Viitorul, decembrie 1927 (Anul 20, nr. 5933-5958)
1927-12-01 / nr. 5933
„ROMANŢA“* Teatrul „Regina Maria“ Direcţiunea Teatrului „Regina Maria“ vrea sa pui, iar, mâna pe D-na MARIA FILOTTI un succes sigur. Şi, atunci, şi-a amintit că acum un an comedia „Romanţa“ a făcut cea mai frumoasă serie de reprezentaţiuni, pe care o piesă a cunoscut-o pe scena acelui teatru. Si creatoarea roluurineipal, care s‘a identificat atât de bine cu rolul, eminenta artistă, care cu aceeași piesă a făcut ’ triumfal succes in întreaga tară, va reapare pe scena Teatrului Regina Maria, cu începere de Luni. Si toti aceia cari n'au văzut vec-na Maria Filotti, în rolul principal din „Romanţa“ sau aceia cari vor voi s o mai revadă în superba creaţie, se vor duce cu începere de Luni. Ic teatrul din Pasagiul „Comaedia". D-ni Maria Filotti va avea ca principali parteneri pe d-nii Tony Bulandra şi Ion Manolescu »»Răcirea din Stat“ In seara de 10 Decembrie se va cânta pentru prima oară pe scena Operei Române o operă de Mozart. Se va cânta „Răpirea din Serai“ cu următoarea distribuţie: Paşa Selini: d. Gr. Petrovicescu; Bahnonte : d. Georgewsky ; Constanţa : d-na Iidia Bahici ; Blonda: d-na Elena Zamora ; Pedrullo, d. Baziliu şi Osmin: d. G. Folescu. La pupitru : d Nona Otescu. S3'-‡' ■ (* * ‡ \ f \ . S *o ‚.›• / /j ' ,Vfs .m . .v . • % /*■■ - i tm m capitala Teatrul Naţional Astăseară 29 Noembrie crt. Teatrul Naţional reprezintă din nou „Păpuşele" de Pierre Wolff, piesă pusă la scenă cu un lux deosebit de către d-l Soare Z. Soare, se joacă de fiecare dată cu cassa închisă. In rolurile principale d-nele : Macry Eftimiu, EUg. Ciucurescu, Nora Peyov, Eua Zaharia şi d-nii Nottara, N. Soreanu, Valentineanu, G. Vraca, Gr. Mărculescu, Finteşteanu, etc. „Coppelia“ fantezie dramatică In patru acte şi un versuri de d-1 N. Ottescu se va reprezenta pentru prima oară pe scena Teatrului National In seara de Vineri 2 Decembrie. Piesa a fost pusă in scenă de către d-l Paul Gusty, după schiţele de decoruri şi costume ale d-lui Feodoroff, pictorul teatrului. Costumele, atât cele femeeşti, cât şi cele de bărbaţi s’au lucrat în atelierele teatrului sub conducerea d-nei Fiorica Georgescu- Scârţan. În matineurile de Joi şi Sâmbătă în cursul acestei săptămâni, se vor da două matineuri cu „Cyrano de Bergerac“ marele succes al stagiunei, cu preţuri populare de matineu. * * Joi seara va avea loc ultima reprezentaţie a tenorului P. Rakeff. Va cânta rolul Cavalerului Des Grieux din opera „Manon“. Celelalte roluri vor fi interpretate de d-na A. Ferrara, d-nii Lupescu, Basiliu, Petrovicescu. La pupitru, d. Alfred Alessandre ,ca Lunea viitoare 5 Decembrie, va cânta pentru prima oară, în „Rigoletto“ baritonul Molinari, de la Scala din Milano. Teatrul nostru Compania dramatică Teatrul Nostru a reluat marele său succes de astă vară „Cinematograful“ localizarea d-lui Paul Gusty. In rolurile principale Ion Mortun, de la Teatrul Naţional, Vasile Brezeanu, Al. Ghiber Icon, C. Hociung, Cloneanu, Stanca Alexandrescu, Maria Wavrina, Marg. Nicolau, Marieta Deculescu. „Cinematograful“ se va juca în fiecare zi, pănă Sâmbătă 3 Decembrie, când va avea loc premiera „Microbii Bucureştilor“. » CRONICA Eri a început în faţa Curţei de apel s. III judecarea apelurilor făcute de parchet contra sentinţei de achitare a inginerilor Bacalu şi Irineu de d. procuror Bossie. Apărarea a ridicat o obiecţiune de tardivitate a apelurilor parchetului. A precizat anume că, cel dintâi apel, deşi declarat în termen util, (de zece zile) de către parchet, — a sosit însă la grefa tribunalului după ora de închidere a cancelariilor, adică după ora şapte, exact la ora 7 şi 6 minute! Şi a adăugat că deşi parchetul a declarat în ziua următoare un nou apel, această petiţiune de apel, fără să acopere viţiul celei dintâi, este ea însăşi tardivă, deoarece s-a produs în ziua a 11-a. Asupra tardivităţii dezbaterile au rămas în continuare pentru ziua de 5 Decembrie a. c. Şofer asssin D-1 jude-instructor al Cab. VTI a arestat ieri, şi l-a depus la Văcăreşti pe şoferul Niculae Rotundu, pentru crimă de omor prin imprudenţă. Arestatul e învinuit că gonind nebuneşte, pe b-dul Carol, cu automobilul său, taximetrul nr. 8130, a călcat pe muncitorul Toma Bărcuţă, omorându-l. De la Curtea cu furaşi Dumitru Stan Dima, avea dese certuri cu soţia lui, Alexandrina, care-1 înşela cu alti ţigani. In seara de 27 Mai, Dumitru înarmat cu un revolver, s-a dus în prelungirea Dorobanţi 50, unde se găsea soţia lui, încercând să o readucă la cămin. In urma unei certe mai aprinse, Dumitru Stan a tras un foc de revolver, ucigându-şi pe loc nevasta. Procesul s’a judecat ori în urma apărării făcută de d. avocat Andrei Pretorian, comisia juraţilor a adus un verdict negativ pe baza căruia, Curtea, a achitat pe Dumitru Stan Dima. EXPOZIŢII de PICTURA Ateneul Român . Pictorul Kimon Loghi îşi va deschide expoziţia Joi 1 Decembrie. Anul acestat pictorul Kimon Loghi, pe lângă multe lucrări de seamă ne aduce şi o serie de impresii din Riviera Franţei. Sala Ileana (Cartea RomâneaseSR Astăzi este ultima zi a expoziţiei pictorului Iser. Sala „Acelor decorative" (strada Câmpineanu 17), expoziţia de pictură şi desen a d-nei Risa Propst Kraid. Sala Mozart ! Expoziţiile pictorilor : Bednarik, Maria şi Grigore Manea. Mâine după amiază va avea loc vernisajul expoziţiilor Nicolae Vermont şi Georgs Catarg. JUDICIARA Apelul in materie penală UNom TEMEINIC (Continuare din pagina l-a) niciodată la îndoială sau suspectat. întotdeauna a subscris când a fost vorba de sprijinirea materială a unei opere patriotice. Nu și-ar fi înstrăinat domeniul pentru toate averile şi măririle din lume. De asta, mare a fost surprinderea tuturor când în ajunul intrărei noastre în război, Hristache Balmez a trecut de partea germanofililor. Și mult s’au mirat prietenii lui când l’au auzit pe Balmez strigând — congestionat — într’o întrunire din Vaslui: — E o crimă și o nebunie să ne împotrivim puterilor centrale! Și ea protest, s’a înscris în partidul lui Marghiloman. Atât de profund ,a impresionat intrarea noastră la război, încât a fost lovit de o violentă congestie cerebrală. Cei cari au veghiat la capul muribundului, spun că cele din urmă cuvinte ale lui Hristache Balmez au fost: — Lupii mei... bieţii mei lupi ! Atunci au înţeles mulţi de ce Hristache Balmez n’a dorit intrarea noastră în război. Neutralitatea, desigur, ar fi fost şi pe placul lupilor. \ TEATRU-MUZICA - tasmrimabnmamm ■ komimh 3fe sí vSECTâCOi FIE Zit El Marţi 29 Noembrie OPERA ROMANA, ora. 8 jum precis. — „Carmen“ operă ,în 4 acte de Bizet,, cu d-nele Maria^Snejine, Bahici şi tenorul P. Raiceff. TEATRUL NAŢIONAL, ora 8 jum. precis. — „Păpuşile“ piesă in 4 acte de P Wolf, cu d-nele A. Macri, E. Ciucurescu, Tanti Bogdan, d-nii C. Nottara, N. Soreanu, G. Vracca. TEATRUL REGINA MARIA, ora 8 jum. precis. — „Cântec de toamnă“ piesă în 4 acte de Surgueioff, cu d-nde Lucia Sturza Bulandra, Puia Ionescu, d-nii T. Bulandra, I. Manolescu. „Riviera“ comedie In 2 acte de Molnár, cu d. Tony Bulandra și Leny Caller. TEATRUL MIC, ora 9 seara. — Premieră „Antonia“ comedie de Melchior Lengyel, cu d-nele Marinela Cinsky. Maria Ciucurescu, d-nii Bulfinsky, Cigallia, Lefter. TEATRUL NOSTRU, ora 9 seara.„Cinematograful“ comedie în trei acte localizată de Paul Gusty. m'EM£T®CsRHFE uuuinmaBMB ümtmi—iiti CINEMA FRASCATI. — „Demonul Iubirii“ cu Elisabeta Bergner. CINEMA ODEON. — „Mica .Annietu Marr Pickford. C.TNFM A EFORT A — „Demonul din San Francisco“ 8 acte, cu Lon Chaney. CINEMA CAPITOL. — „Napoleon Bonaparte“ de Abel Gance. (Capitolul II). CINEMA BOULEVARD-PALACE : „Litera roşie“, cu Lillian Gish şi Lars Hanson. „Demonul Iubirei” cu Elisabeth Bergner şi „Funeraliile lui L. Brătianu”, care rulează cu începere de astăzi la cinematograful Cercul Militar. CINEMA RAI IOVA. — „Carnea diabolică“ cu Greta Garbo, John Gilbert şi Lars Hanson. CINEMA MARCONI. — „Midineta“ cu Marie Prevost şi trupa Titi Mihăilescu CINEMA PARIS (Rahovei). — „Puntea pisicii“ după romanul lui Sudermann, cu Lissi Anna şi Jack Trevor CINEMA VOLTA BUZEŞTI — Pat şi Patachon in „Regele Pelicanilor“ şi o comedie. TEATRU CINEMA TERA. —Frontiera în flăcări“ cu Hoot Gibson şi trupa Dayoi, Calul bălan. CINEMA MODEL. — „Ultimul dans“ cu Liane Hard şi o comedie. CINEMA ROMA. — „Frontiera In flăcări“ cu Hott Gibson şi trupa. Nae Tomescu şi Mişu Bejan. CINEMA GOLESCU (str. Azilul de Noapte 8). — „Prinţ şi Bărbier“ cu Rudolf Valentino. CINEMA JUPITER. — „Doamna fără voal“ cu Lilly Dagover. i . -------------------------------- | DESBATERILE CONSILIULUI de MINISTRI — Proectul de buget.—Cantinele studenţeşti. - Vinderea vasului „împăratul Traian“.—Târguri agricole. Congresul de talassoterapie.— Noui coduri — Refuzai/ jurogafe/e e/e f/md fără mc/ un fc/pj/ VITRINA ILUMINATA CU Lf Nil (U OGLINDA tEIS^ IKOM MftRggTE DEVERUL Demonstraţii g,!« te si oferte prin Reprezentant I. B. GIB ION, Str. C. C. Cantacuzino 45, Bucureşti. o PASTHA TINUTAIN GURA PRESE R. V A ■nani ----DURERI DC SAT, GUTURAIURI RAGUGEU, BACCU, BRONSITA, ACEASTA ESTE USURAREA INSTANTANEE A OPRESIUNILOR, A ACCESELOR DE A^TMAjETC. ESTE REMEDIUL CEL MAI BUN PCNTRU_ACOMBATC TOATE MALADIILE PIEPTULUI 'WBttBOeBESUBBtMâB—B SUZBMMtdttFtt FACSIMIL REDUS AL CUTIEI pe VANZARE LA TOATe FARMACIILE STlllESftlDA1 Eri după amiază a avut loc la ministerul de finanţe un consiliu de miniştri prezidat de d. Vintilă Brătianu. Santul pe 1928 Consiliul s’a ocupat îndelung de proectul de buget pe anul 1928. Cifra definitivă a acestuia s’a, fixat la 38 miliarde 350 milioane lei. D. preşedinte al consiliului va convoca pe reprezentanţii presei pentru a le face o expunere asupra bugetului general al Statului pe anul viitor.D-l ministru al comunicaţiilor a citit un raport asupra situaţiunei vasului „împăratul Traian". Raportul arată că repararea vasului ar atinge cifra de 100 milioane lei, sumă cu care se poate cumpăra un vas mai bun. Este deci preferabil să se vândă vasul şi să se despăgubească din preţul obţinut societăţile de salvare cari pretind 13 milioane lei. Consiliul a aprobat acest raport. Cantineroul D, ministru al instrucţiunei dr. Angelescu a pus in curent consiliul cu chestiunea cantinelor studenţeşti, asigurând că în 6-7 zile vor fi definitiv organizate pe bazele stabilite. D. ministru de finanţe a arătat că taxele ce le percepeau diversele ministere, afectate unor fonduri speciale, nu se vor mai încasa pe viitor de către tezaur, ci urmează a se consemna la Casa de Depuneri. Această măsură se va lua pentru ca să se poată forma din ele fonduri bine definite, conform scopului pentru care se încasează, deoarece li se dădea adesea de către tezaur altă destinaţie. Tururi adir?«©5e D. Argetoianu a arătat consiliului necesitatea organizării unor târguri agricole generate cu expoziţie de produse. Aceste târguri urmează să se fie anual, în fiecare vară, la Braşov. Consiliul a însărcinat pe d. ministru al agriculturei să studieze această chestiune pentru a referi în viitoarea şedinţă. Conessy de la assoterapie D, ministru al sănătăţii, I. Inculeţ, a încunoştiinţat consiliul de amânare a congresului internaţional de talassoterapie Acesta va avea loc In luna Maiu, a anului viitor, la Constanţa. Vor participa 27 state. Invitaţiile se vor face prin ministerul de externe iar la organizarea congresului va lucra o conisiune compusă din d-nii d-nn prof. Teihari, prof. Danielopol și general Vicol. Discutându-se chestiunea aniversărei a 10 ani dela alipirea Basarabiei s’a hotărît ca ea să se sărbătorească cu mare fast la 12 Aprilie, anul viitor. îsxeie instanciorul «I cara din Ardeal D, ministru al justiţiei a pus în curent consiliul cu chestiunea taxelor ce se percep de unele instanţe din Ardeal şi împotriva cărora s’a protestat în Parlament. D Stelian Popescu a arătat că cu aceste taxe seplătesc registrele şi numeroasele formulare speciale, ce se întrebuinţează de către justiţie în Ardeal. Din ele s’a cumpărat o tipografie la Cluj care serveşte la tipărirea acestor formulare. Consiliul a hotărit ca d. Agipa Popescu, director general al R. M. S. să studieze reorganizarea acestei tipografii care urmează a se lua asupra Statului. Redesciliterea Parlamentului D-l ministru al justiţiei a încunoştiinţat consiliul că proectul noului cod penal se va depune un Parlament Înainte de Crăciun, iar codul Civil după Crăciun. Parlamentul se va redeschide Miercuri 7 Decembrie * Astăzi va avea loc la orele 4 un nou consiliu la d. N. Titulescu acasă. Masa în onoarea donatorului fi. Simus Comitetul delegat cu organizarea mesei In onoarea donatorului „Muzeului Simu” aduce la cunoştinţa colegilor pictori, sculptori, scriitori şi ziarişti, că d-l Simu, foare recunoscător pentru sentimentele celor ce doresc a-1 sărbători, ie mulţumeşte călduros şi-i roagă să amâne această sărbătoare a Artei, pentru o dată ce comitetul o va comunica la timp | I I --*f—^-fSy*** *■»... I ..—■■■■ii Im Cartea Româ??e?scă In editura Cărţii româneşti au mai apărut următoarele volume: Purgatoriul de Dante Alighieri in impecabila traducere a lui George Coşbuc. Splendida scriere a marelui autor florentin este adnotată de d. Ramiro Ortiz, cunoscutul profesor de limba italiană de la Universitatea din Bucureşti şi reprezintă desigur, o importantă contribuţie pentru viaţa noastră literară. Fuga lui Seikl, roman de Em. Bucuţa. Volumul cuprinde cele ma poetice pagini despre viaţa şi aşezările din Dobrogea. Romanul d-lui Bucuţa scris într’un stil care evidenţiază o superioară interpretare a gândirii şi a cuvântului românesc, premiat de .Cartea românească“ este una dintre ceie mai de seamă lucrări literare româneşti apărute în vremea din urmă. . C. e O STUPĂ Strada Elena Doamna, 27 • Consultaţiuni 9-12, 3-7 p. m. Miniaterei Justiţie! Comisiunea de naturalizări Conform art. 13 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege coltimnisă. Subsemnatul Anton Dios, domiciliat în comuna Timişoara, circ. I, Str. Palatul Leffler B, judeţul Timiş-Toronta.1, am onoare a vă ruga să binevoiţi a-mi acorda cetăţenia română. Cu deosebită stimă, Dos. No. 541/927. Anton Dias Grefa Tribunalului Vâlcea SECŢIA II-a EXTRACT Domnul Ioan Gr. Rusu, din comuna Bujoreni, judeţul Vâlcea, prin petiţiunea înregistrată la No. 23105 din 20 Decembrie 1926, a Intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Stana Ioan Gr. Russu născută Toma Al. Ene tot din comuna Bujoreni judeţul Vâlcea, pentru motive detrminate de lege. Din căsătorie a resultat o fetiţă anume Maria în etaj de doi ani. Avere nu posedă soţia. Grefier. Nedescifrabil. No. 44323/1927 Noembrie 26. Problema standardizării*Continuare om pag. S-au tot felul, de îmbrăcăminte, încălţăminte, mobilă, obiecte de toaletă, mijloace de transport, etc. Caracterul standardizare! Anumiţi oameni pot avea snobismul, sau poate chiar o plăcere oarecum explicabilă, de a-şi exterioriza individualismul printr-o anumită îmbrăcăminte sau alte rafinerii, în scopul de a eşi din comun. Standardizarea se adresează masei mari a existenţelor poate mai primitive sau mai simpliste, însă desigur mai sănătoase. Aceasta nu înseamnă însă că totul trebue standardizat. Bunul simţ indică dela caz la caz, dela popor la popor, ţinându-se seama de un ansamblu de condiţiuni, cari sunt graniţele domeniului şi în ce măsură trebue să se aplice standardizarea. Este însă aşa de puţin făcut în această direcţiune pânâ în prezent încât putem afirma fără grije că opera de îndeplinit este enormă. Dar standardizarea mai are uin caracter dublu : unul naţional sau regional, iar altul internaţional. Este bine ca pentru standardizarea internaţională să se lucreze de comun acord cu străinătatea şi credem că în anumite domenii de specialitate românească contribuţiunea noastră va fi cu totul interesantă. Originile standardizării sunt puţin clare. Este evident că în mod cel puţin inconştient, metoda aceasta datează din primele timpuri de civilizaţie umană. In strălate şi la noi Forme concrete n’a luat decât în secolul trecut când Withworth introduce pentru prima dată acest principiu la ghioiiturile ţevilor. De atunci ideea s’a generalizat în mai toate ţările : Statele Unite din America, Anglia, Franţa, Germania, Rusia, Belgia, Cehoslovacia, etc. Aceste ţâri lucrează în cele mai variate domenii la standardizare, rezultatele fiind comunicate reciproc şi puse sub autoritatea unei comisiuni internaţionale de standardizări ce-şi are sediul la Londra. Astfel, pentru a nu pomeni decât de lucrările din America, s-au stabilit norme şi redus diferitele modele : dela 175 la 4, numărul roţilor de căruţe, dela 2044 la 820 pentru lanţuri, dela 1092 la 37 pentrumaşini agricole, dela 600 la 80 pentru ceasornice, dela 2752 la 761 pentru securi şi ciocane, dela 377 la 56 pentru diferitele calităţi de hârtie, dela 66 la 7 pentru formele cărămizilor, dela 1700 la 610 tipuri de tuburi şi accesorii, dela 452 la 140 articolele de toaletă, etc. In tara noastră ideia standardizării s’a ventilat în special în ultimii ani. S’a vorbit în deosebi de standardizarea cerealelor pentru care s’a studiat şi un proect de lege. In industria petroliferă iniţiativa a fost luată de Societatea „Creditul Minier“, iar pentru metalurgie şi oarecum şi pentru mecanică de Societatea ,,Reşiţa”. Dar aceste iniţiative izolate sunt insuficiente. Trebuia să se organizeze ceva mai complect şi acest rol şi l-a luat Institutul românesc de organizare a muncii ( O. M.), ajutat de diferite societăţi şi personalităţi şi în special de Institutul românesc al energiei (I. R. E.). E de dorit ca această iniţiativă — care este nu se poate mai bine venită — să dea rezultatele frumoase la cari suntem îndre^ să credem. Dar să nu se uite să se facă in acelaş timp şi o proopagandă susţinută pentru _ educarea şi familiarizarea opiniei publice cu o atare idee. ---------------••«•*—----—— Minlsisrol JustlfSefc Comisiunea de naturalizări Conform art *1 din l*8T» privite«* la dobândirea p pierderea naţionalităţii româna, *e publici următoarea cerere d* naturalizare, apt* ştiinţa acelora tari ar voi »1 iacă vt*o Întâmpinare, potrivit diapoaiţiunilor uni. ty dm ai sale*#Domnul* natern, SubaemiuUul R«o« Gustav, domiciliat In comuna Oraviţa am onoar* a vă ruga •* binevoiţi a-mi acorda cetăţenia română. Don No. 14Ö8/9Z7. Co »timt, Gustav Rear Grefa Trib. ¥âlcea SECŢiA V-a sxtSăct D-na Gheorghiţa Ion Bugoi, născută Constantin Gh. Adrian din comuna Olăneşti, Judeţul Vâlcea prin petiţiunea inreg. la No. 41369 din 21 Noembrie 1927 a intentat acţiune de divorţ contra soţului sâu Ion Bugoi din comuna Olăneşti, Judeţul Vâlcea pentru motivele determinate de lege. Din căsătorie au reurtat doi copii şi anume: Gheorghe d* 12 ani şi Ion de 7 ani. Soţul nu posedă nici o aver*. Drept pentru care am formulat acest extract care se va publica şi afişa conform art 285 cod. civil. Grefier Indescifrabil No. 45330. 1027 Noembrie 20. ■■■■■ ....... mmm» Grefa Trib. Constanta SECȚIA 11-a EXTRACT D-1 Vasile Fâznftrea zis Cimpoeru din Tatlageac, a Introdus acţiune de divorţ în contra soţiei Floarea Fâznărea din comuna Sirineasa, jud. Vâlcea pentru motive legale. Din căsătorie a rezultat fiica Maria de 13 ani, soţia nu are avere. Grefier, N. G. Bărbulescu No. 22561. 1927 Septembrie 21. ...... . — --- ■ * DENTS? -------------.-»•«------------- Bbliografic Bucovina, revistă de drept, sociologie şi criminalogie, anul X, No. 6. Revista poştelor, telegrafelor şi telefoanelor, anul II, No. 11. Tribuna Românilor Transnistr .nl, anul I, No. 2. G. Bârgauanu: Pământ şi soare ( versuri). Clipa, anul V, No. 160, cu colaborarea d-lor: Ion Pillat, Horia Furtună, Const. Goran, Vladimir Spataru, André Faure, Isaiia Răcăciuni, George Antonescu, N. M. Nigrim, Nikita Macedonski, Ion Vițianu, Codacovoi, etc. Romania administrativă, anul VIII, No. 11. Bulletin mensual de la Sociétá de legislation compares, 56-e année, No. 10-12. Buletinul Asociaţiei generale a medicioir, anul XXVI, No. 46. Review of Reviews, No. 454. Oglinda Lumii, No. 47. Gazeta de Duminică, No. 107. Falanga, anul II, No. 28. IN STRĂINĂTATE Un festival! intern, -fionai Societatea Universală pentru teatru a stabilit o importantă parte din programul festivalului internaţional, care va avea foc la Paris, în primăvara viitoare. Pentru prima oară, un ciclu Mozart va reuni pe afiş: „Răpirea din Serail“, Cosi van tutte“, „Fia -iul fermecat“, „Don Juan“ şi „Nunta lui Figaro“ repunând toate recitativele acolo unde au fost suprimate şi suprimând toate tradiţiile şi recitativele apocrife. „Răpirea lui Serail“ şi „Nunta lui Figaro“ vor fi jucate în franţuzeşte: „Flautul fermecat“ în nemţeşte; „Cosi van tutte“ şi „Don Juan“ în italieneşte. Bruno Walter va avea direcţia studiilor muzicale. Max Reinhardt şi F. Gémier îşi vor împărţi direcţia de scenă. Orchestra Conservatorului îşi va da concursul. Până acum numai d-na Ritter Cig,mpi a fost angajată imumwb VITTOR afc» NTERE-fRTE-fINEMa Aşa se dizolvă Tabletele veritabile de Aspirină tutron pahar de apA. Aceasta garantează efectul Im excelent Nu cumpăraţi decât Tabletele veritabile de Aspirină tn ambalajul original „ftoget* la eticheta verde-roşie-albă. K \2/, I MOBILE CURBATE I Scaune, Fotolii de Cinematografe, Scaunefentru Frizer, Saionase, Mese, Cuiere, Balansoare• FURNIZEAZĂ I „MHOVA” Lack, Kas & Go. S. A. Bators«, Afstracta Heliada No. 42 (Obor) TELEFON 383/28