Viitorul, decembrie 1927 (Anul 20, nr. 5933-5958)

1927-12-01 / nr. 5933

„ROMANŢA“­­* Teatrul „Regina Maria“ Direcţiunea Teatrului „Regina Maria“ vrea sa pui, iar, mâna pe D-na MARIA FILOTTI un succes sigur. Şi, atunci, şi-a a­­mintit că acum un an comedia „Romanţa“ a făcut cea mai fru­moasă serie de reprezentaţiuni, pe care o piesă a cunoscut-o pe scena acelui teatru. Si creatoarea rolu­­urineipal, care s‘a identificat atât de bine cu rolul, eminenta ar­tistă, care cu aceeași piesă a făcut ’ triumfal succes in întreaga tară, va reapare pe scena Teatru­lui Regina Maria, cu începere de Luni. Si toti aceia cari n'au văzut ve­c-na Maria Filotti, în rolul prin­cipal din „Romanţa“ sau aceia cari vor voi s o mai revadă în superba creaţie, se vor duce cu începere de Luni. Ic teatrul din Pasagiul „Co­­m­aed­ia". D-ni Maria Filotti va avea ca principali parteneri pe d-nii Tony Bulandra şi Ion Manolescu »»Răcirea din Stat“ In seara de 10 Decembrie se va cânta pentru prima oară pe scena Operei Române o operă de Mozart. Se va cânta „Răpirea din Serai“ cu următoarea distribuţie: Paşa Selini: d. Gr. Petrovicescu; Bah­­nonte : d. Georgewsky ; Constanţa : d-na I­idia Bahici ; Blonda: d-na Elena Zamora ; Pedrullo, d. Baziliu şi Osmin: d. G. Folescu. La pupitru : d Nona Otescu. S3'-‡' ■ (* * ‡ \ f \ . S *o ‚.›• / /j ' ,Vfs .m . .v . • % /*■■ - i­­ tm m capitala Teatrul Naţional Astăseară 29 Noembrie crt. Tea­trul Naţional­ reprezintă din nou „Păpuşele" de Pierre Wolff, piesă pusă la scenă cu un lux deosebit de către d-l Soare Z. Soare, se joacă de fiecare dată cu cassa închisă. In ro­lurile principale d-nele : Macry Ef­­timiu, EUg. Ciucurescu, Nora Peyov, Eua Zaharia şi d-nii Nottara, N. Soreanu, Valentineanu, G. Vraca, Gr. Mărculescu, Finteşteanu, etc. „Coppelia“ fantezie dramatică In patru acte şi un versuri de d-1 N. Ot­­tescu se va reprezenta pentru prima oară pe scena Teatrului National In seara­ de Vineri 2 Decembrie. Piesa a fost pusă in scenă de către d-l Paul Gusty, după schiţele de d­eco­ruri şi costume ale d-lui Feodoroff, pictorul teatrului. Costumele, atât cele femeeşti, cât şi cele de bărbaţi s’au lucrat în atelierele teatrului sub conducerea d-nei Fiorica Georgescu- Scârţan. În matineurile de Joi şi Sâmbătă în cursul acestei săptămâni, se vor da două matineuri cu „Cyrano de Bergerac“ marele succes al stagiu­­nei, cu preţuri populare de matineu. * * Joi seara va avea loc ultima re­prezentaţie a tenorului P. Rak­eff. Va cânta rolul Cavalerului Des Grieux din opera „Manon“. Celelalte roluri vor fi interpretate de d-na A. Ferrara, d-nii Lupescu, Basiliu, Pe­­trovicescu. La pupitru, d. Alfred Alessandre ,ca Lunea viitoare 5 Decembrie, va cânta pentru prima oară, în „Rigo­­letto“ baritonul Molinari, de la Scala din Milano. Teatrul nostru Compania dramatică Teatrul Nos­tru a reluat marele său succes de astă vară „Cinematograful“ locali­zarea d-lui Paul Gusty. In rolurile principale Ion Mortun, de la Teatrul Naţional, Vasile Bre­­zeanu, Al. Ghiber Icon, C. Hociung, C­loneanu, Stanca Alexandrescu, Maria Wa­vrina, Marg. Nicolau, Marieta Deculescu. „Cinematograful“ se va juca în fiecare zi, pănă Sâmbătă 3 Decem­brie, când va avea loc premiera „Microbii Bucureştilor“. » CRONICA Eri a început în faţa Curţei de apel s. III judecarea apelurilor făcute de parchet contra sentinţei­ de achitare a inginerilor Bacalu şi Irineu de d. procuror Bossie. Apărarea a ridicat o obiecţiune de tardivitate a apelurilor parche­tului.­­ A precizat anume că, cel dintâi apel, deşi declarat în termen util, (de zece zile) de către parchet, — a sosit însă la grefa tribunalului după ora de închidere a cancela­riilor, adică după ora şapte, exact la ora 7 şi 6 minute! Şi a adăugat că deşi parchetul a declarat în ziua următoare un nou apel, această petiţiune de apel, fără să acopere viţiul celei dintâi, este ea însăşi tardivă, deoarece s-a produs în ziua a 11-a. Asupra tardivităţii dezbaterile au rămas în continuare pentru ziua de 5 Decembrie a. c. Şofer asssin D-1 jude-instructor al Cab. VTI a arestat i­eri, şi l-a depus la Văcă­reşti pe şoferul Niculae Rotundu, pentru crimă de omor prin impru­denţă. Arestatul e învinuit că gonind nebuneşte, pe b-dul Carol, cu auto­mobilul său, taximetrul nr. 8130, a călcat pe muncitorul Tom­a Băr­­cuţă, omorându-l. De la Curtea cu furaşi Dumitru Stan Dima, avea dese certuri cu soţia lui, Alexandrina, care-1 înşela cu alti ţigani. In seara de 27 Mai, Dumitru înarmat cu un revolver, s-a dus în prelungirea Dorobanţi 50, unde se găsea so­ţia lui, încercând să o readucă la că­min. In urma unei certe mai a­­prinse, Dumitru Stan a tras un foc de revolver, ucigându-şi pe loc nevasta. Procesul s’a judecat ori în urma apărării făcută de d. avocat Andrei Pretorian, comisia juraţilor a adus un verdict nega­­tiv pe baza căruia, Curtea, a achi­tat pe Dumitru Stan Dima. EXPOZIŢII de PICTURA Ateneul Român . Pictorul Kimon Loghi îşi va deschide expoziţia Joi 1 Decembrie. Anul acestat pictorul Kimon Loghi, pe lângă multe lucrări de seamă ne aduce şi o serie de impre­sii din Riviera Franţei. Sala Ileana (Cartea RomâneaseSR Astăzi este ultima zi a expoziţiei pictorului Iser. Sala „Acelor decorative" (strada Câmpineanu 17), expoziţia de pic­tură şi desen a d-nei Risa Propst Kraid. Sala Mozart ! Expoziţiile pictori­lor : Bednarik, Maria şi Grigore Manea. Mâine după amiază va avea loc vernisajul expoziţiilor Nicolae Ver­mont şi Georgs Catarg­. JUDICIARA Apelul in materie penală UN­­om TEMEINIC (Continuare din pagina l-a) niciodată la îndoială sau suspec­tat. întotdeauna a subscris când a fost vorba de sprijinirea materia­lă a unei opere patriotice. Nu și-ar fi înstrăinat domeniul pentru toate averile şi măririle din lume. De asta, mare a fost surprin­derea tuturor când în ajunul in­trărei noastre în război, Hrista­­che Balmez a trecut de partea germanofililor. Și mult s’au mirat prietenii lui când l’au auzit pe Balmez stri­gând — congestionat — într’o în­trunire din Vaslui: — E o crimă și o nebunie să ne împotrivim puterilor centrale! Și ea protest, s’a înscris în par­tidul lui Marghiloman. Atât de profund ,a impresionat intrarea noastră la război, încât a fost lovit de o violentă conges­tie cerebrală. Cei cari au veghi­at la capul muribundului, spun că cele din urmă cuvinte ale lui Hristache Balmez au fost: — Lupii mei... bieţii mei lupi ! Atunci au înţeles mulţi de ce Hristache Balmez n’a dorit in­trarea noastră în război. Neutralitatea, desigur, ar fi fost şi pe placul lupilor. \ TEATRU-MUZICA - tasmrimabnmamm ■ komimh 3fe sí vSECTâCOi FIE Zit El Marţi 29 Noembrie OPERA ROMANA, ora. 8 jum pre­cis. — „Carmen“ operă ,în 4 acte de Bizet,, cu d-nele Maria^Snejine, Ba­hici şi tenorul P. Raiceff. TEATRUL NAŢIONAL, ora 8 jum. precis. — „Păpuşile“ piesă in 4 acte de P Wolf, cu d-nele A. Macri, E. Ciucurescu, Tanti Bogdan, d-nii C. Nottara, N. Soreanu, G. Vracca. TEATRUL REGINA MARIA, ora 8 jum. precis. — „Cântec de toamnă“ piesă în 4 acte de Surgueioff, cu d-n­d­e Lucia Sturza Bulandra, Puia Ion­escu, d-nii T. Bulandra, I. Ma­­nolescu. „Riviera“ comedie In 2 acte de Molnár, cu d. Tony Bulandra și Leny Caller. TEATRUL MIC, ora 9 seara. — Premieră „Antonia“ comedie de Melchior Lengyel, cu d-nele Marine­la Cinsky. Maria Ciucurescu, d-nii Bulfinsky, Cigallia, Lefter. TEATRUL NOSTRU, ora 9 seara.­­„Cinematograful“ comedie în trei acte localizată de­­ Paul Gusty. m'EM£T®CsRHFE uuuinmaBMB ümtmi—iiti CINEMA FRASCATI. — „Demonul Iubirii“ cu Elisabeta Bergner. CINEMA ODEON. — „Mica .Annie­­tu Marr Pickford. C.TNFM A EFORT A — „Demonul din San Francisco“ 8 acte, cu Lon Cha­ney. CINEMA CAPITOL. — „Napoleon Bonaparte“ de Abel Gance. (Ca­pitolul II). CINEMA BOULEVARD-PALACE : „Litera roşie“, cu Lillian Gish şi Lars Hanson. „Demonul Iubirei” cu Elisabeth Bergner şi „Funeraliile lui L­­. Brătianu”, care rulează cu în­ce­pere de astă­zi la cinematograful Cercul Militar. CINEMA RAI IOVA. — „Carnea dia­bolică“ cu Greta Garbo, John Gil­bert şi Lars Hanson. CINEMA MARCONI. — „Midineta“ cu Marie Prevost şi trupa Titi Mihăilescu CINEMA PARIS (Rahovei). — „Pun­tea pisicii“ după romanul lui Su­dermann, cu Lissi Anna şi Jack Trevor CINEMA VOLTA­ BUZEŞTI — Pat şi Patachon in „Regele Pelicani­lor“ şi o comedie. TEATRU CINEMA TERA. —­­Fron­tiera în flăcări“ cu Hoot Gibson şi trupa Dayoi, Calul bălan. CINEMA MODEL. — „Ultimul dans“ cu Liane Hard şi o comedie. CINEMA ROMA. — „Frontiera In flăcări“ cu Hott Gibson şi trupa. Nae Tomescu şi Mişu Bejan. CINEMA GOLESCU (str. Azilul de Noapte 8). — „Prinţ şi Bărbier“ cu Rudolf Valentino. CINEMA JUPITER. — „Doamna fără voal“ cu Lilly Dagover. i . --------------------------------­ |­ ­ DESBATERILE CONSILIULUI de MINISTRI — Proectul de buget.—Cantinele studenţeşti. - Vin­derea vasului „împăratul Traian“.—Târguri agricole. Congresul de talassoterapie.— Noui coduri — Refuzai/ jurogafe/e e/e f/md fără mc/ un fc/pj/ VITRINA ILUMINATA CU Lf Nil (U OGLINDA tEIS^ IKOM­ MftRggTE DEVERUL Demonstraţii g,­­!« te si oferte prin Reprezentant I. B. GIB ION, Str. C. C. Cantacuzino 45, Bucureşti. o PASTHA TINUTAIN GURA PRESE R. V A ■nani ----­DURERI DC SAT, GUT­URAI­URI RAGUGEU, BAC­CU, BRONSITA, ACEASTA ESTE USURAREA INSTANTANEE A OPRESIUNILOR, A ACCESELOR DE A^TMAjETC. ESTE REMEDIUL CEL MAI BUN PCNTRU_ACOMBATC TOATE MALADIILE PIEPTULUI 'WBttBOeBESUBBt­MâB—B SUZBMMtdttFtt FAC­SIMIL REDUS AL CUTIEI pe VANZARE LA TOATe FARMACIILE STlllESf­tlDA1 Eri după amiază a avut loc la mi­nisterul de finanţe un consiliu de miniştri prezidat de d. Vintilă Bră­tianu. Sa­ntul pe 1928 Consiliul s’a ocupat îndelung de proectul de buget pe anul 1928. Ci­fra definitivă a acestuia s’a, fixat la 38 miliarde 350 milioane lei. D. preşedinte al consiliului va con­voca pe reprezentanţii presei pentru a le face o expunere asupra bugetu­lui general al Statului pe anul vii­tor.D-l ministru al comunicaţiilor a citit un raport asupra situaţiunei vasului „împăratul Traian". Rapor­tul arată că repararea vasului ar atinge cifra de 100 milioane lei, su­mă cu care se poate cumpăra un vas mai bun. Este deci preferabil să se vândă vasul şi să se despăgubească din preţul obţinut societăţile de sal­vare cari pretind 13 milioane lei. Consiliul a aprobat acest raport. Cantine­r­oul D, ministru al instrucţiunei dr. An­­gelescu a pus in curent consiliul cu chestiunea cantinelor studenţeşti, asigurând că în 6-7 zile vor fi de­finitiv organizate pe bazele stabilite. D. ministru de finanţe a arătat că taxele ce le percepeau diversele mi­nistere, afectate unor fonduri spe­ciale, nu se vor mai încasa pe viitor de către tezaur, ci urmează a se con­semna la Casa de Depuneri. Această măsură se va lua pentru ca să se poată forma din ele fonduri bine de­finite, conform scopului pentru care se încasează, deoarece li se dădea adesea de către tezaur altă destina­ţie. Tur­uri adir?«©5e D. Argetoianu a arătat consiliului necesitatea organizării unor târguri agricole generate cu expoziţie de pro­duse. Aceste târguri urmează să se fie anual, în fiecare vară, la Braşov. Consiliul a însărcinat pe d. minist­ru al agriculturei să studieze această chestiune pentru a referi în viitoa­rea şedinţă. Con­essy de la as­­soterapie D, ministru al sănătăţii, I. Incu­­leţ, a încunoştiinţat consiliul de amânare a congresului internaţional de talassoterapie Acesta va avea loc In luna Maiu, a anului viitor, la Con­stanţa. Vor participa 27 state. Invi­taţiile se vor face prin ministerul de externe iar la organizarea con­gresului va lucra o conisiune com­­pusă din d-nii d-nn prof. Te­ihari, prof. Danielopol și general Vicol. Discutându-se chestiunea aniver­­sărei a 10 ani dela alipirea Basara­biei s’a hotărît ca ea să se sărbăto­rească cu mare fast la 12 Aprilie, anul viitor. îsxeie instan­cior­­ul «I c­ara din Ardeal D, ministru al justiţiei a pus în curent consiliul cu chestiunea taxe­lor ce se percep de unele instanţe din Ardeal şi împotriva cărora s’a protestat în Parlament. D Stelian Popescu a arătat că cu aceste taxe se­­plătesc registrele şi numeroasele formulare speciale, ce se întrebuin­ţează de către justiţie în Ardeal. Din ele s’a cumpărat o tipografie la Cluj care serveşte la tipărirea aces­tor formulare. Consiliul a hotărit ca d. Agi­­pa Popescu, director general al R. M. S. să studieze reorganizarea acestei tipografii care urmează a se lua asupra Statului. Redesc­iliterea Par­­lamentului D-l ministru al justiţiei a încu­­noştiinţat consiliul că proectul nou­lui cod penal se va depune un Par­lament Înainte de Crăciun, iar codul Civil după Crăciun. Parlamentul se va redeschide Miercuri 7 Decembrie * Astăzi va avea loc la orele 4 un nou consiliu la d. N. Titul­escu acasă. Masa în onoarea donatorului fi. Simus Comitetul delegat cu organizarea mesei In onoarea donatorului „Mu­zeului Simu” aduce la cunoştinţa colegilor pictori, sculptori, scriitori şi ziarişti, că d-l Simu, foare recu­noscător pentru sentimentele celor ce doresc a-1 sărbători, ie mulţume­şte călduros şi-i roagă să amâne a­­ceastă sărbătoare a Artei, pentru o dată ce comitetul o va comunica la timp | I I --*f—^-fSy*** *■»... I ..—■■■■ii Im Cartea Româ??e?scă In editura Cărţii româneşti au mai apărut următoarele volume: Purgatoriul de Dante Alighieri in impecabila traducere a lui George Coşb­uc. Splendida scriere a marelui autor florentin este adnotată de d. Ramiro Ortiz, cunoscutul­ profesor de limba italiană de la Universitatea din Bu­cureşti şi reprezintă desigur, o im­portantă contribuţie pentru viaţa noastră literar­ă. Fuga lui Seikl, roman de Em. Bu­­cuţa. Volumul cuprinde cele ma poetice pagini despre viaţa şi aşe­zările din Dobrogea. Romanul d-lui Bucuţa scris într’un stil care evidenţiază o superioară interpretare a gândirii şi a cuvân­tului românesc, premiat de .Cartea românească“ este una dintre ceie mai de seamă lucrări literare româ­neşti apărute în vremea din urmă. . C. e O STUPĂ Strada Elena Doamna, 27 • Consultaţiuni 9-12, 3-7 p. m. Miniaterei Justiţie! Comisiunea de naturalizări Conform art. 13 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege coltimnis­ă. Subsemnatul Anton Dios, domici­liat în comuna Timişoara, circ. I, Str.­ Palatul Leffler B, judeţul Ti­miş-Toronta.1, am onoare a vă ruga să binevoiţi a-mi acorda cetăţenia română. Cu deosebită stimă, Dos. No. 541/927. Anton Dias Grefa Tribunalului Vâlcea SECŢIA II-a EXTRACT Domnul Ioan Gr. Rusu, din co­muna Bujoreni, judeţul Vâlcea, prin petiţiunea înregistrată la No. 23105 din 20 Decembrie 1926, a Inten­tat acţiune de divorţ contra soţiei sale Stana Ioan Gr. Russu născută Tom­a Al. Ene tot din comuna Bu­­joreni judeţul Vâlcea, pentru moti­ve detrminate de lege. Din căsătorie a resultat o fetiţă anume Maria în etaj­ de doi ani. Avere nu posedă soţia. Grefier. Nedescifrabil. No. 44323/1927 Noembrie 26. Problema standar­dizării*­­Continuare om pag. S-au tot felul, de îmbrăcăminte, încăl­ţăminte, mobilă, obiecte de toale­tă, mijloace de transport, etc. Caracterul standardizare! Anumiţi oameni pot avea sno­bismul, sau poate chiar o plăcere oarecum explicabilă­, de a-şi ex­terioriza individualismul printr-o anumită îmbrăcăminte sau alte rafinerii, în scopul de a eşi din comun. Standardizarea se adresea­ză masei mari a existenţelor poa­te mai primitive sau mai simpli­ste, însă desigur mai sănătoase. Aceasta nu înseamnă însă că to­tul trebue standardizat. Bunul simţ indică­ dela caz la caz, dela popor la popor, ţinându-se seama de un ansamblu de condiţiuni, cari sunt graniţele domeniului şi în ce măsură trebue să se aplice standardizarea. Este însă aşa de puţin făcut în această direcţiune pânâ­ în prezent încât putem a­­firma fără grije că opera de în­deplinit este enormă. Dar standar­dizarea mai are uin caracter du­blu : unul naţional sau regional, iar altul internaţional. Este bine ca pentru standardizarea inter­naţională să se lucreze de comun acord cu străinătatea şi credem că în anumite domenii de specia­litate românească contribuţiunea noastră va fi cu totul interesantă. Originile standardizării sunt puţin clare. Este evident că în mod cel puţin inconştient, meto­da aceasta datează din primele timpuri de civilizaţie umană. In străl­­ate şi la noi Forme concrete n’a luat decât în secolul trecut când With­worth introduce pentru prima dată a­­cest principiu la ghioiiturile ţe­vilor. De atunci ide­ea s’a gene­ralizat în mai toate ţările : Sta­tele Unite din America, Anglia, Franţa, Germania, Rusia, Bel­gia, Cehoslovacia, etc. Aceste ţâri lucrează în cele mai variate dome­nii la standardizare, rezultatele fiind comunicate reciproc şi pu­se sub autoritatea unei comisiuni internaţionale de standardizări ce-şi are sediul la Londra. Astfel, pentru a nu pomeni de­cât de lucrările din America, s-au stabilit norme şi redus diferitele modele : dela 175 la 4, numărul roţilor de căr­uţe, dela 2044 la 820 pentru lanţuri, dela 1092 la 37 pentru­­maşini agricole, dela 600 la 80 pentru ceasornice, dela 2752 la 761 pentru securi şi ciocane, dela 377 la 56 pentru diferitele calităţi de hârtie, dela 66 la 7 pentru formele cărămizilor, dela 1700 la 610 tipuri de tuburi şi ac­cesorii, dela 452 la 140 articolele de toaletă, etc. In tara noastră ideia standar­dizării s’a ventilat în special în ultimii ani. S’a vorbit în deosebi de standardizarea cerealelor pen­tru care s’a studiat şi un proect de lege. In industria petroliferă iniţiativa a fost luată­ de Societa­tea „Creditul Minier“, iar pentru metalurgie şi oarecum şi pentru mecanică de Societatea ,,Reşiţa”. Dar aceste iniţiative izolate sunt insuficiente. Trebuia să se­ orga­nizeze ceva mai complect şi acest rol şi l-a luat Institutul român­esc de organizare a muncii (­ O. M.), ajutat de diferite societăţi şi personalităţi şi în special de In­stitutul românesc al energiei (I. R. E.). E de dorit ca această iniţiativă — care este nu se poate mai bine venită — să dea rezultatele fru­moase la cari suntem îndre^ să credem. Dar să nu se uite să se facă in acel­aş timp şi o proopa­­gandă susţinută­ pentru _ educa­rea şi familiarizarea opiniei pu­blice cu o atare idee. ---------------••«•*—----—— Minlsisrol JustlfSefc Comisiunea de naturalizări Conform art *1 din l*8T» privite«* la dobândirea p pierderea naţionalităţii româna, *e publici următoarea cerere d* naturalizare, apt* ştiinţa acelora tari ar voi »1 iacă vt*­o Întâmpinare, potrivit diapoaiţiunilor uni. ty dm ai sa­le*#­Domnul* natern, SubaemiuUul R«o« Gustav, domi­ciliat In comuna Ora­viţa am onoar* a vă ruga •* binevoiţi a-mi acorda cetăţenia română. Don No. 14Ö8/9Z7. Co »timt, Gustav Rear Grefa Trib. ¥âlcea SECŢiA V-a sxtSăct D-na Gheorghiţa Ion Bugoi, năs­cută Constantin Gh. Adrian din co­muna Olăneşti, Judeţul Vâlcea prin petiţiunea inreg. la No. 41369 din 21 Noembrie 1927 a intentat acţiune de divorţ contra soţului sâu Ion Bugoi din comuna Olăneşti, Judeţul Vâl­cea pentru motivele determinate de lege. Din căsătorie au reurtat doi copii şi anume: Gheorghe d* 12 ani şi Ion de 7 ani. Soţul nu posedă nici o aver*. Drept pentru care am form­ulat acest extract care se va publica şi afişa conform art 285 cod. civil. Grefier Indescifrabil No. 45330. 1027 Noembrie 20. ■■■■■­­ ....... mmm» Grefa Trib. Constanta SECȚIA 11-a EXTRACT D-1 Vasile Fâznftrea zis Cimpoeru din Tatlageac, a Introdus acţiune de divorţ în contra soţiei Floarea Fâz­­nărea din comuna Sirineasa, jud. Vâlcea pentru motive legale. Din căsătorie a rezultat fiica Ma­ria de 13 ani, soţia nu are avere. Grefier, N. G. Bărbulescu No. 22561. 1927 Septembrie 21. ...... . — --- ■ * DENT­S? -------------.-»•«-------------­ B­bliografic Bucovina, revistă de drept, socio­logie şi criminalogie, anul X, No. 6. Revista poştelor, telegrafelor şi telefoanelor, anul II, No. 11. Tribuna Românilor Transnistr .nl, anul I, No. 2. G. Bârgauanu: Pământ şi soare ( versuri). Clipa, anul V, No. 160, cu colabo­rarea d-lor: Ion Pillat, Horia Furtu­nă, Const. Goran, Vladimir Spataru, André Faure, Isaiia Răcăciuni, Geor­ge Antonescu, N. M. Nigrim, Nikita Macedonski, Ion Vițianu, Codacovoi, etc. Romania administrativă, anul VIII, No. 11. Bulletin mensual de la Sociétá de legislation compares, 56-e année, No. 10-12. Buletinul Asociaţie­i generale a medicioir, anul XXVI, No. 4­6. Review of Reviews, No. 454. Oglinda Lumii, No. 47. Gazeta de Duminică, No. 107. Falanga, anul II, No. 28. IN STRĂINĂTATE Un festival! intern, -fionai Societatea Universală pentru tea­tru a stabilit o importantă parte din programul festivalului interna­ţional, care va avea foc la Paris, în primăvara viitoare. Pentru prima oară, un ciclu Mo­zart va reuni pe afiş: „Răpirea din Serail“, Cosi van tutte“, „Fia -­iul fermecat“, „Don Juan“ şi „Nunta lui Figaro“ repunând toate recitati­vele acolo unde au fost suprimate şi suprimând toate tradiţiile şi reci­tativele apocrife. „Răpirea lui Se­rail“ şi „Nunta lui Figaro“ vor fi jucate în franţuzeşte: „Flautul fer­mecat“ în nemţeşte; „Cosi van tutte“ şi „Don Juan“ în italieneşte. Bruno Walter va avea direcţia stu­diilor muzicale. Max Reinhardt şi F. Gémier îşi vor împărţi direcţia de scenă. Orchestra Conservatorului îşi va da concursul. Până acum numai d-na Ritter Cig,mpi a fost angajată imumwb VITTOR afc» N­­TERE-f­RTE-fINEMa Aşa se dizolvă Tabletele veritabile de Aspirină tu­tr­on pahar de apA. Aceasta garantează efectul Im excelent Nu cumpăraţi decât Tabletele veritabile de Aspi­rină tn ambalajul original „ftoget* la eticheta verde-roşie-albă. K \2/, I MOBILE CURBATE I Scaune, Fotolii de Cinemato­grafe, Scaune­­fentru Frizer, Saionase, Mese, Cuiere, Balansoare• FURNIZEAZĂ I „MHOVA” Lack, K­as & Go. S. A. Bators­«, A­fstracta Heliada No. 42 (Obor) TELEFON 383/28

Next