Viitorul, iunie 1923 (Anul 16, nr. 4566-4591)

1923-06-01 / nr. 4566

r­i­li r ar—i||«lV'Q»tim ■—M- r ■ Teatrul OlflABUS Strada Academiei Director; C. TÄHAS1 ENIâine Vineri 1 iunie 1923 DESCHIDEREA GRADINEI CU PREMIERA Una «I Bună! Revistă In 2 acte și 4 tablouri de DURSTOY In rolurile principale: D-nii C. Tănase, Titu Protopopescu, I. Pi­­zone, Gh. Popescu, Dan Demetrescu, I. Şerbănescu, P. Codruţ etc. D-nele: Tuchi Eremia, Ec. Vasiliu, Violeta Ionescu, Lizica Petrescu, Puica Perieţeanu, El. Bălănescu. Baletul 80 persoane. — Decoruri extraordinare.— Ansamblul 180 persoane.—1000 Costume. Biletele la Magazinul Jean Feder şi la Teatrul Cărăbuş Tel. 31/31. — Cea mai mare montare ce s’a văzut In ţară ! — Vorbind de legea pentru amâna­rea plăţilor, în străinătate: „Această lege însemnează pentra Dar unde im mdut desvolta nml : ?a?ita'i?ti. & “a,rî. aa^osisti stre­­bine aceste sentimente adevărat pa­­lm ~ can au dat 111 Romania mar' fă pe credit solicitat­ de comer­cianţii noştri — că România nu ăluncV ^pe's^e sau nl1 Poate să plătească“.. 1 „Prin aceasta va indispune strei­­nătatea și va mări răul mxme de care ne bucturăm“. Enumără păgile de care mâl "tare‘'cu țara noastră, ca analfabetismul, al­snflul curat ce adiază răcoritor de evenimentele istorice prin. cari tro- ^coolismul, boalele molipsitoare, una pe vârfurile munţilor şi. coamele ce un neam, codrilor, atmosfera — ierte-mi-se ! Mie mi-a fost dat de providenţă expresia borşită a uliţelor noas- S(j trec pun momente istorice cart “Ă, tre. E o creaţiune viguroasă, oare, Pomeneşte nimic de plaga laria, „Dimineaţa“, dintr'uri simţimănt de prudenţă foarte explicabil, nu catom-dacă n’ar fi fost pusă să scrie o Sm/cSmTe secdteh f^t°strâns ^ si^efăgărei târfă şi a tot ce scrisoare chilometrică plină de fi­ în mintea şi inima acestui popor, e românesc, losofie livrescă, ar fi tronat fără a realiza chemarea la care Pro­­invală i­ sufletele noastre. E videnţa a împins poporul farna­ Pe lângă aceste figuri de femei,­nesc, pentru a efectua unirea lui ale bărbaţilor c­hi­ar când par naţionala, la care de multă vreme tăiat­ în bronz, — sunt tipuri şi­ au lucrat bărbaţi de inimă, bărbaţi gide şi fără destul caracter. Sunt cu adevărat simţ patriotic, mai mult creaţiuni cerebrale, în care se amestecă satira cu liris­mul, adică tocmai ceea pe nu S°n­­triotice, adică naţionale, decât toc­­urie poeziei epice. I­ţn sănul Academiei Române, Republicat cu retuşe stilistice şi care ie-a putut întruni, ample tăcturi, „Purgatoriul“ va când graniţele le despărţeau, sub câştiga mult, dar şi aşa cum e, î­i acelaş acoperământ, strângându-le desvolta­ cu iubirea unei mame înt brutele românismului, el reprezintă o etapă în' rea romanului românesc: romanul de salon, scris de ufl mare mora­list, car­e, într’un salon pusă, nu dansează, ci filosef*vă şi-şî ascute u­rechea. Dar cine a contribuit mai mult la calomniarea ţârei, dacă nu pre­sa de scandal, în frunte cu ziarele d-lui Miile, MIHAIL DRAGOMIRESCU 4*. fii ' —.... - ■■ Villa $1 Parcai lin Povesti se vor vinde definitiv până la 7 lUftSSE Pentru vizitarea acestei proprietăţi, indiscutabil cea mai frumoasă din împrejurimile Capitalei (10 kim. depărtare) şi pentru condiţiile vânzărei amatorii se vor adresa d-lui C. G. Costa-Foru, Aleea Mitropo­liei 3. — Telefon 7­­­88. PHOSPHATUM FMJtKS Cel mai bun aliment al copiilor Recomandat de la vSrsta . ----- — —-----de 7 * ? luni, in momentul inţercărei şi in timpul creşterei. — Ajută dentiţiunei şi formărei oaselor. — Prerine iau opreşte diaree» aşa de frequentă in timpul căldurilor. Folositoare tuturor stomacurilor delicate, bătrânilor,convalescenţilor. PHOSPHATINA FALIEBER este inimitabilă. Deposit General­­ 6, Stăm du la Tachariu, PARIB şi pretutindeni. i ftafuri de ier ‘Paiuri de grenzi." Telefon JR/a /CI I__ NI1 jj 7 ;f­tafuri de Gopk găsiţi la vechea ”­i fabrica de imobile GUTMAH MARCUS Str. Sfii Apostoli.72 folţ prin Bal.Rahovei LEMNE DE FOC pentru Cărămidă­r­ie, vinde Brutării, Fabriei, Spălătorii, eftin din depozit Sodet. „ARDEALUL“ SOBE SOBE­li de teracotă sim­ple mai eftine de faianţă şi por­celan, colorate şi albe albe şi colorate în ori­ce stil fu­ffi­RÎA de pereţi din plăci flutBJB de faianţă prima jî simple şi elegante din­­ plăci de ceramică în­­ diferite forme şi co­­lori se execută prompt în ori­ce cantităţi de către Depozitul I. Calea Victoriei 134 fost 152 (în faţa palatului Ştirbey) Pronoria Capitalei Direcţia Generală a Casei lucră­rilor Oraşului 1­­ In ziua de 1 I­uie 1923, orele 10­­dimineaţa, se va vinde la faţa lo­cului prin licitaţie publică orală materialul rezultat din dărâmarea imobilelor din strada Berzei No. 55 şi 55 D. Preţul se va vărsa tot acolo, d­ată cu adjudecarea licita­ţiei, când se va ridica şi materia­lul. . ^1 . Direcţia generală a Gassei­­ / ■ lucrărilor oraşului ^ ^ v 8948 De vânzare în Bucureşti Mag. Universe­, Victoriei 11 Ion Tetzu, Academiei 4; H. M. Haimscha, Barăţiei 35 ; „La Pa­leta“ Colţei 8; I. Goldenberg, Vic­toriei 89; Dancu 8c Cherciu, Pa­triei 16. Magasinul „La Ursul“, Str. Barăţiei 21; Fraţii Gălăţeanu Str. Carol 19 ; Avram Iliascu­, Vă­căreşti 27. Craiova: Carol Ianischevski, Ghisdăvescu & Denke, Zimmer & Co. Galaţi : H. Friedmann. Orain­a Mare: Carmen Sylva. Ploeşti: Nae Iupceanu. Cereţi catalogul de culori d-lui Bruno Scherer, strada Paris 10, Bucureşti. ff.­ grad local mare propriu aproape Curlea Victoriei bun pentru fabrică, depozit, cu 2 săli circa 240 m.p. fiecare, po­duri, casă de locuit, grajd, ree­miză, apă, canal, electrică, curt­­mare, uber la vânzare, ex­verstutar închiriere. Telefon 24­­­89, ora 1­3 p.m. I. T. 8961 8960 PublicatSune zile fericite, fiindcă vedem împli- D. V. Pârv­an, a ţinut următorul ’ uit visul nostru milenar, dischiis: UL''-1- j Şi, atunci când graniţele despăt-SlftE Iţeau pe adevăraţii români, trebuia , .! ceva care să ţie sus sentimentul _____________|__________. «Un rege este prin definiţie şi românesc, numat pentru vînzarea a diferitelor l­ui istorie. Că el creiază. istoria­­ şi acest ceva a fost literatura­, obiectelor vechi care s pot vedea vremii sale, cu planurile îndrăzne­­ea neca dat pe marii Eminescu şi­­ în ori­ce zi de lucru la această ma­­te ale minţii sale şi cu faptele de Coşbuc, cari au ridicat poezia pe gazie între orele 15—18. [arme­le braţului său, n'ar fi încă culmile apogeului. Concurenţi cari doresc a lua par­ a face istoria. I D. Goga face biografia Regreta­te la licitaţie pot lua în formaţiuni, . I. . . . , n , de la Direcţiunea Specială Economat Dar conştiinţa din care pornesc s­tullul mare poet, Coşbuc. C. F. R. Calea Victoriei 107 şi în acţiunile sale e cea a trecutului, ori­ce zi de lucru între orele 12—13.­­Sufletul, care animă entuziasmul A venit din Ardeal în vechiul Re-, gat, prigonit de furia ungurească­­ după ce colindase plaiurile şi ţinu­turile româneşti, dând îmbărbăta-­­ re tuturora. ■------------------­Inspirat din­ aceste Colinde a dat meniilor, că a repartizat mari can* la iveală celebra „Nunta Zamfirii“ uitlţi de sulfat de ■cupru (hn dopo­ravp Rimbolizează spiritul de basm Zicele sale a£late la Br.“la „ vale?, care simpolizeaza spinmi de basm călugărească, la numite persoana românesc . _ _ interesate. II caracterizează ca poet al ţară­ pemru lămurirea opiniei bubli­________ „ _ _ a . Pentru lămurirea Ceste şi latineşte, pe cari Majes- nimeî, ca acel care i-a plâns şi l-a cer şt spre a nu fi indusă^ în eroare D-l căpitan Aurelian Ionescu, do­tarea Voastră le citea fără nici un Cântat durerile și bucuriile. cu asemenea neadevăruri ministe miciliat în Bucureşti a făcut cerere nn­ nfnr atunci c­ând venea Cu Coşbuc a dispărut un mare rul face cunoscut 'următoarele: " unct emip“ " I Cantitatea de sulfat de cupru ce I * [ avea ministerul, fiindi foarte redu* B |să și anume aproximativ 800.000 * kgr. a retintit pentru nevoile agri­, . . . . . .. ... ajutor strein, acestui minister de a fi autorizat cerceteze săpăturile arheologice sa adauge la num­ele său patroni- , . 1 a mic de Ionescu pe acela de Fălciu, Patronate de această Academie spre a se numi Aurelian Ionescu-­­ Prin spiritul şi preocupările Voa- Fălciu. Istre, prin faptele istorice şi prin­­ caracterul simbolic al vieţeî Voias- răs­pinsul d-lui I.­­3. culturii de sulfatat grâul în toam­na 1925, 250.000 kgr, iar restul 550.000 l-a distribuit în interesul vi­ticulturii în chipul următor: a) Uniunei generale a sindicatelor, viticole din România pentru sindi­catele viticole 250.000 kilograme b) Centralei cooperativelor să­tești, pentru tunicii cultiva­torilor neînsciși în sindicate 100.000. c) Băncei viticole a Româ­nei, pentru regiunile: Drăgăşani, Odobeşti, etc. 100.000; d) Creditului viticol al statului, pentru micii c­ul­tivatori împrumutaţi la el 10.000; e) administraţiei domeniului Coroa­nei 10.000; f) Reuniunei agricole să­seşti Sibiu 5.000; g) Econonaica Caraş-Severin 5.000; ix) Societăţii vi­ti­cole Iaşi, 5.000; i) Cooperativei Sf. Nicolae Drăgăşani 5.000. In afară de aceste cantităţi, minis­terul a mai aprobat în cursul lu­nilor Ianuarie, Febr. şi Martie la circa 150 podgoreni bine cunoscuţi ■ca viticultori, cantităţi mici, şi nici unuia vagoane. Totalul distribuit acestora, şi în ca­re intră şi ceiace s’a distribuit de stat pentru pepinierele lui este 56.250 kgr. Adică s’a întrebuinţat pentru ne­­suferă­i v°i­e viticulturii pentru campania de primăvară cantitatea de 546.250 kgr. Diferenţa de 253.750 kgr. până la cantitatea totală de 800.000 kgr. s’a rezervat în magaziile depozitullui Brăila, spre a fi distribuită Sindica­telor agricole institutiunilor agri­cole ale statului și agricultorilor în toamna anului 1923, pentru sul­­fatatul grânelor ce se vor însămân­ţa în toamna anului 1923. Este un sfruntat neadevăr, afir­marea că d-l ministru de finanţe d-l deputat Chirculescu, d-l sena­tor Gabrielescu şi C. Ionescu, ar fi obţinut de la minister aprobări pentru vagoane cu sulfait de cupru. Ministerul, nu a acordat acestei persoane, nici­ un gram de sulfat de cupru, de­şi li s’ar fi putut a­proba dacă aveau vii. Se poate însă ca unele persoane să fi cumpărat dela inSt­itutionile cu caracter viticol, cărora li s’a re­partizat sulfatul de cupru, de că­tre minister, pe care l’au ridicat di­rect dela Depozitul statului, pi-ir. delegaţii lor. Dacă ar fi asemenea cazuri, ele nu s’au ju­t­ut ridica decât în con­tul cantităţilor ce le fusese aproba­te acelor institutiui şi cu caracter vitico. Ministerul publică aceasta corn­­form art. 9 din legea asupra nu­melui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în ter­menul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. i­ nftinisienul Justiţiei Direcţiunea Judiciară PailiSS©aţi^§i@ £02« Mur W1EIMA * 1 buc. 8 m.p. 7 /Um. 2 buc. a 5 m p. 5 /Um. 2 buc. ÍO m.p. 5 /Um. Furnizează prompt Ing. i. JA00VE8ÖÜ BUCUREȘTI, Strada Aurel Vlaicu Ma. 19. TELEFON 46/91. PARCUL OTETELEȘANU SOCIETATEA „MATERNA“ sub augustul patronaj al M. S. Regina Compania Lirică Română LEOI3ARD Pentru deschiderea stagiunei de vară Sâmbătă 2 și Duminică 3 Iunie va reprezenta pentru prima oară KATI­A (Katja, die Tänzerin) Operetă în 3 acte de Gilbert cu D-nii Leonard, Maximilian, Ciucu­­rette, G. Timică şi D-nele Natalia Macri şi Natalila Pavelescu. Biletele se găsesc la Agenţia Teatrală Română din Pasagiul Imobiliara şi seara la Casa Teatrului. Luni 4 Iunie E A.T1A —————————— MOTTO: «Boalele venerice distrug to­menirea, a lupta contra «lor e datoria fie­cărui om. Prof. Fournier Atenţiune Deschideţi-vă ochii şi păliţi-vă de boalele sexuale ale căror conse­cinţe sunt din cele mai groazni­ce. Pentru prevenirea şi combaterea acestui flagel care distruge omeni­rea, casa CER-FILM a adus cu mari sacrificii un film demonstra­tiv, luat în Clinica profesorului dr. Finger din Viena, şi care va rula cu începere de Vineri 8 Iunie în sala Eforia. In interesul Sănătăţii In interesul Ţării In interesul Armatei toată lumea trebue să vadă acest film. ■Mwi flilita 15 Str. Sărindar 15 — Vineri 1 Iunie 1023— PREMIERA REVISTEI „CARUL STATULUI“ de d-l­­. C. ASLAN în principalele roluri: Niculescu- Buzău, Lulu Kiriac, Chamel, Bo­det Stănescu, B'Ayol, Elisa Fanai­­tescu, N. Tom­escu etc. etc. şi HALEI DL la G­ARCON­NE — Programul ie Varieta­ţi întreg nou: — MSEIM use Parisienne Hl l TS || N! fl chanteuse fantaisiste de StaliJUllit l’Olympia, Paris şi numeroase atracţiuni noui cari se vor anunţa printr’un afiş special. Cea mai fina Cea mei sastoasa 20 mii in toată lumea Pole 140 inTam Reprezenti­ajivii pentru România FRAŢII PORN­­ Bucureşti ctr. KcBola Q. îDich­etal ziare, 10 lei kilogramul, dela 100 kilograme în sus, l st. Bradului 3­­ Şcoală liberă de educa­ţie şi cultură artistică — ——h­mr—• Ministerul ie­rnanie . Direcţia Pensiilor Jt Ministerul Cob­alcafiitor Direcţia Generală a Căilor Fe­rate Române la 18 Iunie 1923 ora 8 se va ţine o licitaţie publică orală la magazia E Filaret a Direcţiunei Speciale Eco­ Ciuvântarisa d-lui V. Pârvas­ tre, suntetî, Sire, al nostru. Cartea Semicentenarului Româ­Academia Română a ţinut erî şe­dinţă solemnă în prezenţa M. S. Regelui ,pentru primirea în sânul ei, a poetului Octavian Goga în lo­­cul decedatului Gheorghe Coşbu,al său şi mângâie ceasurile sale de în­doială, e cel al spiritului şi respon­sabilitate­ istorice. Maestatea Voastră, în asemăna-­ re cu înţeleptul Vostru predecesor, gândeşte profund istoric şi cunoaş­te amănunţit istoria, începând chiar din acele pietre scrise gre­De aceea astăzi îmi pare bine că pot asista tocmai şi primirea u­­nuia din fiii noştri, care, despărţit fiind de graniţe, totdeauna a luptat prin versuri şi cântări a ţine sus drapelul românismului şi adevărat Vineri 1 Iunie se deschide la Fundaţia Culturală Principele Ca-­ rol strada dr. Kalinderu No. 10 a 3-a expoziţie artistică de studiu şi va înfăţişa opera pictorilor An-­ dreescu şi Luchian. Expoziţia este deschisă de la 1 până la 17 a. c. între ar­ele 10—1 şi 1 3—6. Profesorul I. D. Ştefănescu Press Capitalei M. S. Regele ridică şedinţa, n­î-n­treţinându-se apoi cu membrii cademiei. La urmă i-a fost prezentată ma­ma d-luî Octavian Goga, — bătrâ­nă, — şi care avea întipărit pe faţă sexxtimentul de vădită bucurie, văţă­mântul religios în şcoale. Şedinţa s’a ridicat la ora 12 0 DESmiNTIRE -Chestiunea sulfatu­lui de «upyia— In unele ziare se aduce învinui*, rea ministerului agriculturii Si­do-1 Litere CulturaSe apare întruna din cele mai mari face Miercuri 13 Iunie ora 9 seara edituri din capitală, în timpul ve- j o conferință asupra pictorului An­ini­­dreescu iar Duminică 17 Iunie 1? îora 10 luni, va vorbi asupra ope- Vineri 1 Iunie se deschide la Fun­x­eî Ini Luchian. datia culturală Principele Carol I str. dr. Kalinderu No. 10 a treia CSp|I faCSLSF expoziţie artistică de studiu şi va! ®*8BS5®s:®E3a®>raE® înfăţişa opera pictorilor Andrees­ In „Tragedia a două fecioare“ cu şi Luchian. ' (un volum de 168 paglini, 15 lei, Expoziţia este deschisă de la 1 po- Edit.­„Eminescu” Bucureşti), ma­­n^La 17 a. g. intre orele 10—1 şi rege poet dramaturg şi romancier Profesorul I. D. Stefănescu va italia­n Gibriete d’Ar­nunzio cu face Miercuri 13 Iunie ora 9 seara rara-x putere de analiză psiholo­­o conferinţă asupra pictorului An- §* uitr un stil, minunat, ne­dreescu iar Duminică 17 Iunie la iniţiază în drama a două surori ora 10 jum. va vorbi asupra operei prinse în vârtejul misticismului lui Luchian. jreligios şi la cari într’un târziu Tossts'siiift 130 trezeşte implacabil dreptul vie -------—~. tii inimei. Valul isplitei le poto-Astăseară Teatrul Naţional, O- sufletul, lupta între porni­pera Română şi Teatrul Popular *** simţurilor şi vocatiixnea_ pen reprezintă ultimul spectacol al ac-^ru castitate e aprigă. Una din fe­­tualei stagiuni. jcioare cade în păcat — și-l xspa ★ sește în chip groaznic Cealaltă Mâine seară încet wp«v­­acolele I —~~ _—„ xncet spasv^tco­eie caută­­ refigiu intr’o mănăstire — Marii noştri artiști Ion Manoles­ci,i vară : Teatrul „Că unde-şi pierde mixxtile. ă i *«*■« Aristide Demetriade şi Morţun de la teatrul Naţional, vor complecta desăvârşit programul Festivalu­lui „României June“. D. Octavian Moşescu, preşedinte­le comitetului executiv al „ROM­NIEI JUNE“ aduce în numele so­cietăţii din Viena, cele mai recu­noscătoare mulţumiri domnilor de­putaţi, cari au binevoit a renunţa­­ la diurna pe o zi în folosul mări­rii fondului pentru ridicarea unul de Dursteţy, D. Velaru va deschide expoziţia sa de pictură Duminică 3 Iunie în sala Cercului militar. Intrarea pe Terasă. in TEATRUL NAŢIONAL.­­ „Vi­sul unei nopţi de vară“ (închide­rea stagiunei). TEATRUL LIRIC. — Opera Ro­mână: „Balul mascat“ (închiderea stagiunei). TEATRUL POPULAR.­­ Sar­mală, amicul poporului (închide­rea stagiunei). ATENEUL ROMAN. — Concert !­onescu, La MOULIN ROUGE. — Varietăţi. La­­5 iunie, va avea loc la Tea­trul Naţional, sub înaltul patro­naj al M. S. Regina Maria, UN MARE FESTIVAL, cu prilejul sărbătoririi semicentenarului „Ro­mâniei June“ din Viena, organizat de un comitet sub preşedinţia d-nei Eliza I. Brătianu. Festivalul e dat în scopul de a se strânge un fond pentru ridicarea unui mo­nument lui Mihai Eminescu, în Cluj. Societatea corală „Carmen“ sub conducerea cunoscutului prof. D. Ch­iriac, va cânta cu concursul d-nei Viorica Tango-Vasilescu, de la Opera română, cele mai frumoa­se arii din compozitorii noştri. Orchestra Filarmonică, dirijată de maestrul George Georgescu, va e­­xecuta Rapsodia I în la major de Geo­rge Enescu. Baritonul Jean A­ S’a înfiinţat la localul F­un­da­ti­­­unex din­ Capitală a şcolalăl liberă de educaţie şi Cultură artistică. Cursurle se ţin regulat şi sunt au­diate de numeroase persoane. Se vor înfiinţa în scurtă vreme cămine culturale la sate şi oraşe. .Aci se­­Vor concentra munca şi pri­ceperea tuturor categoriilorle de in­telectuali.­­ Am arătat pe scurt atât realiză­rile cât şi programul de activitate viitoare a Fun­daţiuneî. De la înce­put trebue să fim fericiţi şi adânc recunoscători A. S. R. Principelui Moştenitor Carol pentru această mi­nunată organizare, de a Cărei lipsă suferea ţara.­­ Muniea prodigioasă, pe­­oate A. S. R. o desfăşoară zilnic va fi un im­bold şi o pildă vie pentru Toţi.­­ Suntem convinşi că rodul va fi Atanasiu, care a obţinut extraordi­nari cu an tot mai bog­at şi tefteen- T­re su­ccese. La operile din Viena, Germania , Italia, va cânta am an cu an tot mai bogat şi influen­ţa lui tot mai binefăcătoare. Wagner şi Verdi, acompaniat de orchestra Filarmonică. PUBLICAŢIUNE Se aduce la Cunoştinţa generală că plata­­pensiilor şi a îndemnită­­ţei de scumpete pe luna Iunie a. c­­se va face cu începere de la 5 ale lunei, în ordinea alfabetică a nu­melui pensionarului şi anume: Pentru cei cu litere A, B, C, D,­­ monument lui Mihai Eminescu, în în ziua de 5 Iunie a. d. Cluj. Pentru cei cu litera E, F, G, H, L J, în ziua de 6 Iunie a. c. . . T 7 . . . . ,, ’t). j. „„ T ,» xr nxex June, la care au colaborat cel Pentru cei cu litera K, L. M. N.'_* ’___* ___ in ziua de 7 Iunie a. c. Pentru cei cu litera O. P. R. ziua de 8 Iunie a. c. Pentru cei cu litera S, T, U, V, Z, în ziua de 9 Iunie a. c. Depunerea libretelor și distribui­rea bunurilor se vor face în ziua fixată a literei respective, cu înce­pere de la ora 8 a. m. Bonurile de pensie nu se vor li­bera de­cât în primirea titularilor sau procuratorilor legali, cari vor t­rebui neapărat să prezinte libretele de pensie atât la primirea bonu­rilor, cât și la achitarea lor. Dir gen. C. Cireşeanu, No. 41798 — 29 Mai 1923. mai de seamă scriitori români în j ! frunte cu M. S. Regina Maria, va * jdin italieneşte volumul, în ver­s .... siunea românească, nu pierde ni­­m­ic din frumuseţea şi vigoarea originalului. SECUZA SOLEMNA A ACADEMIEI ROMUNE PENTRU PRIMIREA D-LUI OCT. GOGA titlul sentiment romăn­esc. Dau cuvântul colegului d. Octavian Goga, nostru, Com­isiornulJi­resc Consistoriul superior bisericesc şi-a început azi lucrările.­­ Şedinţa s-a deschis la ora 10 di­­­mineaţa, sub preşedinţia I. P. S. (Mitropolit Primat dr. Miron Cri­­­­stea. „ _ ■ _ _ „ j S’au cetit diferite petiţiuni din" M. ®aie U@^©IM8 l partea preoţilor cari îşi arată do­*­leanţele. | • Membrii comisitinilor aleşi în sesiunea trecută! au cetit mai multe rapoarte, asupra chestiuni' Discursul­ de recepţie al lor despre careţţ erau ■ însărcinaţi ţjLjjui Oct. 6©ga I sa refere. In special aceste rapoar „ , te privesc cărţile didactice şi cu Zilele pe care le trăim azi sunt corLţi,nu^ religioS, precum şi în­ D. Bogdan Duică analizează ope­_ „ , „ ,„ra literară a noului ales al Acade­. Inchee rugând pe M. S. Regele să mi€î române, ia preşedinţia efectivă a Acade- ^ Descrie diferite momente dlri via­­mieî* ţa literară a d-lui Goga şi încheie iHia tr,___« !cu cuvintele: „Fii hîne­venit în A­DlSCOrSllI M. S. Regelui Academia Română“. 1 M. S. Regele în picioare, rosteşte următorul discurs: Domnilor colegi, „Cu mare plăcere aț­ venit în­totdeauna în mijlocul domniilor, voastre și cu atât mai mare plă­cere vin azi când este vorba a pri­mi un nou element valoros, care de mult este în legătură cu Acade­mia, în sânul membrilor, efectivi al acestui înalt așezământ de cul­­tură.­­ Domnia Voastră aţi vorbit de ro­lul istoric ce orice suveran joacă­­ în viaţa unui Stat. Mai înainte­ regii se numiau prin graţia Iul Dumnezeu, astăzi şi prin graţia Iul Dumnezeu dar şi prin voinţa poporului. Eu cred că tocmai nu­­­­mirea aceasta „prin voinţa popo­­­­ruluî“ ne strânge ei AND. SPICUIRI »9PRES&S Spegfiago megs zifer OFICIALA 'Oi­i'OETI­L

Next