Viitorul, martie 1928 (Anul 20, nr. 6009-6035)

1928-03-01 / nr. 6009

TEATRU-MUZICA CRONICI. Tribunalul Cernăuţi, admiţând divorţul dintre d-na şi d. lt.-col. A­­ronovici, soţia despărţită a de­clarat apel împotriva sentinţei, înaintea Curţii locale însă s’a ri­dicat obiecţiunea, că apelul e tar­div­, de­oarece conform art. 36 din leste­a accelerării urma să fie intro­dus în termen de 15 zile dela comu­nicarea hotărârii de divorț achi­tate. Curtea admițând incidentul a res­pins apelul. D-na Aronovici a făcut recurs care s-a rezolvat ori, în complet de diversiuntă-Înalta Curte a respins recursul statornicind jurisprudența că în materie de termene si de proce­dură, dreptul comun îl formează pe întreg teritoriul tării prevede­rile legii pentru accelerarea jude­căţilor —­ si ca paragraful 255 din oftdica de procedură bucovineană a fost desfiinţat. Agitatorii contra ca­lendarului Tribunalul Ilfov S. III a început ori dezbaterea procesului intentat împotriva locuitorului Grigore Mi­hail Cojocaru din comuna Tăm­ă­a­dău județul Ilfov, învinuit de gitaţie contra calendarului. Fanta inculpatului s’a redus la un gest îndrăzneţ, contra ordinei publice, Cojocaru nefăcând decât să împiedice rostirea începută de preotul satului către drept credin­cioşi, prin care le învedera trebuin­ţa superioară de stat ee a impus adoptarea noului calendar, precum şi împrejurarea că nu s’a adus nici o ştirbire credinţei noastre stămo­şeşti. Procesul s’a desbătut pri­n tri­bunalul condamnând pe culpabil la 20.000 lei amendă penală. Tribunalul a conformat arestarea lui Bo­in D. jude instructor Papadopol a arestat și depus la Văcărești pe cabotinul Bolin — Alexandru Bo­lintineanu — fiind dovedit că a imprimat și pus în vânzare publică o serie de plăci de gramofon, în­registrate de casa ,,Odeon“ din Ber­lin, cuprinzând cântece de trivial haz atingătoare de morala publică și de respectul cuvenit Suveranilor Mandatul de arestare a fost con­firmat de tribunalul Ilfov s. IV. WIKZ JUDICIARA &eges assslerirli Jntrecâţilosr sraaRmawau N­TERE'ARTE-CINEMA Ci ii RECHIZITORIU a-!isi Francois Porché D. Francois Porch­é tratează în ultimul său volum: „Dragostea care nu îndrăzneşte să-şi spuie numele'', un subiect delicat, asupra căruia ar fi fost foarte greu să publici o carte, nu mai departe, de acum zace ani. Dragostea care nu îndrăzneşte să-şi spuie mimele se practică, oare, mai m­ult acum decât atunci, se practică mai mult decât înaintea războiului? Statisticile lipsesc. Ceea ce e sigur, e că se vorbeşte mult, prea mult şi cu acea mare libertate, este că adepţii ei au îndrăzneala s’o mărturisească cu mai mult ci­vism, este că o întreagă literatură s-a produs, având ca şefi necontes­taţi, pe Marcel Proust şi pe Andre Gide şi care are ca obiect, inver­siunea. Cazul lui André Gide este studiat in CAPITALA Teatrul „Regina Marie“ In urma strălucitului succes obţi­nut, d-na Maria Filotti, va continua să joace pe scena teatrului „Regina Maria“ rolul principal şi în lipsa d-lui Tony Bulandra, care pleacă în turneu. Rolul d-lui Bulandra va fi ţinut pe timpul cât d-sa va lipsi din ca­­pitală, de d. Bălţăţeanu de la Tea­trul Naţional „ Teatrul Naţion­al Aferă seară Miercuri 29 Febr. crt. Teatrul Naţional reprezintă din nou piesa modernă a d-lui Octavian Go­­ga „Meşterul Manole" cu d-ra Ven­tura în rolul principal. In celelalte roluri apar d-neze : Marioara Zim­­niceanu, Olga Ţăranu şi d-nii: Not­tara, Storin, Athanasescu, Pop Mar­ţian, Stăncescu, Săvuiescu, Ulmeni, Corabie, etc. Piesa a fost pusă în scenă de d-l Vasi­le Enescu. Mâine Joi 1 Martie crt. Teatru! Naţional va reprezenta din nou în matineu ,,Om­ul cu mâr­ţoapa“ de d. G. Ciprian, piesă care a însemnat un adevărat triumf al literaturii noastre dramatice în actuala stagi­une, de d. Porche cu o seriozitate care nu exclude menajamentele coman­date de prietenie. Andre Gide nu este atât de im­portant ca artist, după cum se crede. Este o reputaţie făcută-D. Porch­e se mulţumeşte sa treacă în revistă literatura inver­­siunei. Nu-şi pune întrebarea de a şti care este în curentul actual al acestei dezgustătoare si ridicole anomalii, partea războiului și aceea a influentelor nordice, mai cu sea­mă a influentei anglo-saxone. Au­torul avea dreptul să se mărgi­nească la literatură și la teorie- Cine va scrie, un ,,Tablou al Sodo­­mei" unde uraniștii vor fi învăluiţi cum merită? Cine îi va face să intre în umbra, de unde nu merită să iasă la lu­mină ? * REPREZENTAŢIILE doamnei Vsamara D-na MARIOARA VENTURA Marea noastră artistă d­na Ma­rioara Ventura, va apare pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti în ultimele reprezentaţii între 6 şi 15 Martie. ROMANIA CRSTICA un IMPORTANT PROCES — Sentinţa tribunalului arbitraj mixt ro­­mân©­ turc în «osestia ţiacufturilor — Un important proces internatio­nal, în care erau în­­ioc interese de initiar­e, a luat sfarsit zueic acestea prin succesul deplin si de Conferinţele de la Lausanne, vor obţine resti­tuirea terenurilor sau valoarea lor actuală în bani. Prin respingerea acţiune! în ches­tiunviv al Statului român: Tribu­­tiune. Tribunalul mixt s’a pronun­ţatul arbitraj mixt rom­âno-IUTC dela Constantinopole, instituit în baza tratatului de pace din LaU S­tat implicit asupra tuturor cazu­rilor similare ce sunt pendinte si urmează a mai fi desbătute în fata sande si compus din Baronul Nor- 'ui, deskjold, suedez, ca preşedinte, d. In acest fel chestiunea proprii­­consul general lonescu, arbitru ro­­taţilor din Doimi­cea, redeschisă un --a- profesorul universitar Ah-­moment apare ca definitiv tran­sata­­man si med Itesid ca arbitru ture, a res­­pins, după o deliberare de doua luni, acţiunea intentată împotriva Statului român de mai mulţi pro­prietari turci din Dobrogea care revendicau terenurile ce fuseseră trecute fără despăgubire în pro­­prietatea Statului nostim după răz­boiul dela 1877—78 şi împărţite la veterani şi colonişti. Desbaterile procesului care su­ferise diferite amânări au ţinut patru zile. Din partea reclamanţilor turci au pledat avocaţii români, d-nii D. Micescu, A. Bentoiu şi Virgil A­­rion. Interesele Statului român au fost apărate de agentul guvernului pe lângă Tribunalul arbitral, d. Basrdat, procuror la înalta Curte de Casaţie şi de donii avocaţi Vic­tor Du­mitrescu, M. Antóniade si Al­fred Juvara. Pentru a înţelege importanţa principială a procesului câştigat de Stat, e util să se ştie că aproape jumătate din întinderea Dobrogei Vechi sa găseşte într’o situaţie ju­­rîdică asemănătoare cu terenurile despre cari era vorba în acest li­tigiu. Reclamanţii cari perduseră pro­prietăţile lor în urma anexării Do­­brogeî la România socotiseră că In seria de conferinţe organizate de institutul sud-est european, ci­clul ,,Iugoslavia-Bulgaria“ se va tine în cursul lunilor Martie si A­­nrilie mănătoarele. 3 Martie N. Batzaria, Elementul român în poezia epică sârbă. 10 Martie G. Valsan, Românii ti­­moceni din Serbia. 17 Martie G. Giuglea. Românii timoceni din Serbia (folclor).­ 24 Martie V. Papacostea. Aromâ­nii din Serbia. 24 Martie S. Dragomir. Românii dinspre Adriatica (Mariad. Us­­coci). 7 Aprilie Pr. N. Popescu. Biserica sârbească și legăturile ei cu bise­rica română. 28 Aprilie N. Cartojan. Elemente din occidentul medieval românesc la sârbi si români. Conferinţele se tin în Amfitea­trul .,AI Odobesen“ (Facultatea de , , litere) în fiecare Sâmbătă la om­ In baza unor dispoziii din tratatul 6,30 d. a. Intrarea liberă. In^filfiutu in Sud- EstEurof^rm Concerte Luni 5 Martie, la orele­­ seara va avea loc în sala Liedertafel, con­certul d-nei Eugenia Lucesarskaia, mezo soprano, cu concursul d-lui N. Nagacevsk­y, tenorul de la opera română din Cluj, cu acompania­mentul la pian al d-lui G. Ru­bin, de la Opera romană. Culturale Astăseară, la Fundaţia Carol, se va ţine cea de a doua şezătoare a Caselor Naţionale, cu un bogat pro­gram artistic. Ogen Română Astăseară Miercuri 29, Opera de „Tosca”, pentru prima reprezentaţie extraordinară dată cu concursul ce­lebrei primadone Yvonne Gail. Ma­rio va fi d-l Emil Marinescu, Scar­­pia d. Jean Atanasiu. La pupitru: d. Eg. Massini. Spectacolul se va sfârşi cu graţiosul divertisment dan­sat pe muzica de Weber, „invitaţia la Vals“. * Pentru mâine Joi 1 Martie, Opera afişează frumosul spectacol care con­tinuă a face serie: „Petruşka", ba­letul lui Strawinsky și „Lakme“ de Leo Delibes. SPECTACOLELE ZILEI Miercuri 29 Februarie OPERA ROMANA. — „Tosca". TEATRUL NATIONAL. — ,,Meşte­rul Manole“. TEATRUL REGINA MARIA. — „Zaza" TEATRUL MIC. — „Om în loc“. CINEMA EFORIA. — „Corul Caza­cilor de la Don". TEATRUL NOSTRU. — „Moritz al Il-lea“. VARIETE MAXIM’S. In fiecare seară Leger-Lia şi M-lle Stang. CliffEMUTOSBftfE CINEMA FRASCATI. — „Sonata Ivtm­­zer“ cu Natasha Rantstewa. CINEMA CAPITOL. — „Crăiasa pădurilor” cu Lilian Gish. CINEMA SELLECT. — „Domnişoara face sport" cu Bébé Daniels şi Charles Paddock şi o comedie în 2 acte. CINEMA ODEON. — „Circuî‘ cu Charlie Chaplin. MUSIC HALL CINEMA LIPSCANI — „Heidelberg nu te pot uita“ cu Werner Fuetterer, Vivian Gibson, etc. CINEMA MARIOARA VOICULES­CU: Fiicele d-nei Giurcovici, cu Tita Cristescu, Betty Balfour, Wil­ly Fritsch, etc. CINEMA BULEVARD PALACE. — ..Kiki“ cu Norma Talmage şi Ro­nald Colman. Cinema „scala".­­ Trădători Orientului“ şi trupa Orh­îi. CINEMA ATENEUL ROMAN. — „Budha" (sala Franklin) şi „Pat şi Patachon” (sala Episcopiei). CINEMA RAHOVA. — „Cu inima, întristată" (Mon Coeur au Ra­­lenti) dramă în 12 acte după ro­mânil lui Maurice Dekobra. Re­gisor: Marco de Gastyne. CINEMA ATENEUL GOLESCU. - „Peruca“ cu Otto Gebühr şi o comedie. CINEMA „REX“. — „Domnul în frac" cu Adolphe Monjou şi Ha­rold Lloyd în „Trăiască Sportul!1 17 acte. CINEMA MODEL. — „Rapa-Nui“ şi trupa Nae Tomescu. CINEMA MILANO (lângă hala Traian).—„Tentaţie“ cu Lya de Putty şi Ben Lyon. CINEMA JUPITER (Moşilor). — „Orfew“ cu Ivan Petrovici şi Vi­vian Gibson. Solo, cor şi bala­laici. CINEMA ROMA. — „Năpasta“ film românesc şi trupa Sanchi-Huşi, Mişu Bejan. CINEMA MARCONI. — Josefine Baker în ,,Revista Revistelor“ şi trupa Titi Mihăilescu. CINEMA FILANTROPIA— O noap­te de groază într’o menagerie și o comedie în 3 acte ANTE-PROIECTUL legii pentru ORGANIZAREA INN­ATA mAntgmh secondai ~~~~ 0 expunars­a d-lu prof. dr. C. AfIBElESSU, mi­nistru! instruc|iunii publics — In fata mai multor parlamentari membri ai corpului didactic, d. dr. C. Angelescu, ministrul școalelor a expus aseară principiile ante-pro­iectului legii pentru organizarea învăţământului secundar, ante-pro­iect care a fost studiat in mod a­­mănunţit de nou­ multă vreme şi care a fost aprobat de Consiliul de miniştri. Problema învăţământului secun­dar’, a început d-sa, a provocat am­ple discuţiuni în Occident şi nu mă îndoiesc că şi la noi va preocupa îndeajuns spiritele. Noi am precedat acest anteproiect de o expunere de motive documen­tară, ca să se ştie ce s’a făcut şi in alte ţări, pentru rezolvarea acestei probleme. Liceul,—aşa cum îl preconizăm noi—va avea numai 7 clase, fiind împărţit în două cicluri : gimna­ziul cu trei clase şi liceul propriu zis, care va avea patru clase. Vom lăsa, legea pentru învăţământul pro­fesional, la toamnă, acum preocu­­pându-ne numai de organizarea în­­văţământului secundar. Acest an­teproiect va fi depus pe biuroul Parlamentului în chiar cursul aces­tei săptămâni. Gimnaziul, în proiectul actual este o şcoală post primară, care are menirea să deschidă calea pen­tru Învăţământul practic sau pen­tru cel teoretic. Elevul care a absol­vit teimnaziul, dacă nu a reuşit la exa­m­enul de intrare în liceu poate continua la oricare şcoală normală seminal­, de agricultură, etc. Chestiuni de pro­grame In ciclul superior se­ a­junge la ci­clul unitar, a cărui programă ana­litică va fi fixat fi de către comisiu­­nea superioară de îndrumare a în­văţământului. Totuşi, suntem de părere că treime să se dea o aten­ţie deosebită unor materii cum sunt limba şi literatura română, istoria şi geografia patriei; limba latină se va învăţa din cursul inferior, cea greacă poate în cel superior. Limbile moderne vor începe: cea franceză din clasa I, germana sau engleză din clasa II sau a treia a gimnaziului (italiana fiind facul­tativă) celelalte materii urmând să fie predate conform programei ana­litice. Cultura generală sau specializare ? Problema aceasta a preocupat mult spiritele. Liceul nostru şi în­treaga experienţă a apusului ne este martoră, trebue să urmărească formarea culturii generale şi nu specializarea, care se poate face foarte uşor în universităţi şi în şcolile speciale. Econolegie morală şi educarie fizică Atât în privinţa uneia cât şi a celeilalte, americanii ne dau un viu exemplu. Cât am fost ministru la Washington, am avut prilejul să mă conving­ atât de tăria morală a poporului american, cât şi de va­loarea cultivării însuşirilor fizice pentru desvoltarea rasei. Educaţia fizică a înlesnit forma­rea acelei puternice armate în timp abta de scurt, iar valoarea mo­rală i-a îndemnat să lupte contra oprimatorilor libertăţii popoarelor. Noi vom consacra 4 ore pe săptă­mână educaţiei fizice, care se va face după cele mai moderne me­tode. Prin desăvârşirea acestei educa­­ţiuni atât pr­ofesorii cât şi direc­torii de licee vor fi obligaţi să ur­meze cursuri speciale. Directorii vor avea unele avantagii printre cari, cel mai important, este acor­darea stabilităţii. Ei se vor ocupa cu supravegherea didactică şi cu educaţia elevilor, chestiunile administrative fiind în­credinţate unui subdirector. Totdeodată se va acorda o deo­sebită atenţiune învăţământului moral şi religios. învăţământul practic La sfârşit, d. ministru dr. Ange­ Iescu a arătat, că avem 113 mii de elevi în învăţământul secundar şi numai 43 mii în cel profesional­­practic. Trebue să îndrumăm un cât mai mare număr spre meserii, căci ele formează temelia şi solidi­tatea aşezământului nostru.­­ Am dat o deosebită atenţiune gim­naziilor la ţară­­ am înfiinţat că­­minuri şi cantine pentru elevii să­raci, asistenţă medicală şcolară, etc. Ciclul acesta de învăţământ aşa cum este organizat a încheiat d. dr. C. Angelescu, am credinţa că va aduce reale foloase. N’am uitat nici pe profesori cari prin apostolatul ce trebue să desfăşoare trebue spri­­jiniţi. Am prevăzut ,pentru ei, în­fiinţarea gradaţiei de merit şi celei de a cincea, (după 25 ani de activi­tate), etc. Asemenea am prevăzut o comisiune care să lumineze toate chestiunile în legătură cu învăţă­m­ântului din nouile ţinuturi. ............ D­l prof. dr. C. ANGELESCU Ministrul instrucţiunii publice Şcoală particulară de AVIAŢIE Joi 1 Martie orele 20 va avea loc în Sala „Spini Haret“ de la Universitate deschiderea cursu­rilor şcoalei particulare de Avia­ţie „Regele Mihai La, această­ solemnitate vor lua parte pe lângă elevi şi o seamă de Personalităţi ale intelectuali­tăţii române. Pentru deschidere vor vorbi d-nii General Rudealm V. şi pro­fesor universitar Ţiţeica. ii. 6. Stabilimentele technice. 7. Serviciul geografic.­­ 8. Pompierii. 9. Ofiţerii muzeelor militare. După cum vedeţi, s au exclus ser­vicii comenduirei, adăogându-se pompierii şi ofiţerii muzeelor mili­tare. Dar Domnilor, o mare lacură a legii din 1924 Constă în aceia că nu prevedea, ca I. D. No. 1361, până la ce grad pot ofiţerii să înainteze în aceste specialităţi. Şi Domnilor, având o serie de di­ficultăţi când am venit în capul de­partamentului războiului pentru a­­plicarea legii de înaintare, am cău­tat să aflu ce spune regulamentul, pentru că art. 68 din legea din 1924 spunea că un regulament va arăta în mod detaliat cum se aplică dispozi­­ţiunile legei. Regulamentul neexistând Insă, Fam elaborat şi prezentat Consil­iu­lii Legislativ, cu care m’am găsit In divergenţă tocmai în cei&ce pri­veşte aplicarea art. 60. Dintr’o lipsă de precizare a legei. Consiliul Legislativ a interpretat art 60 în sensul că se poate înainta pe loc până la gradul de general de corp de armată. Adică, ofițerii dela cercurile de recrutare, dela­ pompieri, dela depo­zitele de remontă, dela muzeci de uni­­tare, etc. pot aspira la gradul de ge­neral de corp de armată. Ei bine Domnilor, gândiţi-vă şi Dv. că în toate armatele străine gradele aceste mari sunt destinate mnimai comandamentelor de condu­cere cele mai superioare ale armatei iar nu pentru asemenea speciali­tăţi. Iată Domnilor, singurul motiv pentru care am fost obligat să vin cu modificarea art. 60 iar nu cum mi s’a dat a înțelege aci — fiindcă am vrut și eu, nou pe banca minis­terială să mă manifest cu un oare­care proect de lege. £5£j^m­M*pe^^ care are armata nevoe? Dar din moment ce vin să fac o modificare, atunci trebue să mă gândesc s’o fac călăuzit de ex­perienţa trecutului, ca să răs­pundă scopului iniţial care este la fel cu acela al Domnului General A­­verescu şi acela al Domnului Gene­ral Lupescu. Cum şi al tuturor, adi­că acela de a creia ofiţeri specialişti necesari armatei. In primul rând am stabilit cam­ sunt realmente specialităţile de care armata are nevoie. Am ajuns numai la patru şi anu­me : 1. învăţământul din liceele mili­tare şi oficiul de educaţie fizică. 2. Justiţia militară şi serviciul contenciosului. 3. Serviciile teclmice şi stabilimen­tele technice. 4. Serviciul geografic (tipografi şi geodezi). Suprimând celelalte categorii din vechea lege mi-am pus întrebarea : Ce technicii&tft — şi acum voi avea prilejul să răspund la criticele fă­cute — poate să reprezinte cercul de recrutare şi ce specialitate, ca ofiţe­rul să aibă dreptul să aspire până la gradul de Colonel ? Eu aşi înţelege până într’un punct ca specialitate să meargă până l­a gradul de Căpitan aşa cum era în legea din 1913. Dar în ce priveşte comandantul cercului de recrutare cer să fie un ofiţer superior care sft ia legătura cu trupa din când în când, cu statul major, iar nu să fie un ofiţer care a renunţat la posibi­ltăţile acestui contact din diferite cauze, şi în special acelea arătate de Domnul General Lupescu ori­cât aceste motive ar părea după D-sa o­mani­tare. Eu am ferma convingere — şi pă­rerea­ mea este împărtăşită şi de Consiliul Superior al Armatei şi de Statul Major — cum că chiar ofiţe­rul de Stat Major trebue să treacă şi pe la cercul de recrutare Noi nu putem admite ca, un ofiţer care in­tră cu gradul de Căpitan la cercul de recrutare să rămână pe acelaş scaun până ce înaintează şi trece prin gradele de maior, l.t. Colonel, Colonel, şi aşa mai departe. Veţi în­ţelege câ, în această situaţiune, a­­cest ofiţer nu se mai poate forma şi nici nu mai poate căpăta cunoştinţe noi, din moment ce activitatea lui se rezumă într’un cadru foarte res­trâns şi în afară de nevoile reale ale Armatei. Specializarea şi trupele de tren Am mai fost întrebat: De ce eu nu văd specializarea şi în Special technicitate pentru trupele de tren? Şi de ce nu pot să admit ca să se rezolve această chestiune prin ana­logie, pentru simplul motiv că tot aşa a fost în Austria sau Germania. D-l general AL. AVER­ES­CU : Aşa este în toate părţiie. D-­­st­rat PAUL ANGELESCU, Ministru de Războiu : Mai întâiu nu este aşa în toate părţile şi apoi o măsură, oarecare, o lege nu trebue aplicată prin simplă analogie iden­tic într’o ţară, căci este totdeauna necesar să fie localizată. In ceiace priveşte nevoia teehnicităţei pentru ofiţerul de la tren. Domnul General Lupescu ne arată că la trupele de teren există 20 de trenuri de câte 450—500 căruţe fiecare şi conduce­rea serviciului este delicată ca şi conducerea serviciilor de la căile fe­rate. D-sa mai susţinea că toate în­crucişările dintre coloanele de apro­vizionare din timpul diferitelor cam­panii au fost datorite fiindcă aceşti şefi n’au fost la înălţime. Mai întâi aşi răspunde că se exa­gerează îu technic­atea serviciului, puţin ar lipsi să ajungem a cere că comandanţii trupelor de tren, tre­bue să aibă cunoştinţele unui di­rector general al căilor ferate. Voi observa apoi că regularea marşului diferitelor coloane se face de către serviciul­ de stat major fie de divi­zie, fie de corpuri de armată, fie de armată, sau al cartierului general al armatei. In definitiv. Comandanţii trupelor de tren nu sunt decât agenţi de e­­xecuţiune, simpli executori cari pri­mesc ordine de la serviciile de stat major. In ceia ce priveşte pompierii, recu­nosc că reminiscenţele Domnului General Lupescu sunt foarte duioa­se. îl rog însă să mă ierte că nu pot admite pe pompierii la art. 60 cu atât mai mult, cu cât, aci discutăm Chestiuni mari de principiu în le­gătură cu interesele armatei. Inutil să mai vorbesc de specialitatea ofi­ţerilor de la muzeele militare, de fapt avem un singur muzeu şi nu înțeleg ce specializare ar reprezenta ei în interesul armatei, în raport cu celelalte specializări admise. Dar Dom­nilor Senatori, sunt în­trebat despre felul cum se va apli­ca prevederea relativă că înaintarea ofţerilor specialişti se va face la rândul alegerei şi al vechimei după tabelele armei de origină. Acelaş principiu de înaintare pentru toţi ofiţerii In legea actuală din 1924 pe care Domnul General Lupescu a aplicat-o împreună cu Consiliul Superior, era prevăzut că înaintarea ofiţerilor spe­cialişti se va face numai la rândul vechimei dar tot după tabela armei. Va să zică tot tabelul armei era luat ca noimă şi n’am văzut vreodată a­­rătându-se în Consiliul Superior vre-o dificultate în ceia ce priveşte aplicarea. In prezenta lege, am pus înaintarea la alegere şi vechime, şi iată de ce: Şi la ofiţerii de specia­litate trebue să existe acelaşi prin­cipiu de înaintare ca şi la ofiţerii combatanţi, în sensul că cei ce se disting şi lucrează în interesul spe­­cialităţei şi al armatei să aibă, drep­tul să meargă înaintea celora, care nu ştiu altceva decât să vină regu­lat la serviciu. Acest principiu sa­tisface două puncte de vedere : al echităţei şi al emulaţiunei. Dacă Domnul General Lupescu găseşte că va fi o dificultate în aplicaţiunea a­­cestei prescripţiuni din lege, cu toa­te că tot aşa s’a procedat şi până a­­cum, eu va­ şi fi foarte recunoscător dacă D-sa, păstrând principiul fun­damental, ne-ar da o refecţiune mai fericită. In ceiace priveşte inovaţiunea a­­cestei legi relativă la titlurile aca­demice necesare, discuţiunea care e IAA D. C. D. NICOL­AESCU, vice-preşe­­dinte. Domnule Ministru, există un amendament în această privinţă. D-l general PAUL ANGELESCU, Ministru de Războiu : Da Domnule preşedinte, Discuţiunea care a avut lor adi­neauri denotă câtă dreptate am a­vut eu atunci, când am spus că nu trebue să se dea voie oricăruia să devină specialist. In noul proect, am pus, Domnilor, dispoziţ­iunea ce de acum înainte şi în aceste specialităţi să fie obliga­toriu să se treacă probe echivalente de specialitate. Şi am pus Domnilor aceste probe, fiindcă mai era o portiţă pe care noi militarii o ştim, portiţa prin care mulţi au devenit specialişti în diferite servicii şi Cercuri de recru­tare. Pe când ofiţerii combatanţi şi de stat major trebuiau să treacă probe foarte grele, mijlocul de a e­luda aceste probe realizând şi înain­tarea era să f­e sacrifici specializări da­te la aceste servicii sau cercuri de recrutare. Desigur era mai comod întrucât nu se făcea nici serviciu la trupă şi nici nu se treceau probele riguroa­se, cerute celorlalţi. D. g-ral AL. AVRIF.SCU. S’ar putea să nu treacă decât Căpitanii cu exa­men şi să se oprească la Colonel. S’ar putea să rămână la cercurile de recrutare şi să nu fie admişi de­cât căpitanii cu examenul de maior, limitându-se înaintarea la gradin’ de colonel. Pe urmă mai departe d­acă vreţi, faceţi gradaţie în soldă. D. general ANGELESCU, Ministru de Războiu, înţeleg foarte bine in­­tervenţiunea Dvs. In intenţiunea Consiliului Superior al Armatei în­să eu care am lucrat şi ale cărui pă­reri mi le-am însuşit nu este admi­terea Cercurilor de recrutare la îna­intarea pe loc. Părerea mea este că dacă ar fi vorba să se facă o specia­lizare la Cercul de rec­­ru­tar­e acea­sta să nu se întindă decât până la gradul de Căpitan, așa cum a fost la începutul aplicărei art. 74 din le­gea din 1913. Ca să termin cu această chestiu­ne, vă rog să credeţi — poate n’am fost destul de elocvent să conving pe toţi — că are să reiasă mai târ­ziu că această modificare am fă­cut-o cu sufletul foarte curat şi ab­solut în ferma convingere şi din conştinţă că servesc numai şi numai interesele superioare ale armatei (am­auze). De altfel, Domnilor, vă rog să cre­deţi că am avut de luptat şi eu cu foarte multe infir­­mţe din partea camarazilor interesaţi în cauză; le-am răspuns însă că îi rog să nu pună înainte prietenia fiindcă este vorba de interesele instituţiei care trebuesc păzite nteresul oştire! înainte de toate Am ţinut să adaug aceste ultime cuvinte fiindcă am fost jenat şi m’am gândit la­ impresiunea ce ar putea să se strecoare în opinia pu­blică — când Domnul General Lu­pescu pledând în sensul p­ăst­rarei Cercurilor de recrutare ca speciali­tate a spus că această păstrare se impune şi ca o operă de umanitate. Eu D-lor prefer să­ trec mai puţin uman şi înţeleg să lucrez numai pentru interesul oştirei mai bine de­cât să-mi fac o glorială, spunând că am fost înduioşat de interese perso­nale speciale. (aplauze) D-lor ca să termin voi spune că am menţinut în special drepturile câştigate ace­lora care le aveau fie după art. 74 fie după art. 60 al actualei legi de înaintare. Și cu mirare văd că am fost întrebat, de la tribună, de ce am mai venit cu această lege, mai ales că în materie de organică efectele legilor se resimt abia după 10 ani. Am venit, D­ for, cu un singur arti­col, ne­având copilăria să cred că de mâine totul se va schimba. .Ştiu şi eu că în materie de organică mi­litară lucrurile nu se pot schimba de azi pe mâine, însft­u-lor acest ar­ticol vine şi stârpeşte un rău cons­tatat şi atuneia aşi face următoarea întrebare: dacă efectele legilor se resimt numai după 10 ani este oare admisibil ca un rău constatat să fie lăsat, numai de dragul principiului și să mergem din rău în mai rău ? Nu se poate face o critică serioasă atunci când cu un minut mai de-Să vă spun de altfel cum se devi­ne specialist față de prevederile ar­ticolelor 74 și 60. Un simplu stagiu poate fi —IBWIBBBBBBBHnHnMi calificat specializare ? Ofiţerii cari stau 2 ani de zile în­tr’o specialitate şi sunt bine notaţi de şefii lor, şi apoi admişi de consi­liul Superior al Armatei sunt cali­ficaţi specialişti. Nu e aşa, d-le general Lupescu ? Ori, eu stiun că nu este suficient a­­ceasta. Ce specialitate poate avea cineva fără nici o altă pregătire, numai fiindcă stă 2 ani la Pirto­­technie sau la Pulberărie ? Acest simplu stagiu însemnează speciali­zare ? Iată pentru ce am introdus titlurile academice, ca într’adevăr specialzarea să fie reală.­­ D-nul general A. LUPESCU: O mică întrerupere. Speraţi ca să gă­siţi ofiţeri cari, după ce vor avea titlu­l academic, de ingineri, să vină sublocotenent cu 2 sau 3 roii de lei pe lună ? D-l general P. ANGELESCU, Mi­nistru de Războiu: Sper, fiindcă este o mare cinste să fie în serviciul armatei şi apărării naţionale (apriu­ze), şi mai sper, fiindcă am avut prevederea să pun în lege că aceas­tă specializare începe dle la gradul de căpitan, adică deja un grad de la care ofiţerii sunt bine retribuiţi şi au ajuns să-şi dea seama de înălţi­mea chem­ărei lor. De alfel sunt în­­lănita situaţiune de a vă face cu­noscut că am multe asemenea ce­reri de specializare la Mir­isterul de Războiu, de la ofiţerii care au ob­ţinut titluri foarte frumoase în străi­nătate. Domnilor, dar spuneam că am mai introdus încă o inovaţiune, şi anume, am pus diferite probe, nu numai din punctul de vedere al e­­chivalenţei cu ofiţerii combatanţi, dar şi pentru asigurarea m­uncei şi emulaţiunei în acest corn technic. Până acum, înaintările pe loc e­­rau automate: stăteai într’un ser­viciu, lucrai fireşte, dar luai toate gradele in mod aut­ori­at, după un fiumăr oarecare de ani. Ca să te faci maior în celelalte arme, trebue să dai probe destul de grele: ca să ajungă general colonelul trece pro­be serioase, iar ca să te faci general de divizie, probele sunt minu­roase și serioase, vreme venim să punem tuciulii­ la punct. Dealtfel răspund şi la ultimele critici şi anume că efectele acestei legi nu se vor simţi decât foarte târ­ziu. Atât mai bine, voi zice căci cei cee sunt contra legii sunt satisfăcuţi pentru mai mult timp. Domnitor vor trece fireşte 2, 3 ani de zile şi până atunci vă asigur că Consiliul Superior al Armatei care are dreptul și datoria să vegheze a­­supra intereselor oștirei;­­ va lucra astfel pentru ca să ajute la aplica­rea al­ei Legi. (aplauze). Vă rog prin urmare Domnilor Se­natori să binevoiți a lua în consi-­­­derare această lege. D. C. Nicolaescu Preşedinte: Ați propus un amendament. Domnule raportor ? , Profee ao Silvalei are ut s­esfall­în relații MHBw oblluatorie Modificarea legei pentru înaintările în armată Continuare din pag. l­a Lăsaţi de probă Metru Sifon practic ne­scrobit rezistent şi per­fect la spălat (­ Pânzărie, mătăsuri ciorapi. Secţiunea specială de : Stofe engleze {Stofe franceze {Stofe moderne de Dame şi Bărbat! Vinde cel mai convenabil ORGHIDAN Casa fondată în 1878 Strada Pânzari­i Bucureşti expediem în provincie prin poștă cu ramburs. Greta Trib. Ilfov Secţia II-a c. c. EXTRACT D-na Xenia Danilof, dom. in Bu­cureşti Strada Braşoveni No. 51, cu petiţia înregistrată la No. 1759 din 30 Ianuarie 1928, a intentat acţiune de divorţ, în contra soţului său, d-l Gavrilă Danilof, dom. în Bucureşti, Str. Zorilor No. 1, pentru motiv de­­ părăsirea domiciliului conjugal. În căsătorie a rezultat o copilă, a­­num­e : Elena în etate de patru ani. Soţul pârât are ca avere, jumătate din impobilul din Brăila, Str. Oran­­geriei No. 96, şi lotul cu care a fost împroprietărit, la Lacul­ Sărat, jud Brăila. Soţia se serveşte cu act de paupe­­peritate. Termenul înfăţişărei e fixat, pen­tru ziua de 2 Martie 1928. Acest extract se publică de noi Grefier, prin ziarul „Viitorul", cont. art. 285 cod. civil modificat. Grefier, Mit­ilescu No. 9372, 1928 Februarie 23. Dosar No. 457 din 1928,

Next