codului de comerț.­­ Odată cu facerea vărsâmin­­telor la centralah se vor libera și certificatele provizorii. l­ Vărsămintelej se prim­esc­­ în București la sediul Cet* 1 trai str. Smârdan No. 5, iar I în provincie la sucursalele I noastre și la Băncile unde i s’a făcut primul vărsământ. Basisa (Român«asti. 11..Umin (äVSOi­ SIESBIP [8. Ud: Ub­i)! Bîk­îi! House Ham Simt train E.î. 3. ,| ' teșii V apare reprete INTRE: Liverpool—Cardiff Swansea și Constanța—Salina Galati—Brăila AGENT­E GENERALA PENTRU ROMANIA M­ EMBIRICOS SI GO. 1 București. Str. Academiei Ho. 2 Braila. Galati Salina. Constanta. I Navsul mai eftin ca la ori­care linie concurentă. I­O**“« ER. MOSCU SPECIALIST DIN PARIS, în BOALE DE COPII Consult 3—5. — Telefon 29/31 Strada Polonă, 11 - cea Florini. Telefon 29/30. Și acuim da și a­ltă dată, clerftedia - aceasta s’a bucurat de acelaș succes - răsunător de aplauze și râsete, pornit t spontan din impresia spectatorute­i Dacă situațiunea „Păiajenul“­­ se desprinde întricâtva din alcătui­­rea circumstanțiali, cu care Dumas 1 și-ta țesut eroina din L’ami des fem­­­mes (și de sigur ca o su­m­plă coinci­n­dență spirituală) construciția acestei­­ comedii, este așa de strâns legată­­ c­u humorul și meșteșugii autorul TM,­­ conflictul tainic al­ eroinei, așa de bine intrat în at­mosfera vietei — că î „Păiajenul“, rămâne cea”mai nouă­­ și proaspătă comedie originală, a re­­pertoriului românesc­. Indiscret în pătrunderea moravu­­­rilor unei societăți, cam, dubioase ca i geneză, autorul satirizează, cu un­­ spirit spontan și volubil viciile lor, așa de naive și inofensive, caracteri­­­zând cu deosebire spumoasa patimă­­ a bârfelei In atmosfera aceasta, se b­­­ate o rubine tânără, naivă ,și ea, și­­ cu încredere. Secretul eroinei, face farmecul pateticei deslegări, a come­diei. Reluarea „Păiajenului“, a mai a­­­d­us cu el și pe d-na Tantzi Cutava­­ în rolul Mirei Dăianu, creiat de d-na­­ Maria Giurgea, asta că de la înoe­­letor, dar și de manire morala și a materială a maselor celor mari. (­­ De aceia principala lui ari je a­ a mers la apărarea și­­ nrepătirea gene­­i taliilor viitore, la copiii mai expuși a boalelor de ordin material și moral, a Și tot ca om practic în situația gin­­st gase a copiilor g­asei mari a popu­­­­­latiei, a lucrătorilor, Botescu a pr­­n­cep­ut că nu se pot așteptat roadele­­­ măsurilor luate în familia cvnui mai n sărac, și că este datoria comunei să o înlocuiască pentru cei mai slabi ajuț j­i torță de care sunt lipsiți copiii lor. I­p D.rul Botescu a căutat să facă ast­­­ fel din Comună, adevăratul părinte a­l crotilor de tot felul al celor mai ți, slabi. ‘I­d De aci întregul său program de ‘ n higienă sanitară și socială. In loc de­­­­ a aștepta copii la consultațiile .OTsfi­­­­tuite, el a mers în mijlocul lor, acol­o­lo unde îi găsea adunați. A făcut , din școala comunală, punctul de con­­a­centrare pentru asistenta de tot fe­lul a copiilor. Împrejurul ei el voia­­ să facă focarul de ridicare morală și­­ materială a celor mulți. s Aci medicul comunal mergea să se cerceteze în mod părintesc sănăta­­t­­­tea copiilor adunați ai Capitalei. S­ă lupte jarul scorii,­ în grădinii ei. — j c un mic parc de mahala în concepția­­ acestei poliției — viitoarele genera­­a­ții, trebuiau să-și găsească sănătatea , și să fie bine îndrumate în loc de a o rătăci pe maidanele unde cel sărac găsește în mijlocul murdăriilor ma­­­­terial­e și inf­e­țioase vieței sale mora­­le. Prin băie școlare înființate în­­ școală, se putea da celui care nu pu­­­­tea năși în locuința redusă și frigu­­r­­oasă a părintelui. Grija curățeniei­­ trupești. Bucătăriile și sălile de mîn­­care ce se înființau în mod obliga­­­­tor în toate școlile create din nou — a­și crease multe — înlesneau înființa­­­t­ren de cantine școlare, în care elevii­­ săracă puteau ofili un nutriment de­ a sigur reni bun ca cel de acasă, iar l fetele îndrumămi de o mai bună fo­­­­losire­­a alimentelor. Cât ajutor ar­­ fi găsit în vremurile grele de scum­­­pete prin­ care trecem, întărirea a­­­­cestei măsuri în cele aproape 30 de­­ școli,­­care sun răspândite pe toată­­ întinderea Capitalei­ _ ! Dar într’un oraș cu condiții, higie- c­nice­rele și cu o climă călduroasă ca a_ ale Bucureștilor,­ este d nevoie esen­­ț­țială ca populația tânără să fie scoa­să vara din ora­ș. De aci coloniile­­ școlare­ cărora tot Botescu le-a dat c o organizare temeinică, și care în­­ concepția lui trebuia să s­e întindă­­ asupra tuturor copiilor. f "Această politică nu ar fi fost de­­săvârșită dacă ea nu s’ar fi ocupat și de negrrile principale culturale si sanitare si a­le celor vârstnici. O ac­­ț­iuă paralelă fu dusă în această direcție. Precum medicii comunali , cercetatu în școli starea sanitară a­­ copiilor, tot astfel alții trebuiau să­­ cerceteze pe aceia a lucrăorilor în fabrici și ateliere, sau alimentația­­ lor în birturi. împrejurul acelorași școli ei trebuiau să găsească biblioteca populară, mamele conferințe și sfa­­t ■­turi pentru îngrijirea șof­iilor­ lor, c­u cursuri de adulți, în sfârșit, să se­­ creeze focare de ridicare morală și­­ cul­turelă a celor care nu avuseseră prilejuri ca copiii să se înfrupte de­­ la binefacerile școale.­­ Dar în București una din relele­­ cele mai mari datorite stârci sale ș h igienice, este tuberculoza; de aceia , combaterea ei cu ajutorul societăți­­i lor private a fost una din principa­­­­lele­ arii ale lui Botescu. g­­­rată un mare și vast program, ca­­re pe lângă o continuitate de mai n­evnsă durată în aplicarea lui, cerea și eferită alte condiții pe care Botescu , ca om de execuție a căutat să le îm­­­plinească. Una era ca medicul să-și înțeleagă acest rol social, cel inttin ,, tot atât de important ca cel propriu - zis sanitar. De aceia Botescu, In con­ț­ »ițte de higienă, în asociația medi­­­ cilor, la societățile studenților în me­­­dicina, în conferințele ce făcea co­­c legilor, era asastinul acestei mari s idei și v °ia să facă din acel ce mer­­i­ge se îngrijească sănătatea trupeas­­­­că a celui sărac și locuitorul pentru binele obștesc al sufletului lor.­­ Dar ori­cât de luminat ar fi fost medicul asupra acestia nou rol al­­ său, în actuala organizație, y* ere­­t dem si în viitoarea convensie, a unei temeinice administrației publice, n ac­­t­ivitate atât­ de intensă și atât de d variată, nu se poate împlini cu con­­c­­epția de absorbire centralizatoare a a administrației comunale. 7 )Rolul comunei ca și al statulu­i modern, este de a îndruma de 'a m­u­­ta ta, de a coordona și controla 'activi­­­tatea inițiative­i private bazată pe­­ diviziunea muncei și specializare, " Poți înlocui părintele,' ce lipsește co­­­­pilului orfan prin grija altor mame c ^ d pur, interesul "s’a” anu­nțuți mai acut. ,­­ Cine nu cunoaște succesul d-nei Giurgea în­­ Mira Dăianu cine nu-și aduce aminte de vocea ei de harfă ?­ r ! Și totuși Tantzi Cu­tara și-a reușit­­­­ visul cu succes, cu noutate și cu o personalitate proprie. jj­­ . , Foarte spontană, c­u avântul ne­­­­buni ai­ tinerieței, napăsătoare,­ Mirk P­a­ saje, a fost neîngrăc­inatâ de con­­c­renți­uni scenice, isvorâtă ca o ra­­­chetă luminoasă, în mijlocul unei lumi anoste și pretențioas. Fără­­ armonia sunetelor, a putut­­ coborî 11 în Inflexiunea iubirei, cu o­­ convin­gere delicată și bine întrezărită ; fă­­­­ă­­ră nitata de cântar, și-a schim­bat ges­, V I­turiie repezi și ascu­țtia, ca mișcairea'­­ aripelor de rândunea astfel: c,a săi­­ a bătăcia liberă a unei păsări, Tantzi i'P Cutava a întruchipat sborul Mirei­­i Dăianu. De Tony 'Bulandra, a șters cei ze­c­i de an­i, de la crearea lui Mir­cea Fio­­­­­rino, și s’a arătat neînchipuit de tâl­­­­năr, de subtil și pătimaș —­­ca atunci d și­­ poate mai tânăr. Succesul comediei l’ai subliniat d-r­a Mihal­escu și d-ra Rennée_Anni­e, a­­­­lături de distincția de rasă, cu care­­ își­­ învestește rolurile, Gina Sandry.­­ Elegantă apariția d-rei Brocher. < DIM. SERBAN î Sociate în societăți de binefacere, ți-l poți înlocui cu funcționarul co­ wnal. Iată ce a priceput Botescu ca om tactic: El a intensificat putinta di­cțiune a Comunei, solidarizând au­bumo­sul său program nu numai al­e instituții puțbice, ca școala pri­­mară, ca ministerul de Instrucție a corporațiile meseriașilor, ca Efo­­iile și ser­viciul sanitar al statului ar întreaga inițiativă privată de a­­sistență. Comuna solidar­izăndu-ș­eintr'o colaborare de frățească sint­atic, toate inițiativele pe care o ac­mministrație birocratică nu le poate alocui. El găsea pe lângă munca ea interesată a altora și ajutoari materiale pe cari comuna nu le-ai i­vut altfel la îndemână» Această solidaritate - stârnire a ctivităței private folosită de comun­ă a fost una din tainele rodnicei ctivități a lui Botescu. Pentru serviciile aduse pe această che­i în baza principiilor democratice, inte­nsului obștesc și în rândurile P. N. L. unt însărcinat să aduc aci în numele șe­ului acestui partid, pe lângă regrete, ale că o răceală nu i-a îngăduit să s­ t­arte la­ această serbare, și prinosul de re­unoștință a partidului a cărui soldat cre­dincios a fost. Căci Botescu în afară a­­ctivitatea propriu zis politică pe care i­ar­ o au extraordinara-i activitate în sîna artidului său a adus servicii politice prin roadele sale pentru binele obștesc. El est­e pildă vie și mai cu seamă pentru ce nai tineri, de ce trebue să fie activitate p­olitică sănătoasă a unui om politic în rea­ltate democrat, ea trebue să fi­e în primii ani pozitivă și de construcție, iar nu nu­mai de negațiune. In această toată activitate­a lui, el­­­ost democratul sincer și convins, nu ace­­e vorbe goale care lingușește numai slă­­bciunile mulțimei și speculează nevoiț­i. Atunci când mergea în mijlocul mur­itorilor și mergea des căci el iubea p­lotescu­le vorbea de drepturile lor, dar l irăia și datoriile prin solidaritatea c­­nteresul obștesc. El era democratul încrezător în însu­irile sănătoase ale poporului nostru, și î­nod sincer și temeinic el a luptat pentr­uesrobirea și ridicarea lui de tot felul că el cu sufletul lui patriot își dăduse seam­­ă numai prin aceasta ridicare sănătoasă definitivă a neamului și a Statului pute­i chezășuită. Botescu și-a încoronat și sfârșit viața sa publică printr'o sforțare supremă atunc­ând țara a pornit în războiul pentru în­negirea neamului. El care în timpul liniș­ti de pace își punea cu atâta râvnă toat­e uterile sale în folosul obștesc, atunci căci zâmbița a sunat, Botescu a găsit mijlocu­­ă intensifice chiar extrantr linarea activi­tate ce avusese până aci. In perioada de pregătire, alături d l-rul Sion de generalii Pop­escu și Vico­l cu sprijinul miniștrilor Angelescu­­ Constantinescu, el a pregătit spitalele car­rebuiau să adăpostească răniții noștri. A Aceasta pregătire a fost astfel făcută c­ât ea a putut face față la un număr în doi decât cel ce se prevăzuse. Atunci când înfrângerile ne-au silit să n­e tragem în Moldova, dezorganizându-i astfel tot ce se făcuse silindu-ne să c­oncentrăm într'un colț de­­ apă, printru nou efort al comitetului sanitar, nu num­a­i uniții au fost aproape toți evacuați, da­r a putut cu mijloace restrânse să se fac­ ață și celor trimiși din nou în spitale d­uptele ce n'au încetat la nici un moment alergând dintr'o parte în alta a țărei c­e vază prin el însuși excutarea măsuri­or ce luau în comitet, însoțind trenuri sa­m­ilare spre a urmări și îmbunătăți lipsu­ile Botescu a dat în aceste timpuri și tiia­­rele nu numai cunoștințele sale profesio­n­ale, dar tot sufletul lui de apostol și d nare patriot. Fiind silit să se desparți de familie,­­ nu are decât grija de a ușura suferinței Itora, uitând pe ale lui proprii. In ziua când prin înglobarea zonei di napoi în aceia a armatei s'a desfi­ința­omitetul sanitar, Botescu ca inspector a Marelui Cartier s'a dus acolo unde nevoi­i primejdia erau mai mari, în mijlocu­rupelor infectate de tifos exantematic. A­olo și-a dat munca cu atâta uitare b­ine, în­cât și-a dat și viața pentru ușura ea celor ce trebuiau mâine s'o porneasc din nou la dezrobirea neamului. Acest sfârșit a lui Bezescu este un sim­bol al întregei sale vieți de apostol. Intr'o ultimă sforțare el și-a pus pe al­aiul patriei în primejdie orice avea m­­ai rămânea viața lui chiar. De aceia ca fost minstru de războiu c­­­celor timpuri, cred de datoria mea să a '■ne aci în numele tuturor suferințelor p­are el lea scăzut sau le-a înlăturat și a­ceastă cale, prinosul nostru de adânci e cunoștnță. Am rezumat numai o parte din activi­atea publică a lui Botescu, într'un timp de lămurire a îndrumărilo­r a sufletelor, pe pragul României Mari­i Noui, viața lui care a fost un cerceta­ș Românii Mari și un luptător marti­r României Mari, poate să ne fie la tot e pildă. 1 I Fi? D. GEN. fART. ANTONIU arată ad -itatea-d-rulu­i Botescu pentru orga­nizarea­­ serviciului spitalicesc al ar­matei pe timp de război- D. GEN DR. VICOL, din partea asocr­ației­ generale a roiedîeîlor din ară, vorbește­ destrimea d-rului Bő­­esetl ea A fost președinte al aceste­istituții­ și ca medic. D. I. ST­ MURAT tine o frumoasă îĂruntăre din partea „Casei funcț­io­­narilor publici“. D. Dr. ȘT. ANASTASIU, din partea­ direcției gen­erail­e sanitare, arată «rodigioasa activitate a d-rului Bo­­escu, pentru igiena școlară și pentru unitată. D­e­­ asemenea vorbește des de admirabilele calități ca medic ale egretatului dispărut. D. DR­ C. RADULESCU din par­ea consiliului de higienă al Capita­ei aduce prinosul de admirație și ecunoștință pentru munca depus­­e dr. Botescu. D. CATZIAN, funcționar superi­or al primăria Capitalei, arată regre­ta­le care l’au simțit cu totul pe ten­­erderea d-rului Botescu pe cari au iubit foarte mult D. INGINER GERMIANU vorbești n­­umele societățeti „Govora-Cali­­­mănești“, și arată a­ctivitatea desfă­șu­rată de d-rul Botescu ca administra­­tor-delegat la această societate. ne D. DR I. HANNI din partea socie­­u­tatei ^înaintat de educație fizică pune­­­ într’a vie lumină munca La jertfa doc­­­­torului Botescu și emite­ ideea d­e a sa înființa în Capitală băi populare '■ care să poarte numele acestui mare luptător pen­tu curățenia trupească ți Și sufletească-PREȘEDINTELE SOC. STUDEN­­­ TILOR IN MEDICINA aduce o ma­­e Eial de recunoștință și venerațiune­a memoriei d-rului Botescu. ir eproafiere a­­u depus pe monument coroana. [■ în afară de familia d-mlui Botescu:­­ Partidul național-liberal: „Admira­te fie și recunoștință d-rului Botescu, f­ vrednic fiu al țârei“. Direcția generală a serviciului sa­­nitar; Primăria Capitalei; Corpul sa­­n­itar al comunei București; Soc­ie­­e­­tatea funcționarilor publici; Asoc:a­ ■ 11 a generală a Medicilor din țară, fos­tej tatui ei președinte; Societatea Govo­­­ra-Călimănești; comercianții din ex­r­teriorul Halei. 111 — te ?o In numeroasa asistență compusă din <1­ toate clasele sociale, am remarcat pe­ d-m­­­ul Anghel Saligny, Vintilă Bratianu, dr. C.­­I. Angelescu, I. G. Duca, foști miniștri ; Gh­ Trancu-Iași, ministrul muncei, general dr. a . Antoniu, S. Mândrescu, 4r­ St Bogdan, el general Leonte, Toni Iliescu, inginer­u­l Ioachimescu, general dr. Andreescu, St. Io Sihleanu, Em. Dan, general Nicoleanu, T. S. Florian, Al. Crihan, dr. Glineanu, fie dr. Chiricescu, George Georgescu, colonel le dr. Vasilescu, dr. Ion Jianu, dr. Dudumi,­­­ colonel Sârbu, locotenent-colonel Ignat, locot.-col. N. Vasilescu, dr. Costiniu, N.­u­ Oprescu, Gh­eorghe Elefteriu, dr. Mi­­­a­novici, dr. N. N. Stoica, P. P. Gârbovi­­­u­ceanu, dr. Proceanu, G. Lucian-Bo­tuși­o- Reghilan, Ion G. Suni, Popescu-Băje­­ta­naru, D. Hagy Teodoraky, Pavel Nă­­să greanu, D. Ionescu-Brăila, și numeroși cu alți prieteni ai d-ru­lui Botescu, medici, funcționari, profesori și institutori, rac­­ui seri­ași, negustori, etc. n- SuflatÁri și școa'© ș­i ISSSSS­ S3­ 3&SS2S5.Junimi>iSp& te< Au participat următoarele societăți și icț! școale cu drapelele lor ; ul Societatea Sf. Gheorghe;inițiatoare­a mo­n­­­numentului, soc. „Expresul”; soc. studen­ților in medicină; corporația mecanicilor; de societatea „G. Duca” a pensionarilor c. f. d­. T­ 1 societatea Arta culinară; soc. Cofeta­­și rilor. re Institutul medico-mi­li­tar; liceul Sf. Sa­rt­va, școalele de băeți No. 4, 17 și 28. în % Âîîâm cu un §ruD da­t ifidii?f??ași și csiDifatifici ai din firi­ și *trinita!© % au pus to«zece tfie3 Să­­ie datifi sul» '« denumirea de „Banca ^ Centrali Industriali Comerciala*‘ cu un sa* 0- pila! de iei 30.000.000 fe Cum printre fonda­torii ninsei se numără ai fruntași ai sufietă^ei­­ noastre, cari și-au asi­­g­­urat concursul indus­­ie­trlilor mari din străinl­­a faf ® Și specialisti ne­cesari, această Institu­­tiune este metisi sa isi ocupe un loc de frunte al în mișcarea noastră e­­­­conomica. te 3791. Pe ________ . Lupta contra speculei -î.­­ —­ n întrunirea s­tudenților Universitari­ ­ ți In ședința de Duminică 28 Nov., ținută la Universitate, studenții bu­­cureșteni au votat următoarea me­ți­țiune : 1- Noi­ studenți ai Universității și cei ai școalelor speciale din București, constrânși pe de­­ o parte de imposi­­­­bilitatea de­ traiu, pe de alta conști­­n­enți că alcătuim o clasă de tineri­­­ intelectuali disciplinați, ne-am m­­ai trim­it în masă astăzi 28 Nov., în localul Universității, și după o îtb­­­­a­gă și matură deliberare, am decis ;­­_ i. Să se trimeată guvernului un memoriu în care să fie amănunțit expuse doleanțele și deriziunile­­ noastre, cu mențiunea că numai în a urma satisfacerei lor vom putea continua studiile noastre în Capi­­t­­tală. 11­­2. Memoriul să fie redactat încă . “e astăzi, de către comisiunea aleasă ea fiind recunoscută adevărat com­­e<­­petinte în această chestiune. Apoi i- memoriul să circule din mână în­­­ mână ca fie­care student să poată­­ lua cunoștință de el. 3. Ne declarăm solidari cu statul tv și înțelegem, în timpul ce ne rămâ­­i­ne liber, să lucrăm împreună și'­u sub controlul autorităților pentru ■ine stârpirea speculei neomenoase care oprește orice progres în stat :e - 00x00---------­U fem­ilsi I »"■"'■........ 1 ,.

Next