Viitorul, iulie 1925 (Anul 18, nr. 5196-5222)

1925-07-01 / nr. 5196

KBaaasnKHMMHHaBOBaMi mssmmzBţsmzszoassKsra»^ Vlzltafl atracpimlle sp©rílw@ ale Socletâţei LUNA PARK Roata rak­as&sioasa, Gh Idilici» Trtenul aepisn iMontagne Russe)» Ţapul şi croitorul şi altele din CâMPUL MOŞILOR (Bucureşti) Parcul continuă a rămâne deschis permanent în toate zilele de lucru şi sărbători =­­IN TOT CURSUL ANULUI = Restaurară!: şi Bufet de prim ordin, direcţiunea TUTOROK -«xbjis­ fifi „USTRA Prima Fabrică Română fie Vagoam® și M®tear® S.A. feisfriii Mar­emotor cu masă rslfoarahiia Rotor de bensină de 6 HP, cu sau fără acoperiș. Livrabila prompt din depozit! Pentru oferte a se adresa Direcpunei Generale: — bucurești — Strada Lassar Caragiu II. Adresa telegrafică: Vagonastra Scrisori: Căsuţa poştală 136 TEATRUL „TAHASE” f­ost €CAllABUS: Azi şi în fiecare seară Revistă de A. de Herz şi Durstoy Succes extraordinar. Sc­-Vl 9 Mlm& l Lee©a Agent oficial de schim­b şi efecte la Bursa din Bucureşti Strada Paris I no. 10.— Telefon 08-62 Secţiune specială pentru De­vise telefoane interbaware 27 şi 2H KARLSBAD DOCTORUL Gr. GRAUR Hans Rubin ! Crud încercaţii părinţi Octa­vin şi Mircea V. Frigator, împre­­ună cu rudele lor familiile Friga­tor, Dobrescu, Emilia Saligny, Pontieff, Ghillis, au profunda du­rere a anunța nenorocirea ce i-au lovit prin moartea îngeraşilor lor T R. U S i'fc C U. P & RE CEAMANTANE CUPERE de AUTOMOBILE­ HMi. ANUNŢ Se duce la cunoştinţa generală că Primăria ţine licitaţie pubică orală în zilele de 1, 3 şi 6 iulie orele 10 dimineaţa pentru vânzarea materia­­luin-r­ezultate din dărâmarea cons­­. n­ din străzile arătate mai jos, după cum urmează: La 1 Iulie în str. Ştirbei Vodă No. 11; • La 3 Iulie în Str. Maramureş No. 11 şi str. Berzei No. 55 colt B-dul Dinicu Golescu. Plata se face imediat la fața lo­cului. 12184 Cumpăr HMâMTI Diamante, Perle, SKtaraSsSe &wr» PLatina, ßrginiari©, bijuterii Essste» PLĂTESC PREŢURI MARI­­p Trimese si în consem­naţie — „LA R­UBN­I** Calea Victoriei 63 fost 77. MGAita INVOCAT Str. Generai Cernat 15 bis. 6—& p. ras.—Tetei. 79/22 8KHEBHÎS88M6 prima de 10 şi a doua de 9 ani, moarte survenită dintr’un acci­dent la serbarea şcolară de fine de an tocmai în momentul când urmau să fie încununate cu pre­miul I, prima terminând clasa IV iar a doua clasa II primară, înhumarea lor, va avea loc Mier­curi 1 Iulie în Cimitirul din Ol­teniţa. PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 27 Iulie a. c. orali, se va ţine a doua licitaţie cu o­­ferte scrise şi sigilate în confor­mitate cu art 72—83, din legea con­tabilităţii publice la serviciul L. din direcţia 3-a regională C. F. R. Braşov, pentru furnizarea diferi­telor materiale şi scule necesare felie­rului de telegraf şi centrai­­­­zarea Braşov, fiindcă la licitaţia din 22 iunie a. c., nu s’a prezentat nici o ofertă. Doritorii se vor adresa pentru in­formaţiuni şi condiţiuni speci­ale la serviciul L. regional Braşov sau la inspecţia Lc. 3, în orice zi de ligtru între orele 11—13. Direcţiunea III Regională C. F. R. Braşov No. 14.666.­­ FURTUNURI pentru STROPIT Cauciuc Cânepă Cu inserţie prompt, cHn depozitele Bucureşti, Str. Smârdan 27 Jacques PAUCKER m i 1 I i­iuc tepă §jj 1! BUŞTENI De vânzare sau de închiriat ( 1 L L A )vie mofetată, situată pe Bule­vardul Corel 128 într’o poziţiune admirabilă. Adresa: Arţăreanu, str. Vasile Lascăr 94, Bucureşti. mu Puls­ilEFL situată lângă Vila Dr. IVlmovici la Şoseaua K­seleff, de închi­riată imediat. A se adresa ti-nei f-Safia Giurgea Str. Zorilor Mo. 1. Te­lefon 45/41. Hare ocan­e TABLOURI semnate de pictori români m­­notcu­i, vinde foarte effem­ Filip, Calea Călăraşi 126 (Haia Traian) Primăria Oraşului Buzău (Comisiunea Interimara) Publicaţiune By Musst Calf LE de traisisiisiim© ENGLEZEŞTI ca stare garantată. Bucureşti, Str. Smârdan 27 — Să crezi... Şi, dacă nu mă înşel, bătrânul ţine şi azi măce­lărie... E din Slatina ca şi hun­­ducul cel blond... Şi să nu crezi cumva că are măcelărie la pia­ţă... Are doar butuc — cum zic ei — la marginea oraşului... L’au văzut mulţi ducându-şi marfa în spinare, de la piaţă şi până un­de îşi are butucul... —­Şi lordul ce învârteşte în Bucureşti . — Nu vezi?... Face pe greţo­sul, pe lângă cei care -i plătesc o masă !... In ziua de 15 Iulie 1925, între orele 10—12 dimineaţa, se va ţine licitaţiune cu oferte închise şi si­gilate în palatul comunal, pentru aprovizionarea a 1.250­ 000 chilo­­­­grame lemne de foc, esenţă tufă şi fag, tăiate pe metru în iarna anului 1924/1925, fără buturugi şi fără putregaiuri. Se vor primi oferte şi până la cantitatea minimă de 50 (cinci­zeci) vagoane. Concurenţii vor depune câte o garanţie de lei 350 pentru fiecare vagon ofertat. Lemnele vor fi predate până la 1 Septembrie 1925. Supraoferte nu sunt admise. Dispoziţiunile art. 72 — 83 din legea comptabilităţei publice a statului, se vor avea în vedere la ţinerea licitaţiunei. Amatorii pot lua informaţiuni şi vedea condiţiunile licitaţiunei în orice zi şi ore de lucru la ser­viciul Arhivei acestei Primării. Preşedinte, G. V. Stănescu p. Secretar, C. Tömésen No. 9064 1925 Iunie 27. Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privi­toare­­la dobândirea şi pierderea na­ţionalităţii române se publică urmă­toarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare potrivit dispozi­­ţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul Francisc Kratoch­­­vil, domiciliat în Timişoara, V. Calea Torontalului, respectuos vă rog să binevoiţi a dispune facerea cuvenitelor forme spre a putea de­veni cetăţean român. Pentru a­­cest scop depun următoarele acte: 1) Certificatul dela priimăr­ia o­­raşului Timişoara despre averea mea. 2) Certificatul de moralitate dela prefectura poliţiei oraşului Timişoara. 3) Informaţiune fami­liare. 4) Actul notarial autentifi­cat de tribunalul respectiv pe lân­gă aceste acte mai depun şi al­tele. Având în vedere că locuesc pe teritoriul român de 43 ani cu cea mai profundă stimă rog, că de tim­pul de 10 ani de aşteptare al ex­primării voinţei prevăzut de art. 7 punt. 3, al legii despre cetăţenie binevoiţi a mă dispensa. Cu tot respectul FRANCISC GRATOCHWILL Timişoara, 16 Martie 1925. 1­­ .. Gerla Tribunalului Ilfov Secţia II-a c. c. EXTRACT D-na Maria Pozmak, dom. în str. Ştefan Caracaş No. 9, în faţa marei Ciurel Bucureşti, cu petiţia inreg. la No. 11720 din 19 Iunie 1925, a in­tentat acţiune de divorţ, în contra soţului său d-l Ion V. Pozmak, dom. în Bucureşti Calea Moşilor No. 241, la d-l Advocat Jean N. Sachelarie, pentru motiv de abandon, insulte şi loviri. Din această căsătorie nu au re­zultat copii, afară de doi copii legi­timaţi ai soţului, anume : Boris şi Valentina. Soţia nu se serveşte cu act de paupertate. Termenul înfăţişărei e fixat pen­tru ziua de 17 Iulie 1925. • Acest extract se publică de noi Grefier prin ziarul „Viitorul“ con­form art. 285 cod. civil, modificat. Grefier, Penescu. No. 36201 1925 Iunie 22. Prefectura jud. Iaşi Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa tuturor celor cari ar dori să execute ase­menea furnituri că în ziua de 10 Septembrie a. c. ora 10 a. m. se va ţine la prefectura jud. Iaşi licita­ţie publică cu oferte închise pen­tru furnizarea următoarelor nece­sare îmbrăcămintei şi armare gu­arzilor rurali: 150 mantale; 150 vestoane; 150 perechi pantaloni; 150 perechi bocanci; 150 capele; 200 tocuri pentru revolvere cu centuron şi cartuşieră; 200 fluere cu şnur; 200 revolvere calibru 8 m. m. cu câte 50 cartuşe şi şnururi; 100 felinare de mână cu ulei. Ofertele se vor face asupra în­­tregei furnituri sau numai în parte. Garanţia va fi de 15 la sută din valoarea furniturilor după ofertă şi se va depune în numerar sau efecte la Stat. Licitaţia se va fine în conformi­tate cu art 71—83 din legea conta­bilităţii publice. Condiţiunile în care urmează să se execute îmbrăcămintea şi ar­mamentul se pot vedea sau cere la prefectura jud. Iaşi în orice zi de lucru şi la­ prefectura jud. Tl­­fov şi Prefectura Poliţiei Capi­talei. Prefect, jud. Iaşi, P. Fîntînaru No. 2087, 1925 Iunie 22. 12186 pnisterul Justiţii! Direcţiunea afacerilor judiciare Pybiicafim® D-l Haralambie I. Iosif, domiciliat in comuna Călugăreni (Neamţ) a fă­cut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Iosif în acela de Io­­sifescu, spre a se numi ltalambie Iosifescu. Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra nume­lui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul pre­văzut de alineatul II al zisului ar­ticol. Dosar No. 3026/925. Litere-Arte-Stiinte ,ţHatMia“ şi cost&re* ................................................. „ renurit sui International de chimie Numărul din Iunie al revistei Natura este consacrat celei ■ de a şasea conferinţe Internationale de chimie pură şi aplicată. In ea găsim salutul inimos adresat „celor o sută de învăţaţi” de pro­fesorul G. G. LONGINESCU, şi din care o parte s’a reprodus la „Notele” din ziarul nostru. Biogra­fii asupra celor, mai mari din chi­miştii ce ne-au visitat, scrise de d. NEDA MARINESCU; un arti­col asu­­pra delegaţiei americane de la conferinţă de d. G. G. Longi­­nescu; Biografiile şi elogiile scri­se de d-nii EMIL SEVERIN şi G. G. LONGINESCU asupra lui Al­bin Haller, şi H. le Chatelier;­ o descriere a institutului d­e chimie din Nancy de d. I. ATANASIUI. Reţinem apoi articolul d-lui G. Ţi­­ţeica asupra vieţei sociale. Un ar­ticol ce interesează industria pe­trolului datorit d-lui dr. GH. SA­Repertoriul Operei Comice Marti 30 Iunie: „Traviata11 cu d-na Văcări şi d-nii Indries, Lupescu, etc. Miercuri 1 Iulie: „Lucia" cu D-na Văcări, şi d-nii Gualtieri, Dimitriu Lupescu, Titu Dumitrescu, Belcini ,etc. Joi 2 Iulie: „Rigoletto" cu D-na VU. Apoi alte articole biografice,­­ Zăvoianu, şi D-nii Gualtieri, Ba­­nete şi informaţii, Aziliu, Titu Dumitrescu, etc. Revista aceasta care apare sub direcţiunea d-lor, Ţiţeica, G.­­G. Longinescu şi Octavian Onicescu, ocupă un loc singular în publi­cistica noastră de acum. Folosul ei pentru cultura, generală devine din zi în zi mai neîndoios. Teatrul Naţional anunţă pentru 30 August deschiderea viitoarei stagiuni, cu „Vl­ai­cu Vodă“ de d. Al. Davila. „Manechinul sentimental“ piesă în 8 acte de d. I. Minulescu va fi reprezentată în cursul stagiune! viitoare la Teatrul National Vineri 3 Iulie: „Traviata1. Sâmbătă 4 Iulie: „Lucia". Duminică 5 Iulie: „Lucia". z7 La pupitru Maestrul Giovanelli. Corţi și Reviste Au părut: Curierul Judiciar, a­nul XXXIV No. 25 și Dreptul anul Lili No. 24, cu un bogat sumar. A apărut „Orașe din România“, a­­dunarea într’un volum a foiletoa­nelor de Sâmbătă din „Viitorul" da­torite d-lui I. Simionescu. Dorința mai tuturor cetitorilor lor de a fi strânse la un loc, a Îndepli­ni­t-o Cartea Românească, în editu­ra căreia a apărut volumul, împo­dobit cu numeroase ilustraţiuni Sperăm că-şi va ajunge scopul, ce­tirea lui Îndemnând pe cât mai mulţi să viziteze şi să cunoască o­raşele noastre cu atâta variaţie. A apărut In „Biblioteca Minerval" (Editura „Cartea Românească11) VRAJA IUBIRII de O. Niculescu Varon* Preţul 10 Iei. Parcul Ojdeleţeanu — MBimMWBUMHUMimiJJimi IB M MII I Bl Spectacolele tsuei Parcul Oteteleşanu. — „Traviata". Teatrul C. Tănase. — „Odată şi să mor" (revista). * Teatrale NENOROCIREA din OLTENIŢA Mai multe persoane omorâte Olteniţa, 29. — Elevele şcoalei primare au organizat o serbare în grădina unei societăţi din Olte­niţa. Abea începuse serbarea şi asis­tenţa a fost alarmată de strigăte disperate, curând înăbuşite. Trei­zeci de eleve ale şcoalei primare se urcaseră pe gheţărie ale cărei grinzi fiind putrede, a­­coperişul s’a dărâm­at şi elevele au căzut înăuntru. Cincisprezece eleve au fost scoa­se moarte altele grav rănite şi restul mai uşor rănite. Vestea acestei groasnice nenoro­ciri s’a răspândit în întreg oraşul. In întreg orașul domnește con­sternare. RADIOFONIA !a CAPITALA încercările de a se da audiţiuni prin telefonia fără fir ale concerte­lor şi conferinţelor din marile capi­tale europene, au dat frumoase re­zultate la „MAGIC-PARK" cu prile­jul Serbărilor pentru Monumentul lui Mihail Eminescu, serbări cari contin­uă în toate zilele. S'au putut auzi astfel serile tre­cute : Arie de operă cântată de o primadonă dela Covent-Garden-ul dela Londra, o simfonie executată de o orchestră tot din Londra, arii cântate de un tenor dela opera din Viena, Conferinţa unui savant en­glez la adunarea unei Societăţi şti­inţifice din Londra, discursul unui om politic italian rostit la o întru­nire din Roma, desbaterile unei a­­d­unări Sovietice de la Moscova, apoi diferite producţiuni artistice din celelalte capitale occidentale. Cu toate condiţiunile defavorabile ale atmosferii, audiţiunile au fost executate în chip satisfăcător. —--------nonxxxOOO——-—­ O Inaugurare Casa ziariştilor italieni La Turin aristocraticul oraş din Ila inaugurare, au asistat toţi prin nordul Italiei care conservă tot farmecul vechei Capitale a Pie­montului şi a cărei populaţie are ceva din caracterul francezilor a avut loc de­ curând o foarte sim­patică ceremonie. Ducele de Aosta vărul primar al Regelui a păruit ziariştilor fai­mosul palat numit Della Cister­na pentru ca Asociaţia Presei să aibă un local demn. Cu acea­stă ocazie s’a inaugurat şi un monument în memoria ziarişti­lor morţi pentru patrie prin­tre care e şi Oxilia autorul celebrei piese „Adio tinereţe” un fel de „Heidelbergul de altă dată”! Dar serbarea a fost mai cu seamă închinată publicului care în toate ocaziile a răspuns în mod entusi­­ast la apelul Presei. Orice iniţia­tivă luată de presa subalpină cum o numesc ei a fost încununată de succes şi dacă la Milano Presa e o mare putere (cam sdruncinată a­­cum de legea care suprimă oare­cum libertatea ei) la Torino prin calitatea ziariştilor ei, e celebră. Intr’adevăr, cine nu cunoaşte pe Arnaldo Cipolla ■ — care a fost şi la noi la încoronare — şi care fă­când ocolul pământului scrie în „La Stampa” articole citite de toa­tă Italia; cine nu urmăreşte arti­colele fie politice fie literare ale distinsului ziarist Luigi Ambro­­sini care ar­ dori mult să ne cu­noască ţara; cine nu citeşte nuve­lele ilustrei scriitoare Carola Pro­speri şi ale lui Gino Pestelli? Cu astfel, de gazetari culţi şi plini de talent iniţiativele brili­ante dau milioane casei de preve­dere a g­azetarilor săraci!­ Aşa se aminteşte că cu ocazia inaugură­rii tunelului Simplon cei sosiţi la Togino invitaţi din toate Federaţi­ile din Italia au găsit la eşirea din gară alt tren care traversa o­­raşul până la teatru pe şine puse într’adins, în vreme ce personalul era recrutat tot printre ziarişti! Cei mai mari sculptori ca Bistolfi şi Canonica sau pictori ca Grosso dau totdeauna gratis concursul lor pentru balurile ziariştilor, căci se ştie că în fiecare an se alege o temă, care trebue cât mai genial ilustrata de costume ! Anul acesta copii prezenţi la Torino la concur­sul de dansuri clasice urmat apoi de un bal care a durat până la ziuă. Căci nicăeri ca în Italia lumea nu e aşa de iubitoare de petreceri elegante ca la Torino. Balurile de copii făcute sub auspiciile­ As. Pre­sei cu juriul constituit din pictori şi artişti cu premii date de toate magazinele din oraş constituesc un adevărat spectacol de artă, căci ambiţia mamelor ca copiii lor să fie premiaţi e mai mare ca a copiilor, de­sigur ! Ca influenţă culturală e de nedescris activita­tea acestei Asociaţii: în fie­care Sâmbătă, conferenţiari, critici, au­tori, artişti dramatici sau lirici îşi dau bine voitorul concurs ţi­­nând la curent publicul cel mai distins cu toate noutăţile artistice şi lierare sau cu literatura clasică. Mascagni, Bonei, Niccodemi, Pirandello şi mulţi alţii sunt fe­riciţi de invitaţiile făcute de Pre­să, care a ştiut să ridice nivelul ziariştlor şi a Clasei lor la o no­bleţe viu admirată de toţi cei ce înţeleg importanţa funcţiunei de ziarist în societatea modernă. SERBAREA dela casa mesenilor Azi dimneaţă a avut loc în lo­calul inspectoratului general al corporaţiilor festivitatea învest­­mântării a 60 de copii orfani de muncitori. A asistat din partea ministeru­lui muncii d. M. Enescu. S’a oficiat o sfeştanie. Mai mul­ţi orfani au declamat versuri. D. Diaconescu, preşedintele cor­poraţiei tâmplarilor, a arătat su­ferinţele clasei muncitoare, mai ales după războiu, când viaţa s’a scumpit insuportabil şi credit nu se găseşte nicăei’i cu o dobândă o­­menească­. Mai vorbesc d-nii GH. Avram, Al. Samoilă şi Th. Ionescu, mici industriaşi arătând că trebue fă­cut ceva pentru clasa muncitoare şi pentru orfanii lor. "A răspuns d. M. Enescu, din partea ministerului muncii ară­tând importanţa ajutorului mu­tual, promiţând tot concursul po­­sibil. " Mediaş, 27.— Delegaţii la confe­rinţa uniunii internaţionale ţinu­te în Bucureşti, au plecat Vineri în excursie la Mediaş şi Diciosân­­martin. Trenul special a sosit la Mediaş la orele 3 juni. după amiază. D. prof. St. Minovici şi d. ing. G. Gane însoţesc pe congresişti. Timpul a fost ploios, cu toate a­­cestea excursiunile au reuşit cât se poate de bine. După încuartiruire pe la diferi­tele hoteluri şi prin case particu­lare, au fost conduşi cu automo­bilele să viziteze fabrica de mo­delat şi emailat, care produce vase de bucătărie, abat-jour-uri de tablă emailată şi tot soiul de obiecte de acest soi. De aci chimiştii vizitează fabri­­cele de sticlă şi fabrica de gea­muri. Toate aceste fabrici întrebuin­ţează energia gazului metan şi au fost construite după războiu­l în­tre 1918— 1923, Mediaşul luând în ultimii ani o excepţională dezvol­­tare. Banchetul Seara, în sala teatrului din Me­diaş, municipalitatea şi industria­şii din localitate au oferit un ban­chet oaspeţilor. D. Stentzel, pri­marul oraşului ridică paharul în onoarea chimiştilor, pe care Me­diaşul are cinstea să-i adăpo­stească. D. prof. MRAZEC în numele so­cietăţii româneşti de gaz metan, salută pe savanţii cari se află de faţă. D. prof. SWORTS (Belgia), în numele delegaţilor, străini, mul­ţumeşte antevorbitorilor. Exprimă adânca impresie de care au fost cuprinşi, cei cari ve­neau pentru întâia oară în Româ­nia, de-a găsi acu­­­m­ o ţară incultă, în urma nenumăratelor invaziuni barbare, nu un popor oriental şi indolent, ci o civilizaţie în plină desvoltare, un popor ac­tiv şi puternic un pământ bogat. D. ing. MOTAŞ explică însem­nătatea centrului Mediaş. D. prof. MINOVICI mulţumeşte d-lui primar şi industriaşilor din Mediaş pentru primirea făcută. Banchetul s-a terminat la orele tâi noaptea. Vizită la Diciosân­­marftni Vineri dimineaţa, pe un timp ploios, delegaţii chimişti pleacă cu automobilele de la Mediaş la Dici­osânmartin, spre a vizita fa­brica de cărămidă şi produse chi­mice de aci. Trei ore a durat vizitarea uzine­lor. La orele 12 jumătate s’a oferit oaspeţilor o masă­. La orele 3 vizitatorii sunt con­duşi cu automobilele dela Diciosân martin până la Seuca, de unde cu­­trăsurile, în convoi pornesc pe drumul­ de coastă spre Saroş. La intrarea în sat, s’a ridicat un arc de triumf verde, cu inscrip­ţia „Bine aţi venit” şi cu stegule­­ţele tutulor statelor care fac parte din uniune. D. ing. Motaş şi d. ing. Seiceanu dau explicaţiunile necesare celor cari vizitează­ sonda No. 3. S’a servit apoi oaspeţilor o gus­tare de către flăcăi români şi fete din sat îmbrăcate în costum naţio­­nal. ■ 4 Pr­ofesorii străini după ce au cer­cetat modul de exploatare a extra­ordinarei avuţii pe care o repre­zintă gazul metan, au admirat pi­torescul costumelor, noastre naţio­­nale. La orele 6­­chimiştii s’au înapo­iat în Mediaş de unde imediat au plecat cu trenul lor special, la Si­naia. La Climpina CAMPINA, 29. — Membrii con­gresului de chimie au sosit azi di­mineaţă în localitate şi au vizitat rafineria soc. „Steaua Română”.­ La orele 11 congresiştii au pără­sit oraşul nostru, plecând spre Ploeşti La Ploeşti PLOEŞTI, 29. — Azi la orele 10 şi jum. au sosit membrii uniunii internaţionale de chimie, conduşii de d. profesor Minovici şi Ganea secretarul general al societătţii ro­­mâne de chimie. In gară au fost întâmpinaţi de numeroşi intelectuali ai oraşului nostru. Societăţile petrolifere au orga­nizat un banchet în localul teatru­lui Modern, la care au asistat pe­ste 200 persoane. La orele 2.40 au plecat­ cu un tren special la Slănic. Congresul MEDICELOR In zilele de 5, 6, 7 Iulie se va ţine la Iaşi congresul medicilor. Iată­ programul: ZIUA I DUMINICA 5 IULIE 1921 Ora 11 a. m. Tedeum la Mitro­polie şi parastas pentru medicii morţi în războiu. Vizitarea Trei Erarhilor, Sf. Niculae Domnesc şi Palatului Administrativ. Ora 15.30 deschiderea congresu-, lui de către preşedintele Asocia­­ţiunei d. profesor dr. Mezincescu, în sala Teatrului Naţional. Raportul secretarului general dr. Virgil Văleanu, asupra acti-­ vităţei comitetului central. Rapor­tul casierului central asupra ges­­tiunei financiare a Asociaţiunei din anul expirat şi prezentarea proiectului de buget pe exerciţiul viitor 1925 — 1926. Alegerea biuroului; Discursuri­­le oficiale; Alegerea comisiunei de verificare. Ora 17. Recrutarea personalului medical în instituţiunile sanita­re de stat şi particulare. Raportor prof. dr. Mezincescu. Ora 20.30. Banchet oferit de co­muna Iaşi în onoarea congres, si ştii pr. ZIUA II-a LUNI 6 IULIE 1921 Ora 8 a. m. Cum vor funcţiona serviciile sanitare de judeţ şi co­­mună sub noul regim administra­tiv. Raportori: Prof. dr. Mezin­cescu şi dr. Mircea Bruteanu. Ora 16.30. Situaţia sanitară a ţarei faţă cu salarizarea corpului sanitar. Raportor dr. C. Vasilescu. Popescu. Raportul comisiunei de verifi­care şi votarea bugetului. Alegerea comitetului. Ora 21. Festival la Teatrul Na­ţional. După festival recepţia congre­şiilor de către filiala Iaşi într’unu din sălile din oraş. ZIUA m-a MARŢI 7 IULIE 1925 Ora 7.30 a. m. Vizitarea spitalu­lui Socola, escursie pe Repedea, iar la întoarcere vizitarea labo­ratoarelor. Atome — gustarea ofe­rită de d. D. Racoviţă la Via Bu­cium. Ora 16. Chestiunii profesionale Modificarea statutelor. Constru­irea Casei de odihnă de la băile Herculane. Conferinţa de chimie VIZITELE smwBtIlor sMlnl win fard La Mediaş, Ciciosânmartin, Câmpina, Ploeşti Expoziţii şcolare Duminică a avut loc la şcoala de menaj „Elena Eraolide“ din Capitală solemnitatea de sfârşit de an. Expoziţia produselor şcoalei a fost frumos aranjată în mai mul­te camere. Au fost mult apreciate de nu­merosul public, care a asistat deschiderea acestei expoziţii, pro­dusele secţiunilor de ţesărie, croitorie şi spălat călcat. De ase­­menea au fost apreciate şi mai ales mult gustate delicioasele produse ale secţiunea de bucătă­rie. D-na directoare Deffietrescu- Ciortan şi-a dat toata silui­­ele pentru ca această expoziţie să îi cât mai reuşită mm­mmmmmm .

Next