Viitorul, aprilie 1924 (Anul 17, nr. 4820-4844)
1924-04-01 / nr. 4820
Anul al »eapte»spra«*ecelea No« 4820 6 PAGINI aLEI EX. tn TARA 4 LEi ex. tu Mutele ABONAMENTE IN TARA Un an------— — EDO Iei Sase luni — — — 2E0 » Trei ----------------1250 ...." «Uliul«— In streinătate Un an---------------- 1200 lei lase luni — — — 600 » rel * — — — 300 ( ADMINISTRAȚIA REDACTIA STR. EDGAR») QUINET No. 2 „___r (Vis-â-rîs de Hotel Cupşa) STRADA ACADEMIEI No. 17 Telefoanele: Direcţia 51/23; Redacţia ţi Administraţia 19/23 ţl 3/11 Fî-,;.V. • S :‘"s ' Manuscriptele nepublicate se distrug 2 LEI EX. In TARA 4 LEI es. în Motore ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului Mr. Academiei 17 şi la toate Agenţiile de publicitate 0 mare lege economică Resimul apelor si valorificarea bogărin tinii • ......■■mim........nr-1'rnmrmr-^—" fiilor naturale & economice tie c. publică următoarele detalii i CâtK importanta are cur-j vedea marile foloase sul apelor în desvoîtarea eco-Jce vor decurge, nomică a unei țări, se poate veji. Moşoiu a declarat, apoi, că dea din însăşi faptul că numai după calcule provizorii se poate interesante asupra activitateseacele ţări cari au avut cursuri, căpăta o energie din exploatarea ■ crete pe care o desfăşoară borşede apă fericit aşezate, sau bucu- cursurilor de apă mai însemna-e vicii pentru a produce perturbară de foloasele progresului efter de peste un milion cinci suterea ordinei şi siguranţei atât economic. Dar în afară de circulaţia care se face prin ape, avem însăşi energia motrică pe care cursurile de apă o produce. Alături de petrol, avem păcura albă, a apelor ca izvor imens de creare de energii motrice. Expunerea de motive cu care d-l general Moşoiu, însoţeşte legea propusă este de altfel, o condensare a tuturor argumentelor şi dovezilor prin care se poate învedera foloasele ce o ţară le poate scoate dintr’o bună regle- mentare a apelor de pe terito-' riul său. Italia — din acest punct de vedere — ne oferă un exemplu edificator. „Ea—ne spune expunerea de motive — este azi o adevărată grădină de , lucrări hidraulice, brăzdată cu canale de navigaţie, uzine hi-moderne, şi care umăreşte sporirea averei publice şi interesul general al tuturor. . . . Spiritul francez care susţine civilizaţia franţuzească, se caracteriză între altele, şi prin eleganţa hotărârilor şi draulice numeroase, stăpânitoare de forţe motrice în cantităţi aşa printr’o nobilă generositate, de mari încât la ultimele şedinţe" Actele istorice ale Franţei consfetuesc . . . .__. _. . , o scrie întreaga de masuri generoase ale comismnei speciale de purnantare., Iar cuceririle din alte părlângă SoCietatea Naţiunilor, trase în direcţiunea libertăţilor tehniciană acestei ţări au făcut sau a respectului individului au găsit propuneri documentate pentru totdeauna in ţara galică, imitatori şi astabilirea unei coveţiuni prin adoptări repezi. Franţa a dat astfel lumei, pe lângă frumuseţile literare şi cuceririle mbiţei pe terenurile vieţei intelectuale, şi normele generoase de iubirei de om, ale respectului individual, ale recunoştinţei şi ale încurajărei personale date celor ce au contribuit la binele comun al societăţei. Un nou exemplu, şi-o nouă dovadă a Franţa ştie să dea, cu ajute, în chip nobil, şi să creesc posibiltăţi de viaţă celor cari sunt vrednici de-a se numi cetăţenii! avem in legea recentă a îmjutorul căreia o ţară să poate vinde şi imnizia în alte tari suplimentul de forte motrice“. Ceea ce e Me demn de remarcat e modul cum la noi s’a căutat a se reglementa regimul apelor din 4 mipuri foarte depărtate. Deşi noi are reglemente au modului cum^ toate defectele timpului, şi nici discreţîune, să ,nu a a fost apeste în totul ori cât de delteiUCUSO ar fi fost, to- france.... ii avem în legea recentă a tuşi aflăm că meii de pe vremea prumutului pe onoare acordat studenţilui Ipsilante in 1770 se vorbeşte lor, de chipul cum treime folosite a-j Acolo ca şi la noi, studenţii »Kn 1820 prin codicele lui ** suficiente pelecă rare-on de traiu. Pen... , tru a evita şi nedreptatea şi pericolul Caragea. riveranii sunt hPJ-ttl, de-a sili pe-un tânăr silitor şi poate de a face unele lucrări ce pot dău de mare talent, de-a nu putea să-şi ia cursul apt.'or; şi că codicele sfârşească studiile, Franţa le acordă lUi Calimah pone pentru prima împrumuturi oară principi. 1, care va devenii^ înprumuturi înt ele înşile , de dominant in legislaţia moderna, vadi a gradului de civilizaţie în cărte că „râurile siunt lucruri publice (Se aflâ Franţa iau avere publică, lăsată parti-‘ Astfel immi utilărilor spre folosinţă“. Acest principiu al codicelui Calimah reprezenta pentru tară noastră şi pentru timpul său un mare progres, dacă ţinem seamă că în Franţa până la revoluţia cea mare se considerau apele ca făcând parte din proprietatea particulară a regilor şi a seniorilor. ' T . ’Astăzi, însă prin progresul technic realizat şi prin schimbarea ce-a produs-o războiul in mentalitatea publică, regimul apelor a trebuit să fie schimbat şi întărit pe principiul că cursurile de apă simt un bun public, şi marile rezerve de energie ce ele le conţine trebuesc să fie exploatate spre folosul colectivităţei, adică al populaţiunei în întregime. -\ i w*!w!1 Noul proect al regimului apelor se întemeiază pe noile principii scoase în lumină de progresul vremei, şi pe nevoile ţărei noastre, care impune folosinţa marilor ei bogăţii de toate felurile spre binele general al poporului ■ _ . i/TT tf Ai i1 In primul rând, proectul de lege actual porneşte de la nevoia generală a unificărei, el punând sub acelaşi regim apele din Transilvania şi Bucovina cu acela din Vechiul Regat. . .iUiT In al doilea rând, se urmăreşte — cum d. general Moşoiu a explicat „Viitorului“ — reglementarea bună a unui element al naturei, de însemnătatea apelor, pentru a se evita feluritele pagube pricinuite riveranilor prin inundații. NOTE GENEROZITATEA unei leii franceze Astfel împrumuturile nu sunt garantate prin nimic altceva decât pe cuvântul de onoare a celui împrumutat. Iar termenul maxim de plată, este zece ani de la sfârşitul studiilor. Câtă eleganţă, de gest, câtă bunăvoinţă pentru tânărul sărac, ce prevedere calculată în acest fel de împrumuturi ! Se vor găsi şi suflete mici cari să nu se ţină de vorbă. Posibil, dar aceste cazuri vor fi enorm de rare, într-o ţară unde sentimentul de onoare şi cavalerismul hotărârilor virile, sunt atât de adânc înrădăcinate ! Iar cei zece ani acordaţi studenţilor Îndatoraţi — ce părintesc şi nobil moratoriu ! — sunt tocmai un timp relativ larg în care carierele se pot consolida şi pot deveni rentabile tânărului avocat, medic sau inginer. „împrumutul pe onoare“ are în el ceva din cavalerismul lui Cid, din elanul lui Cyrano şi din nobilele gesturiale seniorilor de altădată. Franţa ştie să dea fără să ofenseze şi să ajungă fără să jicnească. E un geniu al eia*■...v‘~' 1 PETRONIUS . íúüiiidk: Sili «OWVO- m Pro ir)f^ Dictatura sovietelor aganda COHOniCTA SECRETĂ —Rolul Buhoriel nu căzni unef raiuflunt— Ziarul „La Bulgarie“ dJin 14 MarcîpOtGZG răzbOlRÎCG Datorită'balele vecine cât și în restul lude mii de cai putere. acestei energii imense se pot iri-.mii* , ,, .... , ga mai mult de un milion hectal Asil nu de mult secţiunea de ^ 3 propaganda m străinătate are, marindu-se poductmnea cu ternfltionalei din Moscova a tinde trei ori mai mult ca acum. mes in secret in Bulgaria câta- Parlamentul are deci m stu-iva scrisori ce coprindeau difericilul său o lege chibzuită, într-e instrucţiuni: una din scrisori, meiată pe principiile legislaţiei este privitoare la reorganizarea (sus sunt secrete, cei din Moscova partidului Comunist bulgar şi ee-j nu-şi prea ascund intenţiile după prinde între altele şi următoarele' cum se poate 'Constata într'unarinstrucţiuni: „In locul partidului,ticol publicat de Zinoviev în „Isvestin' din Petrograd în Februare ”. Programul de acţiune al Internaţionalei comuniste al cărui preşedinte este Zinoviev, poate fi rezumat după articolul său, în opt directive: 1. Se poate conta cu siguranţă pe o „revoluţie proletară în Germania“. Partidele comuniste, francez, polonez, cehoslovac, austriac şi rus, trebuesc să fie pregătite să întâmpine marile evenimente din Germania2. Internaţionala comunistă trebue să vadă drept una din principalele sale sarcini actuale, înfiinţarea unui mare partid comunist în Anglia. 3. Pe de altă parte trebuesc ajutaţi prin toate mijloacele, comuniştii de ai America şi Japonia, comunist bulgar să se înfiinţeze un nou partid în care nu vor fi primiţi fie cât cei cari au fost membrii vechiului partid comunist, cel puţin doi ani. Dar acei indivizi cari deşi vor satisface condiţiunea de mai sus, nu vor corespunde exigenţelor actuale a luptei revoluţionare, nu vor trebui admişi în noul partid. Intre cei cari nu pot corespunde condiţiunilor şi deci nu vor trebui primiţia membrii, vor fi : 3. Adversarii revoltei prin arme; 2. Partizanii oportunismului parlamentar, partizanii formărei de fracţiuni, în cadrele noului partid. Să se formeze partidul nou, conform principiului Care cere ca adepţii să nu cunoască decât pe cei cari i-au introdus (naşii) sau pe cei pe cari ei i-au recomandat. Aceleaşi instrucţiuni prevăd că nu se va putea face nici o numire în funcţiunile importante ale partidului fără consimţimântul reprezentantului Internaţionalei a III. Acelaş reprezentant va face un triaj sever, a tuturor candiidaţilor propuşi. Se va înfiinţa şi o „Carte revoluţionară“ pentru a lupta în potriva trădătorilor cât şi pentru consolidarea unităţii revoluţionare. (1) Sentinţele relative la excluderi vor fi supuse spre aprobare tot aceluiaşi reprezentant al Internaţionalei a III. I Pgegaism revoluţionare 5. Asupra apărărei litoralului Mărei-Negre, în special în districtul Varna. 6. Căii ferate Şumla-Varna. 7. Relaţiilor guvernului actual cu Anglia, Franţa şi Ralta. 8. Legăturilor sale cu Mica Intelegere. 9. Cu Macedonenii. 30. Punctul de In vedere al guvernului privitor la chestiunea Dobrogei şi ce conduită ar avea Bulgaria în cazul unui conflict ruso-român. 'fl't Dar dacă instrucţiunile de maî ntrecui Syllgari©! 4. Evenimentele au arătat că o criză se prepară la Polonia şi Internaţionala Comunistă nu trebue să fie aflată nepregătită. 5. E sifgur că statele balcanice ar putea fi făcute revoluţionare prinintermediul Bulfjard,,, 6. Ţinta generală pe care o urmăreşte Internaţionala este mereu aceiaşi: cucerirea majorităţei clasei munci- toreşti. 7. Organizaţia tinerimei comuniste are o importanţă enormă pentru isbânda revoluţiei. Iar punctul final sună hotărâtor. 8. Disciplina partidului trebue să fie acum mai severă decât oricând. _ In altă scrisoare se dau instrucţiuni pentru pregătirile ce trebuesc făcute în vederea revoluţiei cu armele. Acele preparative să nu- lceapă în districtul Vama. Preparativele din districtele Plovdiv, Plevna, Tâmnova, etc. nu trebuesc privite decât ca o diversiune. După proclamarea revoluţiei, linia ferată Sumla-Vama, trebue să fie distrusă, iar oraşul şi portul Vama trebue ocupate şi să se aştepte sosirea din Odesa a unui transport de trupe comuniste bulgare. Un birou central special de informaţiuni va aduna informaţii asupra politicei externe şi interne a guvernului bulgari aplicându-se a studia în special: - Forţa şi dispoziţia armatei autorizată de tratatul de pace. 7. Forţa organizaţiilor ilegale fasciste. 3. fapte* exacte în legăturile guvernului bulgar cu acele organizaţii. 4. Inuuxgwi- ^ 0 * * 1 1.1 j• 1 —— v ^ _ •• • i r Ui Ui u-UnilUluit t u icu Luo vui/ortihbutton formaţii exacte asupra politiei, Jouvenel este unul dintre bunii prie-. mmiit 1 1. „fetufe iri mai ales din Sofa, Plevha, Tâg- teni al României. j _ _ nova, Plovdir şi Varna. i. • .. " ■■■■ ~~ Ifflf....■ ■—» „ NOUL GUVERN FRANCEZ Noul ministru al instrucţiune! publice D-l Henri de Jouvenel ZI CU ZI r»Siir --.mm?' „îndreptarea“ reproduce dintr’o broşură a comunistului Moscovici, următoarele aprecieri pe care d. Argetoianu le-a făcut asupra d-lui Averescu, pe când ambii erau în acelaş cabinet ministerial : „Generalul Averescu e un bătrân ramolit şi încăpăţânat“. . 11 ‘ ^ Nu se poate spune că' în trecuta guvernare averescano-răzlăonistă, armonia lipse* J i * mintească tie modul cum aceste dar român. cuvinte s’au tradus în fapte, pe vremea celebrei guvernări averescaniste, T' * r Ziarul partidului national *— care nu e „Lupta“ în nici un caz — afirmă că alegerile nu sunt o indicaţie pentru schimbarea sau menţinerea unui guvern. Alegerile, nu — Suveranul, nu. Atunci probabil că un guvern trebue să cadă când se scrie contra lui un articol, fie chiar în „România“ citită cu asiduitate chiar de redactorii ei! “ • ■■ „Adevărul“ combate sovietele pe chestia Basarabiei. Combaterea aceasta seamănă cu luptele pe teatru, când unii actori se prefac că luptă conta altora, vrăş maşi. ii i I ■ i. Când a descins în generalul Averescu a declarat că, a desvoltat erî, la orele ii a. m., lupta deschisă contra guvernu- fundaţiunea Carol I, conferinţa sa lui. Probabil Că ea se duce în nu- de.sP.rt “Situaţia economică creată Romaniei Noui după războiul mondial“, mei . „Cinstei, muncei Şi legalita-j Conferinţa face parte din seria conţei“, pentru ca cetăţenii să-şi a-'ferinţelor organizate de Institutul so-D, Vintilă Brătianu este primit cu aplauze puternice de numerosul public prezent. Mi s’a cerut, începer-sa, o conferinţă asupra situaţiuneî economice şi financiare create României Noul în Europa, acum după război. M’am limitat la expunerea situaţiaDI VINTILA I. BRATIANU Ministrul finanţelor,i ne- economice, deoarece cea financiară ar cere, ea singură, ca şedinţă întreagă, . . ... .. . ... . .illui ..a......... .* Consecințe războiului ondj^ forma definitivă de A avut înrâuriri și participarea efectivă a statelor mai depărtate ca Japonia și Statele Unite ale Americei etc. După 5 ani de pace se pot străv'dde in trăsături mari cari vor fi transforte deopotrivă tuturor românilor ci este mările ce va aduce războiul mondial doar o avuţie guvernamentală, şi în legătură cu ele, situaţia nouă ! Logica cea mai elementară este astfel creată României, . -J-uki dispreţuită de aceşti maniaci ai ilegalităţei şi abustului contra cărora numai forţa legală se poate opune. Dacă această periculoasă manie venind din partea unor tineri fără experiență este vinovată apoi venind din partea acelora cari pretind că au ajuns la maturitatea politică, este condamnabilă. Nu se pote admite ca ilegalitatea să fie întronată ca mijloc de înșelare a opiniei publice. Nu se poate făuri un precedent din mijloace violente periculoase şi vieţei constituţionale, şi demo nnr.3 -I,m cp cfiV A Hpnii docraţiei şi ţărei. Guvernul va veghea pen deosebit şi cel puţin 7 din ele cu puuupa cum se ţie, u.Va administra leacul cuvenit acestei ţinţa unei vieţi şi culturi proprii. I Una din principalele roade ale răz- I boiului mondial va isvorî deci din liberarea şi normalizarea din punct de Transformările de-alungul I Dunării Institutul social român SITUAŢIA ECONOMICA creată României dupa război CONFERINŢĂ d-lui VINTILA BRATIANU Ministru de finante In faţa unui public ales şi numeros, jvertere etnic, politic, cultura! şl eco-Capitală d. Vintilă. Brătianu, ministru de finanjnomie a popoarelor din basmul Dună-, ref. a unor state şi popoare ajunsei în bună parte la o civilizaţie proprie. Ultimile două războaie (1912—13 şi In acest îndrumare' — - ■ 1, . .., ----------- genes cel mondial) au adus transformările ra'ă Şi specială a regiunel în care cele mal puternice în viaţa regiune! în trăim trebue să judecăm condiţiile ei care trăim, prin desmembrarea Austroconomice ale României întregite, Ungariei şi a Turciei, prin liberarea: Caracteristicile economice sunt alneamurilor şi crearea unor state nour mătoarele: Ţara noastră formează oi în centrul şi orientul Europei şi în entitate completă, adică, sub clima în apusul Asiei,care se găseşte, ea are toate condi-S’a manifestat apoi o stare de 'de-..bjje necesare pentru o desvoltare de- . . zagregare înlăuntrul hotarelor int—* rP|nn? în ce'e tre* direcţii principale ale aceiaşi oameni cart rju|ui rug ș. va trebui încă timp paflă bieţii economice moderne: pământ rod nie pentru propăşire agricolă, bogăţiile subsolului şi energia nature*“ pentru asigurarea unei vieţi industriale situaţie geografică şi comunicate* pentru desvoltarea unei vieţi comericiale intense şi, în sfârşit, impopor cu însuşiri alese spre a pune în val foare aceste condiţii naturale. Creşterea repede a populaţiei, punerea în valoare a energiei naturale, ai unui sol agricol şi subsol, bogate, vor, face ca desvoltarea agricolă şi industrială a României să o ducă în mod firesc nu numai să-şi satisfacă nevoile pentru întreţinerea ei, dar încă nu atrimis Schimbările cele mai puternice par . -----,------- --a fi acele ce se vor produce în Euro-'dans important de producţie pa dealungul Dunărei şi în faţa guri-Pest® hotare,lor ei. De la Ulm la Sulina se crează. Ţara noastră are apoi o situaţie geo o viaţă cu totul nouă. Pe o Irn- grafică excepţională, asemănătoare agime de peste 2 mii de kilometri celeia a Olandei şi Belgiei la gurile şi dealungul acestui fluviu vor Rinului, Gurile Dunărei, cari sunt ale trăi de aci înainte opt state de,noastre, dau comerţului ţărei o menisine stătătoare, cu caracter etnic bine de specială şi sporeşte deci activitatea ei. Ştiind să-şi împlinească rolul, va Ştiind Unde vor fi prefaceri economice mahmari ? ’Această schimbare, care va înrâuri întreaga viaţă a Europei orientale şi centrale, e amplificată prin transformările cari s’au produs ori se produc şi în lumea din faţa gurilor Dunărei, către coasta nordică şi occidentală a Asiei Mici şi prin strâmtorile de la Constantinopol in spre coasta orientală a Mediteranei, până la cel di drum mare mondial, canalul de Suez, — ca o consecinţă a războaielor din 1911/912, 1913 şi cel mondial. In fagurilor Dunărei vor trăi Caucazul, Turcia asiatică, Siria şi Palestina, Arabia şi Mesopotamia, Albania, Grecia şi Egiptul. Producţia acestor două lumi atât de variate va trece în mod firesc de la una la alta. De aceea e de prevăzut că între Tigru şi până la punctul extrem de navigaţiei al Dunărei, vor fi prefacerile economice cele mai puternice ale ultimilor războaie. In această zonă de transformare apare vădit situaţia centrală a României şi deci influenţa pe care aceste mari schimbări o poate avea asupra propăşirei sale viitoare, Alţi factori importanţi . Negreşit, — continuă d. Vintilă Brătianu, — mai sunt şi alţi factori, precum relaţiile de la stat la stat şi influenţa pe cari o vor, exercita nouile configuraţii politice. Dar în afară de aceste înrâuriri războiul mondial a determinat un alt proces mai intens, care este şi el chemat să dea îndrumări noui relaţiilor viitoare dintre statele lumei, Porturi noui, linii noui de navigaţie, năzuinţa fiecărui stat de a se libera de monopolul de până aci, însemnează această nouă politică. Condiţiile economice ale României Valorificarea bogățiilor țării ¥ " V V V V T" Continuarea în pag. 2-a MANIA I ILEGIUTATEII ...................... ..I I III. III .............. Mania ilegaliăţei a cuprins deopotrivă minţile neexperimentate ale tineri ■ mei ca şi acele mai bătrâne elecruu , taşilor partidelor opoziţiei de scandal. Ilegalitatea a ajuns să fie considera- t tă ca un mijloc de afirmare în viaţa publică a ţarei şi ca principiu fundamental al propăşirei ei. Violenţa şi călcarea legei este pusă la basa „programelor" politice de „refaceri“, ca şi cum anarhia a fost vre-o dată creatoare. Nici odată nu s’a ameninţat şi nu s’a completat mai mult ca acum, începând cu Dinastia, trecând la oamenii politici şi sfârşind cu oamenii cari n’au avut niciodată ceva comun ca politica, pe rând toţi sunt ameninţaţi de acei cari socot că le este permis totul pentru că îşi ascund sub violenţe minoritatea în care se găsesc. Promisiunile cele mai mari de îndreptare şi de refacere a ţarei, sunt făcute de preconiseasă revoluţia. In parlamentul gg va consolida ţărei fruntaşii ţărănişti ameninţă guver mâine.nul cu revolverul, în adunările lor, naţionaliştii ameninţă cu violenţe şi nu manifeste cu revoluţia. In presa lor un limbaj de instigare continuă a înlocuit orice bun simț. S’ar crede că ordinea a încetat a fi un bun comun care foloseş■ --- I ii ........1 " - frâul t rtjfrrlrté 102:4 Continuarea în pag. 2 a Cronica literară de SON FOTI Prietenia româno-japoneză Tankas, meine jaiwnize et Hiro-D. Horlguc "Nimeni nu-i cunoştea la noi — sau Bătălia navală de la Tsushima, unde foarte puţini înainte de 1904, — când flota nefericitului Rosczwenski a fost trupele lor victorioase trecând râul nimicită, luarea Port-Arthurului, amede Japonia este o imensă împărăţie aproape 80 milioane oameni. O climă glacială la nord, una tem Apoi S0 vor exploata astfel a- Yaiu. În Mangiuria, înaintau spre Muk, ninţarea Chdrbinului, au adus pacea de pe faţă la centru şi una toridă la sud, 1 / * 1 1 n W J.. ,7 — —.. — ISC _ ... ie - 7 - r\ . t t . t r ■ . . , n li it-isl c» c 11n ri n n t* -1 i, ^ o pele încât statul să folosească în primul rând de energia lor.. Din produsul de exploatare se vor executa lucrări de utilitate publică şi naţională, şi se vor face navigabile râurile Mureşul Kitul, Prutul, Siretul şi tot astfel se proectează un canal de legătură între Prut şi Siret. Este de ajuns a cita numai aceste lucrări de viitor, ce se vor excuta cu siguranţă, pentru a den. Conduşi de generalii geniali, ca la Porthsmouth, care a fost aproape o în limitele sale geografice, ea cuprinde mareşalul Oyama, generalii Nogi, Ku-1 capitulare pentru Rusia absolutistă,toate climatele şi toate bogăţiile : roki, etc., de amiralul Togo şi alţii. De atunci se legase prima legătură, cărbuni, fier, aur, argint, mai ales ajaponezii au câştigat nenumărate bătăi de prietenie — platonică atunci — un-ramă, o mare industrie şi un înfloriri pe uscat, dintre cari marea bătălie.tre cele două popoare, deşi aşa de de-j for comerţ, o puternică armată şi o dela Mukden, ducând cu eroism asalturi părtate, totuşi având pe acelaş duşman, vastă flotă, un popor muncitor, sobru, al independenţei lor . Ţarismul şi po- | pina de virtuţi şi aplecat spre cele mai litica de pradă ale sângeroase contra Port- Arthurului până l-au cucerit şi au uimit lumea cu bravura şi cu geniul lor, ce se manifesta cu atâta străucire. Eroismul japonezilor din 1904-1905, a creat o legendă şi la noi. Cu multă simpatie urmăria opinia noastră publică victoriile japoneze şi înfrângerea ţarismului care ne răpise Basarabia,30 a Rusiei. In timpul marelui război, am fost aliaţi cu Japonia, care a intrat în luptă contra Germaniei. Oarecari legături economice, arme, muniţiuni, cât timp Rusia nu se bolşevizase încă, crearea uinei legături la Tokio — urmată cu crearea unei legaţiuni japoneze la Bucureşti — erau simptome binefăcătoare pentru prietenia dintre cele două popoare. Nu trebue să uităm că Japonia ne-a susţinut revendicările noastre naţionale şi a iscălit convenţia care recunoaşte alipirea Basarabiei pentru România. După cât ştim chiar în curând Japonia va ratifica convenţia privitoare la Basarabia. . Un membru al familiei imperiale japonese soseşte printre joi Miercuri, ca să întoarcă vizita Prinţului nostru moştenitor în Japonia. Suntem recunoscători marelui imperiu pentru serviciile aduse ţârii noastre şi vizita princiară de azi va întări şi mai mult legăturile de prietenie dintre cele două popoare,i nobile sentimente, spre progres, iată acum se prezintă Japonia de astăzi. „ O groaznică nenorocire s’a abătut in Septembrie trecut asupra acestei frumoase ţări. Un cutremur teribil a dărâmat aproape trei sferturi din Capitala Japoniei, a distrus cel mai mare port,Yokohama şi a păgubit multe ai japoniei moderne, pe Nico. D. Horiguci, fiul d-lui ministru al Japoniei din Bucureşti. Poesiile sale „Tankas“ apărute în franţuzeşte din traducerea autorului însuşi, care este un tânăr de o inteli nani ţii „Tankas“, scrisă de d. Paul Forti I te face din poporul japonez unul dins.Mai mult de cât arta japoneză în’cele mai interesante şi mai mari ale săşi poezia japoneză excedează in noi lumei, raţiunile mici, uşoare, delicate, fu-j Ca într’o oglindă vedem în câteva gare,cuvinte simple, o cugetare profundă. De mai multe secole, această poem într’o exclamaţie fugitivă patimă ne-Urmărim acum cu mare simpatie !zie cultivă poemele (Utas) cu formă stăpânită, cu două trăsături un caracopera de refacere a Japoniei, care, in fixă, al căror tip cel maî renumit esti ter, un portret, un tablou şi o perspec mijlocul ruinelor,* s’a pus pe muncă iTanka, compus din cinci versuri (asa tivă, pentru a restaura totul. Considerând e cum face d. Horiguci) și Hai-hai, cel Nu ne putem opri să nu cităm caroizmul poporului, înțelepciunea con-în’au decât trei versuri...racterizarea ce o face poetului Horiducăflorilor şi munca japoneză, in cu-j „Tema acestor „cântece" este indi-’guei, Paul Fort însuşi, rând cele două mari oraşe vor eşi mai cată intr’o formă precisă şi nimeni nu I „Veţi găsi în aceste poezii, împrăşfrumoase din pământ spre plăcuta sur-'se putea abate de la ea. Acest rigo- tiate în notaţiuni repezi ca o fugă, priză a lumii. rism formal, desigur că a adus bana- impresiunile cele mai diverse, natural Azi Japonia s’a dedat cu totul restauilitatea,şi subtilitate, surâsuri uşoare şi ve-. rării interne şi nu urmăreşte de cele mai pacifice scopuri, cât „De aceia acum vreo două zeci de deri profunde, veţi găsi graţie şi ma-ani, câţiva poeţi tineri, printre cari testate, nuanţe fine şi străfulgerări vivoi cita pe Hiroshi Yatano, care se ţârătoare, o frăgezime de zori de zi Câteva cuvinte asupra artei Japo-'poate considera ca fundatorul novei şi o îndoială de perversitate, dar rafineze ne dă prilej să amintim că avem şcoli, au hotărât ca să se dezbare deviaţă atât de delicios ...Şi apoi tunsprintre noi pe unul din cei mai de sa-lanţuri şi să scrie după fantazia lor, feţe, lâncezeli, nostalgii, multe lucruri mă poeţi ai Japoniei moderne, pe d. menţinând totuşi armonia primei formititele şi zvelte şi delicate — şi de mecare — cu toată micimea ei, se.a- odată când vă aşteptaţi mai puţin, redaptează perfect cu limba japoneză, deţî infinitul într’o picătură de rouă şi, permite ca să se exprime toate furtuna năvalnică a cerurilor reflecsentimentele“. Iată de cristalul unei unghii, măreţii Din această şcoală, care a învins şi de ocean întrevăzute printr’o pereche genţă fermecătoare şi de o întinsă cui i s’a impus (vechea şcoală rămânând de ochelari minusculi, delicat giuvaer, tură apuseană . Suunt adevărate mări,numai un formalism academic face versicolor, de preţ şi cizelat, gări tare, iparte şi d. Horiguci. Şi pentru a însufleţi toate acestea ! Arta minuţiosului, detaliului, neprej Această minunată colecţie de poc- poezie şi iar poezie şi ce minunată văzutului, acelei gingăşii fine şi suprame minuscule ne arată adaptabilitatea sensibilitatei, _ . _ , rafinate, arta giuvaergiului şi a grageniului japonez la cultura modernă. Pentru ca cititorii sa-şi dea votului celui mai complicat se găseş- Budizmul apropiindu-î de cele mai în-.ds frumuseţea acestor poeme, ţe în aceste poezii, mici, pregnante, nalte probleme filozofice şi metafizipătrunzătoare. ■ |j ce, shintoizmul ridicându-i la acea mă-Pentru anumite detalii, suntem ne-creaţă idealizare a strămoşilor şi a travoiţi să imprumutăm din prefaţa aceste două concepţii combinaalte sate şi oraşe. Fii I 11 M Pagubele au fost de peste zece miliarde yeni (cinci miliarde de dollari), de trei ori cât a costat războiul rusojaponez şi sunt de regretat pierderea de peste 110.000 persoane. seamă redăm