Viitorul, iunie 1923 (Anul 16, nr. 4566-4591)
1923-06-01 / nr. 4566
rili r ar—i||«lV'Q»tim ■—M- r ■ Teatrul OlflABUS Strada Academiei Director; C. TÄHAS1 ENIâine Vineri 1 iunie 1923 DESCHIDEREA GRADINEI CU PREMIERA Una «I Bună! Revistă In 2 acte și 4 tablouri de DURSTOY In rolurile principale: D-nii C. Tănase, Titu Protopopescu, I. Pizone, Gh. Popescu, Dan Demetrescu, I. Şerbănescu, P. Codruţ etc. D-nele: Tuchi Eremia, Ec. Vasiliu, Violeta Ionescu, Lizica Petrescu, Puica Perieţeanu, El. Bălănescu. Baletul 80 persoane. — Decoruri extraordinare.— Ansamblul 180 persoane.—1000 Costume. Biletele la Magazinul Jean Feder şi la Teatrul Cărăbuş Tel. 31/31. — Cea mai mare montare ce s’a văzut In ţară ! — Vorbind de legea pentru amânarea plăţilor, în străinătate: „Această lege însemnează pentra Dar unde im mdut desvolta nml : ?a?ita'i?ti. & “a,rî. aa^osisti strebine aceste sentimente adevărat palm ~ can au dat 111 Romania mar' fă pe credit solicitat de comercianţii noştri — că România nu ăluncV ^pe's^e sau nl1 Poate să plătească“.. 1 „Prin aceasta va indispune streinătatea și va mări răul mxme de care ne bucturăm“. Enumără păgile de care mâl "tare‘'cu țara noastră, ca analfabetismul, alsnflul curat ce adiază răcoritor de evenimentele istorice prin. cari tro- ^coolismul, boalele molipsitoare, una pe vârfurile munţilor şi. coamele ce un neam, codrilor, atmosfera — ierte-mi-se ! Mie mi-a fost dat de providenţă expresia borşită a uliţelor noas- S(j trec pun momente istorice cart “Ă, tre. E o creaţiune viguroasă, oare, Pomeneşte nimic de plaga laria, „Dimineaţa“, dintr'uri simţimănt de prudenţă foarte explicabil, nu catom-dacă n’ar fi fost pusă să scrie o Sm/cSmTe secdteh f^t°strâns ^ si^efăgărei târfă şi a tot ce scrisoare chilometrică plină de fi în mintea şi inima acestui popor, e românesc, losofie livrescă, ar fi tronat fără a realiza chemarea la care Proinvală i sufletele noastre. E videnţa a împins poporul farna Pe lângă aceste figuri de femei,nesc, pentru a efectua unirea lui ale bărbaţilor chiar când par naţionala, la care de multă vreme tăiat în bronz, — sunt tipuri şi au lucrat bărbaţi de inimă, bărbaţi gide şi fără destul caracter. Sunt cu adevărat simţ patriotic, mai mult creaţiuni cerebrale, în care se amestecă satira cu lirismul, adică tocmai ceea pe nu S°ntriotice, adică naţionale, decât tocurie poeziei epice. Iţn sănul Academiei Române, Republicat cu retuşe stilistice şi care ie-a putut întruni, ample tăcturi, „Purgatoriul“ va când graniţele le despărţeau, sub câştiga mult, dar şi aşa cum e, îi acelaş acoperământ, strângându-le desvolta cu iubirea unei mame înt brutele românismului, el reprezintă o etapă în' rea romanului românesc: romanul de salon, scris de ufl mare moralist, care, într’un salon pusă, nu dansează, ci filosef*vă şi-şî ascute urechea. Dar cine a contribuit mai mult la calomniarea ţârei, dacă nu presa de scandal, în frunte cu ziarele d-lui Miile, MIHAIL DRAGOMIRESCU 4*. fii ' —.... - ■■ Villa $1 Parcai lin Povesti se vor vinde definitiv până la 7 lUftSSE Pentru vizitarea acestei proprietăţi, indiscutabil cea mai frumoasă din împrejurimile Capitalei (10 kim. depărtare) şi pentru condiţiile vânzărei amatorii se vor adresa d-lui C. G. Costa-Foru, Aleea Mitropoliei 3. — Telefon 788. PHOSPHATUM FMJtKS Cel mai bun aliment al copiilor Recomandat de la vSrsta . ----- — —-----de 7 * ? luni, in momentul inţercărei şi in timpul creşterei. — Ajută dentiţiunei şi formărei oaselor. — Prerine iau opreşte diaree» aşa de frequentă in timpul căldurilor. Folositoare tuturor stomacurilor delicate, bătrânilor,convalescenţilor. PHOSPHATINA FALIEBER este inimitabilă. Deposit General 6, Stăm du la Tachariu, PARIB şi pretutindeni. i ftafuri de ier ‘Paiuri de grenzi." Telefon JR/a /CI I__ NI1 jj 7 ;ftafuri de Gopk găsiţi la vechea ”i fabrica de imobile GUTMAH MARCUS Str. Sfii Apostoli.72 folţ prin Bal.Rahovei LEMNE DE FOC pentru Cărămidărie, vinde Brutării, Fabriei, Spălătorii, eftin din depozit Sodet. „ARDEALUL“ SOBE SOBEli de teracotă simple mai eftine de faianţă şi porcelan, colorate şi albe albe şi colorate în orice stil fuffiRÎA de pereţi din plăci flutBJB de faianţă prima jî simple şi elegante din plăci de ceramică în diferite forme şi colori se execută prompt în orice cantităţi de către Depozitul I. Calea Victoriei 134 fost 152 (în faţa palatului Ştirbey) Pronoria Capitalei Direcţia Generală a Casei lucrărilor Oraşului 1 In ziua de 1 Iuie 1923, orele 10dimineaţa, se va vinde la faţa locului prin licitaţie publică orală materialul rezultat din dărâmarea imobilelor din strada Berzei No. 55 şi 55 D. Preţul se va vărsa tot acolo, dată cu adjudecarea licitaţiei, când se va ridica şi materialul. . ^1 . Direcţia generală a Gassei / ■ lucrărilor oraşului ^ ^ v 8948 De vânzare în Bucureşti Mag. Universe, Victoriei 11 Ion Tetzu, Academiei 4; H. M. Haimscha, Barăţiei 35 ; „La Paleta“ Colţei 8; I. Goldenberg, Victoriei 89; Dancu 8c Cherciu, Patriei 16. Magasinul „La Ursul“, Str. Barăţiei 21; Fraţii Gălăţeanu Str. Carol 19 ; Avram Iliascu, Văcăreşti 27. Craiova: Carol Ianischevski, Ghisdăvescu & Denke, Zimmer & Co. Galaţi : H. Friedmann. Oraina Mare: Carmen Sylva. Ploeşti: Nae Iupceanu. Cereţi catalogul de culori d-lui Bruno Scherer, strada Paris 10, Bucureşti. ff. grad local mare propriu aproape Curlea Victoriei bun pentru fabrică, depozit, cu 2 săli circa 240 m.p. fiecare, poduri, casă de locuit, grajd, reemiză, apă, canal, electrică, curtmare, uber la vânzare, exverstutar închiriere. Telefon 2489, ora 13 p.m. I. T. 8961 8960 PublicatSune zile fericite, fiindcă vedem împli- D. V. Pârvan, a ţinut următorul ’ uit visul nostru milenar, dischiis: UL''-1- j Şi, atunci când graniţele despăt-SlftE Iţeau pe adevăraţii români, trebuia , .! ceva care să ţie sus sentimentul _____________|__________. «Un rege este prin definiţie şi românesc, numat pentru vînzarea a diferitelor lui istorie. Că el creiază. istoria şi acest ceva a fost literatura, obiectelor vechi care s pot vedea vremii sale, cu planurile îndrăzneea neca dat pe marii Eminescu şi în orice zi de lucru la această mate ale minţii sale şi cu faptele de Coşbuc, cari au ridicat poezia pe gazie între orele 15—18. [armele braţului său, n'ar fi încă culmile apogeului. Concurenţi cari doresc a lua par a face istoria. I D. Goga face biografia Regretate la licitaţie pot lua în formaţiuni, . I. . . . , n , de la Direcţiunea Specială Economat Dar conştiinţa din care pornesc stullul mare poet, Coşbuc. C. F. R. Calea Victoriei 107 şi în acţiunile sale e cea a trecutului, orice zi de lucru între orele 12—13.Sufletul, care animă entuziasmul A venit din Ardeal în vechiul Re-, gat, prigonit de furia ungurească după ce colindase plaiurile şi ţinuturile româneşti, dând îmbărbăta- re tuturora. ■------------------Inspirat din aceste Colinde a dat meniilor, că a repartizat mari can* la iveală celebra „Nunta Zamfirii“ uitlţi de sulfat de ■cupru (hn doporavp Rimbolizează spiritul de basm Zicele sale a£late la Br.“la „ vale?, care simpolizeaza spinmi de basm călugărească, la numite persoana românesc . _ _ interesate. II caracterizează ca poet al ţară pemru lămurirea opiniei bubli________ „ _ _ a . Pentru lămurirea Ceste şi latineşte, pe cari Majes- nimeî, ca acel care i-a plâns şi l-a cer şt spre a nu fi indusă^ în eroare D-l căpitan Aurelian Ionescu, dotarea Voastră le citea fără nici un Cântat durerile și bucuriile. cu asemenea neadevăruri ministe miciliat în Bucureşti a făcut cerere nn nfnr atunci când venea Cu Coşbuc a dispărut un mare rul face cunoscut 'următoarele: " unct emip“ " I Cantitatea de sulfat de cupru ce I * [ avea ministerul, fiindi foarte redu* B |să și anume aproximativ 800.000 * kgr. a retintit pentru nevoile agri, . . . . . .. ... ajutor strein, acestui minister de a fi autorizat cerceteze săpăturile arheologice sa adauge la numele său patroni- , . 1 a mic de Ionescu pe acela de Fălciu, Patronate de această Academie spre a se numi Aurelian Ionescu- Prin spiritul şi preocupările Voa- Fălciu. Istre, prin faptele istorice şi prin caracterul simbolic al vieţeî Voias- răspinsul d-lui I.3. culturii de sulfatat grâul în toamna 1925, 250.000 kgr, iar restul 550.000 l-a distribuit în interesul viticulturii în chipul următor: a) Uniunei generale a sindicatelor, viticole din România pentru sindicatele viticole 250.000 kilograme b) Centralei cooperativelor sătești, pentru tunicii cultivatorilor neînsciși în sindicate 100.000. c) Băncei viticole a Românei, pentru regiunile: Drăgăşani, Odobeşti, etc. 100.000; d) Creditului viticol al statului, pentru micii cultivatori împrumutaţi la el 10.000; e) administraţiei domeniului Coroanei 10.000; f) Reuniunei agricole săseşti Sibiu 5.000; g) Econonaica Caraş-Severin 5.000; ix) Societăţii viticole Iaşi, 5.000; i) Cooperativei Sf. Nicolae Drăgăşani 5.000. In afară de aceste cantităţi, ministerul a mai aprobat în cursul lunilor Ianuarie, Febr. şi Martie la circa 150 podgoreni bine cunoscuţi ■ca viticultori, cantităţi mici, şi nici unuia vagoane. Totalul distribuit acestora, şi în care intră şi ceiace s’a distribuit de stat pentru pepinierele lui este 56.250 kgr. Adică s’a întrebuinţat pentru nesuferăi v°ie viticulturii pentru campania de primăvară cantitatea de 546.250 kgr. Diferenţa de 253.750 kgr. până la cantitatea totală de 800.000 kgr. s’a rezervat în magaziile depozitullui Brăila, spre a fi distribuită Sindicatelor agricole institutiunilor agricole ale statului și agricultorilor în toamna anului 1923, pentru sulfatatul grânelor ce se vor însămânţa în toamna anului 1923. Este un sfruntat neadevăr, afirmarea că d-l ministru de finanţe d-l deputat Chirculescu, d-l senator Gabrielescu şi C. Ionescu, ar fi obţinut de la minister aprobări pentru vagoane cu sulfait de cupru. Ministerul, nu a acordat acestei persoane, nici un gram de sulfat de cupru, deşi li s’ar fi putut aproba dacă aveau vii. Se poate însă ca unele persoane să fi cumpărat dela inStitutionile cu caracter viticol, cărora li s’a repartizat sulfatul de cupru, de către minister, pe care l’au ridicat direct dela Depozitul statului, pi-ir. delegaţii lor. Dacă ar fi asemenea cazuri, ele nu s’au jutut ridica decât în contul cantităţilor ce le fusese aprobate acelor institutiui şi cu caracter vitico. Ministerul publică aceasta cornform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. i nftinisienul Justiţiei Direcţiunea Judiciară PailiSS©aţi^§i@ £02« Mur W1EIMA * 1 buc. 8 m.p. 7 /Um. 2 buc. a 5 m p. 5 /Um. 2 buc. ÍO m.p. 5 /Um. Furnizează prompt Ing. i. JA00VE8ÖÜ BUCUREȘTI, Strada Aurel Vlaicu Ma. 19. TELEFON 46/91. PARCUL OTETELEȘANU SOCIETATEA „MATERNA“ sub augustul patronaj al M. S. Regina Compania Lirică Română LEOI3ARD Pentru deschiderea stagiunei de vară Sâmbătă 2 și Duminică 3 Iunie va reprezenta pentru prima oară KATIA (Katja, die Tänzerin) Operetă în 3 acte de Gilbert cu D-nii Leonard, Maximilian, Ciucurette, G. Timică şi D-nele Natalia Macri şi Natalila Pavelescu. Biletele se găsesc la Agenţia Teatrală Română din Pasagiul Imobiliara şi seara la Casa Teatrului. Luni 4 Iunie E A.T1A —————————— MOTTO: «Boalele venerice distrug tomenirea, a lupta contra «lor e datoria fiecărui om. Prof. Fournier Atenţiune Deschideţi-vă ochii şi păliţi-vă de boalele sexuale ale căror consecinţe sunt din cele mai groaznice. Pentru prevenirea şi combaterea acestui flagel care distruge omenirea, casa CER-FILM a adus cu mari sacrificii un film demonstrativ, luat în Clinica profesorului dr. Finger din Viena, şi care va rula cu începere de Vineri 8 Iunie în sala Eforia. In interesul Sănătăţii In interesul Ţării In interesul Armatei toată lumea trebue să vadă acest film. ■Mwi flilita 15 Str. Sărindar 15 — Vineri 1 Iunie 1023— PREMIERA REVISTEI „CARUL STATULUI“ de d-l. C. ASLAN în principalele roluri: Niculescu- Buzău, Lulu Kiriac, Chamel, Bodet Stănescu, B'Ayol, Elisa Fanaitescu, N. Tomescu etc. etc. şi HALEI DL la GARCONNE — Programul ie Varietaţi întreg nou: — MSEIM use Parisienne Hl l TS || N! fl chanteuse fantaisiste de StaliJUllit l’Olympia, Paris şi numeroase atracţiuni noui cari se vor anunţa printr’un afiş special. Cea mai fina Cea mei sastoasa 20 mii in toată lumea Pole 140 inTam Reprezentiajivii pentru România FRAŢII PORN Bucureşti ctr. KcBola Q. îDichetal ziare, 10 lei kilogramul, dela 100 kilograme în sus, l st. Bradului 3 Şcoală liberă de educaţie şi cultură artistică — ——hmr—• Ministerul iernanie . Direcţia Pensiilor Jt Ministerul Cobalcafiitor Direcţia Generală a Căilor Ferate Române la 18 Iunie 1923 ora 8 se va ţine o licitaţie publică orală la magazia E Filaret a Direcţiunei Speciale Eco Ciuvântarisa d-lui V. Pârvas tre, suntetî, Sire, al nostru. Cartea Semicentenarului RomâAcademia Română a ţinut erî şedinţă solemnă în prezenţa M. S. Regelui ,pentru primirea în sânul ei, a poetului Octavian Goga în locul decedatului Gheorghe Coşbu,al său şi mângâie ceasurile sale de îndoială, e cel al spiritului şi responsabilitate istorice. Maestatea Voastră, în asemăna- re cu înţeleptul Vostru predecesor, gândeşte profund istoric şi cunoaşte amănunţit istoria, începând chiar din acele pietre scrise greDe aceea astăzi îmi pare bine că pot asista tocmai şi primirea unuia din fiii noştri, care, despărţit fiind de graniţe, totdeauna a luptat prin versuri şi cântări a ţine sus drapelul românismului şi adevărat Vineri 1 Iunie se deschide la Fundaţia Culturală Principele Ca- rol strada dr. Kalinderu No. 10 a 3-a expoziţie artistică de studiu şi va înfăţişa opera pictorilor An- dreescu şi Luchian. Expoziţia este deschisă de la 1 până la 17 a. c. între arele 10—1 şi 1 3—6. Profesorul I. D. Ştefănescu Press Capitalei M. S. Regele ridică şedinţa, nî-ntreţinându-se apoi cu membrii cademiei. La urmă i-a fost prezentată mama d-luî Octavian Goga, — bătrână, — şi care avea întipărit pe faţă sexxtimentul de vădită bucurie, văţământul religios în şcoale. Şedinţa s’a ridicat la ora 12 0 DESmiNTIRE -Chestiunea sulfatului de «upyia— In unele ziare se aduce învinui*, rea ministerului agriculturii Sido-1 Litere CulturaSe apare întruna din cele mai mari face Miercuri 13 Iunie ora 9 seara edituri din capitală, în timpul ve- j o conferință asupra pictorului Aninidreescu iar Duminică 17 Iunie 1? îora 10 luni, va vorbi asupra ope- Vineri 1 Iunie se deschide la Funxeî Ini Luchian. datia culturală Principele Carol I str. dr. Kalinderu No. 10 a treia CSp|I faCSLSF expoziţie artistică de studiu şi va! ®*8BS5®s:®E3a®>raE® înfăţişa opera pictorilor Andrees In „Tragedia a două fecioare“ cu şi Luchian. ' (un volum de 168 paglini, 15 lei, Expoziţia este deschisă de la 1 po- Edit.„Eminescu” Bucureşti), man^La 17 a. g. intre orele 10—1 şi rege poet dramaturg şi romancier Profesorul I. D. Stefănescu va italian Gibriete d’Arnunzio cu face Miercuri 13 Iunie ora 9 seara rara-x putere de analiză psiholoo conferinţă asupra pictorului An- §* uitr un stil, minunat, nedreescu iar Duminică 17 Iunie la iniţiază în drama a două surori ora 10 jum. va vorbi asupra operei prinse în vârtejul misticismului lui Luchian. jreligios şi la cari într’un târziu Tossts'siiift 130 trezeşte implacabil dreptul vie -------—~. tii inimei. Valul isplitei le poto-Astăseară Teatrul Naţional, O- sufletul, lupta între pornipera Română şi Teatrul Popular *** simţurilor şi vocatiixnea_ pen reprezintă ultimul spectacol al ac-^ru castitate e aprigă. Una din fetualei stagiuni. jcioare cade în păcat — și-l xspa ★ sește în chip groaznic Cealaltă Mâine seară încet wp«vacolele I —~~ _—„ xncet spasv^tcoeie caută refigiu intr’o mănăstire — Marii noştri artiști Ion Manolesci,i vară : Teatrul „Că unde-şi pierde mixxtile. ă i *«*■« Aristide Demetriade şi Morţun de la teatrul Naţional, vor complecta desăvârşit programul Festivalului „României June“. D. Octavian Moşescu, preşedintele comitetului executiv al „ROMÂNIEI JUNE“ aduce în numele societăţii din Viena, cele mai recunoscătoare mulţumiri domnilor deputaţi, cari au binevoit a renunţa la diurna pe o zi în folosul măririi fondului pentru ridicarea unul de Dursteţy, D. Velaru va deschide expoziţia sa de pictură Duminică 3 Iunie în sala Cercului militar. Intrarea pe Terasă. in TEATRUL NAŢIONAL. „Visul unei nopţi de vară“ (închiderea stagiunei). TEATRUL LIRIC. — Opera Română: „Balul mascat“ (închiderea stagiunei). TEATRUL POPULAR. Sarmală, amicul poporului (închiderea stagiunei). ATENEUL ROMAN. — Concert !onescu, La MOULIN ROUGE. — Varietăţi. La5 iunie, va avea loc la Teatrul Naţional, sub înaltul patronaj al M. S. Regina Maria, UN MARE FESTIVAL, cu prilejul sărbătoririi semicentenarului „României June“ din Viena, organizat de un comitet sub preşedinţia d-nei Eliza I. Brătianu. Festivalul e dat în scopul de a se strânge un fond pentru ridicarea unui monument lui Mihai Eminescu, în Cluj. Societatea corală „Carmen“ sub conducerea cunoscutului prof. D. Chiriac, va cânta cu concursul d-nei Viorica Tango-Vasilescu, de la Opera română, cele mai frumoase arii din compozitorii noştri. Orchestra Filarmonică, dirijată de maestrul George Georgescu, va executa Rapsodia I în la major de George Enescu. Baritonul Jean A S’a înfiinţat la localul Fundatiunex din Capitală a şcolalăl liberă de educaţie şi Cultură artistică. Cursurle se ţin regulat şi sunt audiate de numeroase persoane. Se vor înfiinţa în scurtă vreme cămine culturale la sate şi oraşe. .Aci seVor concentra munca şi priceperea tuturor categoriilorle de intelectuali. Am arătat pe scurt atât realizările cât şi programul de activitate viitoare a Fundaţiuneî. De la început trebue să fim fericiţi şi adânc recunoscători A. S. R. Principelui Moştenitor Carol pentru această minunată organizare, de a Cărei lipsă suferea ţara. Muniea prodigioasă, peoate A. S. R. o desfăşoară zilnic va fi un imbold şi o pildă vie pentru Toţi. Suntem convinşi că rodul va fi Atanasiu, care a obţinut extraordinari cu an tot mai bogat şi tefteen- Tre succese. La operile din Viena, Germania , Italia, va cânta am an cu an tot mai bogat şi influenţa lui tot mai binefăcătoare. Wagner şi Verdi, acompaniat de orchestra Filarmonică. PUBLICAŢIUNE Se aduce la Cunoştinţa generală că platapensiilor şi a îndemnităţei de scumpete pe luna Iunie a. cse va face cu începere de la 5 ale lunei, în ordinea alfabetică a numelui pensionarului şi anume: Pentru cei cu litere A, B, C, D, monument lui Mihai Eminescu, în în ziua de 5 Iunie a. d. Cluj. Pentru cei cu litera E, F, G, H, L J, în ziua de 6 Iunie a. c. . . T 7 . . . . ,, ’t). j. „„ T ,» xr nxex June, la care au colaborat cel Pentru cei cu litera K, L. M. N.'_* ’___* ___ in ziua de 7 Iunie a. c. Pentru cei cu litera O. P. R. ziua de 8 Iunie a. c. Pentru cei cu litera S, T, U, V, Z, în ziua de 9 Iunie a. c. Depunerea libretelor și distribuirea bunurilor se vor face în ziua fixată a literei respective, cu începere de la ora 8 a. m. Bonurile de pensie nu se vor libera decât în primirea titularilor sau procuratorilor legali, cari vor trebui neapărat să prezinte libretele de pensie atât la primirea bonurilor, cât și la achitarea lor. Dir gen. C. Cireşeanu, No. 41798 — 29 Mai 1923. mai de seamă scriitori români în j ! frunte cu M. S. Regina Maria, va * jdin italieneşte volumul, în vers .... siunea românească, nu pierde nimic din frumuseţea şi vigoarea originalului. SECUZA SOLEMNA A ACADEMIEI ROMUNE PENTRU PRIMIREA D-LUI OCT. GOGA titlul sentiment romănesc. Dau cuvântul colegului d. Octavian Goga, nostru, ComisiornulJiresc Consistoriul superior bisericesc şi-a început azi lucrările. Şedinţa s-a deschis la ora 10 dimineaţa, sub preşedinţia I. P. S. (Mitropolit Primat dr. Miron Cristea. „ _ ■ _ _ „ j S’au cetit diferite petiţiuni din" M. ®aie U@^©IM8 l partea preoţilor cari îşi arată do*leanţele. | • Membrii comisitinilor aleşi în sesiunea trecută! au cetit mai multe rapoarte, asupra chestiuni' Discursul de recepţie al lor despre careţţ erau ■ însărcinaţi ţjLjjui Oct. 6©ga I sa refere. In special aceste rapoar „ , te privesc cărţile didactice şi cu Zilele pe care le trăim azi sunt corLţi,nu^ religioS, precum şi în D. Bogdan Duică analizează ope_ „ , „ ,„ra literară a noului ales al Acade. Inchee rugând pe M. S. Regele să mi€î române, ia preşedinţia efectivă a Acade- ^ Descrie diferite momente dlri viamieî* ţa literară a d-lui Goga şi încheie iHia tr,___« !cu cuvintele: „Fii hînevenit în ADlSCOrSllI M. S. Regelui Academia Română“. 1 M. S. Regele în picioare, rosteşte următorul discurs: Domnilor colegi, „Cu mare plăcere aț venit întotdeauna în mijlocul domniilor, voastre și cu atât mai mare plăcere vin azi când este vorba a primi un nou element valoros, care de mult este în legătură cu Academia, în sânul membrilor, efectivi al acestui înalt așezământ de cultură. Domnia Voastră aţi vorbit de rolul istoric ce orice suveran joacă în viaţa unui Stat. Mai înainte regii se numiau prin graţia Iul Dumnezeu, astăzi şi prin graţia Iul Dumnezeu dar şi prin voinţa poporului. Eu cred că tocmai numirea aceasta „prin voinţa poporuluî“ ne strânge ei AND. SPICUIRI »9PRES&S Spegfiago megs zifer OFICIALA 'Oii'OETIL