Viitorul, martie 1928 (Anul 20, nr. 6009-6035)
1928-03-01 / nr. 6009
TEATRU-MUZICA CRONICI. Tribunalul Cernăuţi, admiţând divorţul dintre d-na şi d. lt.-col. Aronovici, soţia despărţită a declarat apel împotriva sentinţei, înaintea Curţii locale însă s’a ridicat obiecţiunea, că apelul e tardiv, deoarece conform art. 36 din lestea accelerării urma să fie introdus în termen de 15 zile dela comunicarea hotărârii de divorț achitate. Curtea admițând incidentul a respins apelul. D-na Aronovici a făcut recurs care s-a rezolvat ori, în complet de diversiuntă-Înalta Curte a respins recursul statornicind jurisprudența că în materie de termene si de procedură, dreptul comun îl formează pe întreg teritoriul tării prevederile legii pentru accelerarea judecăţilor — si ca paragraful 255 din oftdica de procedură bucovineană a fost desfiinţat. Agitatorii contra calendarului Tribunalul Ilfov S. III a început ori dezbaterea procesului intentat împotriva locuitorului Grigore Mihail Cojocaru din comuna Tămăadău județul Ilfov, învinuit de gitaţie contra calendarului. Fanta inculpatului s’a redus la un gest îndrăzneţ, contra ordinei publice, Cojocaru nefăcând decât să împiedice rostirea începută de preotul satului către drept credincioşi, prin care le învedera trebuinţa superioară de stat ee a impus adoptarea noului calendar, precum şi împrejurarea că nu s’a adus nici o ştirbire credinţei noastre stămoşeşti. Procesul s’a desbătut prin tribunalul condamnând pe culpabil la 20.000 lei amendă penală. Tribunalul a conformat arestarea lui Boin D. jude instructor Papadopol a arestat și depus la Văcărești pe cabotinul Bolin — Alexandru Bolintineanu — fiind dovedit că a imprimat și pus în vânzare publică o serie de plăci de gramofon, înregistrate de casa ,,Odeon“ din Berlin, cuprinzând cântece de trivial haz atingătoare de morala publică și de respectul cuvenit Suveranilor Mandatul de arestare a fost confirmat de tribunalul Ilfov s. IV. WIKZ JUDICIARA &eges assslerirli Jntrecâţilosr sraaRmawau NTERE'ARTE-CINEMA Ci ii RECHIZITORIU a-!isi Francois Porché D. Francois Porché tratează în ultimul său volum: „Dragostea care nu îndrăzneşte să-şi spuie numele'', un subiect delicat, asupra căruia ar fi fost foarte greu să publici o carte, nu mai departe, de acum zace ani. Dragostea care nu îndrăzneşte să-şi spuie mimele se practică, oare, mai mult acum decât atunci, se practică mai mult decât înaintea războiului? Statisticile lipsesc. Ceea ce e sigur, e că se vorbeşte mult, prea mult şi cu acea mare libertate, este că adepţii ei au îndrăzneala s’o mărturisească cu mai mult civism, este că o întreagă literatură s-a produs, având ca şefi necontestaţi, pe Marcel Proust şi pe Andre Gide şi care are ca obiect, inversiunea. Cazul lui André Gide este studiat in CAPITALA Teatrul „Regina Marie“ In urma strălucitului succes obţinut, d-na Maria Filotti, va continua să joace pe scena teatrului „Regina Maria“ rolul principal şi în lipsa d-lui Tony Bulandra, care pleacă în turneu. Rolul d-lui Bulandra va fi ţinut pe timpul cât d-sa va lipsi din capitală, de d. Bălţăţeanu de la Teatrul Naţional „ Teatrul Naţional Aferă seară Miercuri 29 Febr. crt. Teatrul Naţional reprezintă din nou piesa modernă a d-lui Octavian Goga „Meşterul Manole" cu d-ra Ventura în rolul principal. In celelalte roluri apar d-neze : Marioara Zimniceanu, Olga Ţăranu şi d-nii: Nottara, Storin, Athanasescu, Pop Marţian, Stăncescu, Săvuiescu, Ulmeni, Corabie, etc. Piesa a fost pusă în scenă de d-l Vasile Enescu. Mâine Joi 1 Martie crt. Teatru! Naţional va reprezenta din nou în matineu ,,Omul cu mârţoapa“ de d. G. Ciprian, piesă care a însemnat un adevărat triumf al literaturii noastre dramatice în actuala stagiune, de d. Porche cu o seriozitate care nu exclude menajamentele comandate de prietenie. Andre Gide nu este atât de important ca artist, după cum se crede. Este o reputaţie făcută-D. Porche se mulţumeşte sa treacă în revistă literatura inversiunei. Nu-şi pune întrebarea de a şti care este în curentul actual al acestei dezgustătoare si ridicole anomalii, partea războiului și aceea a influentelor nordice, mai cu seamă a influentei anglo-saxone. Autorul avea dreptul să se mărginească la literatură și la teorie- Cine va scrie, un ,,Tablou al Sodomei" unde uraniștii vor fi învăluiţi cum merită? Cine îi va face să intre în umbra, de unde nu merită să iasă la lumină ? * REPREZENTAŢIILE doamnei Vsamara D-na MARIOARA VENTURA Marea noastră artistă dna Marioara Ventura, va apare pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti în ultimele reprezentaţii între 6 şi 15 Martie. ROMANIA CRSTICA un IMPORTANT PROCES — Sentinţa tribunalului arbitraj mixt român© turc în «osestia ţiacufturilor — Un important proces international, în care erau înioc interese de initiare, a luat sfarsit zueic acestea prin succesul deplin si de Conferinţele de la Lausanne, vor obţine restituirea terenurilor sau valoarea lor actuală în bani. Prin respingerea acţiune! în chestiunviv al Statului român: Tributiune. Tribunalul mixt s’a pronunţatul arbitraj mixt româno-IUTC dela Constantinopole, instituit în baza tratatului de pace din LaU Stat implicit asupra tuturor cazurilor similare ce sunt pendinte si urmează a mai fi desbătute în fata sande si compus din Baronul Nor- 'ui, deskjold, suedez, ca preşedinte, d. In acest fel chestiunea propriiconsul general lonescu, arbitru rotaţilor din Doimicea, redeschisă un --a- profesorul universitar Ah-moment apare ca definitiv transataman si med Itesid ca arbitru ture, a respins, după o deliberare de doua luni, acţiunea intentată împotriva Statului român de mai mulţi proprietari turci din Dobrogea care revendicau terenurile ce fuseseră trecute fără despăgubire în proprietatea Statului nostim după războiul dela 1877—78 şi împărţite la veterani şi colonişti. Desbaterile procesului care suferise diferite amânări au ţinut patru zile. Din partea reclamanţilor turci au pledat avocaţii români, d-nii D. Micescu, A. Bentoiu şi Virgil Arion. Interesele Statului român au fost apărate de agentul guvernului pe lângă Tribunalul arbitral, d. Basrdat, procuror la înalta Curte de Casaţie şi de donii avocaţi Victor Dumitrescu, M. Antóniade si Alfred Juvara. Pentru a înţelege importanţa principială a procesului câştigat de Stat, e util să se ştie că aproape jumătate din întinderea Dobrogei Vechi sa găseşte într’o situaţie jurîdică asemănătoare cu terenurile despre cari era vorba în acest litigiu. Reclamanţii cari perduseră proprietăţile lor în urma anexării Dobrogeî la România socotiseră că In seria de conferinţe organizate de institutul sud-est european, ciclul ,,Iugoslavia-Bulgaria“ se va tine în cursul lunilor Martie si Anrilie mănătoarele. 3 Martie N. Batzaria, Elementul român în poezia epică sârbă. 10 Martie G. Valsan, Românii timoceni din Serbia. 17 Martie G. Giuglea. Românii timoceni din Serbia (folclor). 24 Martie V. Papacostea. Aromânii din Serbia. 24 Martie S. Dragomir. Românii dinspre Adriatica (Mariad. Uscoci). 7 Aprilie Pr. N. Popescu. Biserica sârbească și legăturile ei cu biserica română. 28 Aprilie N. Cartojan. Elemente din occidentul medieval românesc la sârbi si români. Conferinţele se tin în Amfiteatrul .,AI Odobesen“ (Facultatea de , , litere) în fiecare Sâmbătă la om In baza unor dispoziii din tratatul 6,30 d. a. Intrarea liberă. In^filfiutu in Sud- EstEurof^rm Concerte Luni 5 Martie, la orele seara va avea loc în sala Liedertafel, concertul d-nei Eugenia Lucesarskaia, mezo soprano, cu concursul d-lui N. Nagacevsky, tenorul de la opera română din Cluj, cu acompaniamentul la pian al d-lui G. Rubin, de la Opera romană. Culturale Astăseară, la Fundaţia Carol, se va ţine cea de a doua şezătoare a Caselor Naţionale, cu un bogat program artistic. Ogen Română Astăseară Miercuri 29, Opera de „Tosca”, pentru prima reprezentaţie extraordinară dată cu concursul celebrei primadone Yvonne Gail. Mario va fi d-l Emil Marinescu, Scarpia d. Jean Atanasiu. La pupitru: d. Eg. Massini. Spectacolul se va sfârşi cu graţiosul divertisment dansat pe muzica de Weber, „invitaţia la Vals“. * Pentru mâine Joi 1 Martie, Opera afişează frumosul spectacol care continuă a face serie: „Petruşka", baletul lui Strawinsky și „Lakme“ de Leo Delibes. SPECTACOLELE ZILEI Miercuri 29 Februarie OPERA ROMANA. — „Tosca". TEATRUL NATIONAL. — ,,Meşterul Manole“. TEATRUL REGINA MARIA. — „Zaza" TEATRUL MIC. — „Om în loc“. CINEMA EFORIA. — „Corul Cazacilor de la Don". TEATRUL NOSTRU. — „Moritz al Il-lea“. VARIETE MAXIM’S. In fiecare seară Leger-Lia şi M-lle Stang. CliffEMUTOSBftfE CINEMA FRASCATI. — „Sonata Ivtmzer“ cu Natasha Rantstewa. CINEMA CAPITOL. — „Crăiasa pădurilor” cu Lilian Gish. CINEMA SELLECT. — „Domnişoara face sport" cu Bébé Daniels şi Charles Paddock şi o comedie în 2 acte. CINEMA ODEON. — „Circuî‘ cu Charlie Chaplin. MUSIC HALL CINEMA LIPSCANI — „Heidelberg nu te pot uita“ cu Werner Fuetterer, Vivian Gibson, etc. CINEMA MARIOARA VOICULESCU: Fiicele d-nei Giurcovici, cu Tita Cristescu, Betty Balfour, Willy Fritsch, etc. CINEMA BULEVARD PALACE. — ..Kiki“ cu Norma Talmage şi Ronald Colman. Cinema „scala". Trădători Orientului“ şi trupa Orhîi. CINEMA ATENEUL ROMAN. — „Budha" (sala Franklin) şi „Pat şi Patachon” (sala Episcopiei). CINEMA RAHOVA. — „Cu inima, întristată" (Mon Coeur au Ralenti) dramă în 12 acte după românil lui Maurice Dekobra. Regisor: Marco de Gastyne. CINEMA ATENEUL GOLESCU. - „Peruca“ cu Otto Gebühr şi o comedie. CINEMA „REX“. — „Domnul în frac" cu Adolphe Monjou şi Harold Lloyd în „Trăiască Sportul!1 17 acte. CINEMA MODEL. — „Rapa-Nui“ şi trupa Nae Tomescu. CINEMA MILANO (lângă hala Traian).—„Tentaţie“ cu Lya de Putty şi Ben Lyon. CINEMA JUPITER (Moşilor). — „Orfew“ cu Ivan Petrovici şi Vivian Gibson. Solo, cor şi balalaici. CINEMA ROMA. — „Năpasta“ film românesc şi trupa Sanchi-Huşi, Mişu Bejan. CINEMA MARCONI. — Josefine Baker în ,,Revista Revistelor“ şi trupa Titi Mihăilescu. CINEMA FILANTROPIA— O noapte de groază într’o menagerie și o comedie în 3 acte ANTE-PROIECTUL legii pentru ORGANIZAREA INNATA mAntgmh secondai ~~~~ 0 expunarsa d-lu prof. dr. C. AfIBElESSU, ministru! instruc|iunii publics — In fata mai multor parlamentari membri ai corpului didactic, d. dr. C. Angelescu, ministrul școalelor a expus aseară principiile ante-proiectului legii pentru organizarea învăţământului secundar, ante-proiect care a fost studiat in mod amănunţit de nou multă vreme şi care a fost aprobat de Consiliul de miniştri. Problema învăţământului secundar’, a început d-sa, a provocat ample discuţiuni în Occident şi nu mă îndoiesc că şi la noi va preocupa îndeajuns spiritele. Noi am precedat acest anteproiect de o expunere de motive documentară, ca să se ştie ce s’a făcut şi in alte ţări, pentru rezolvarea acestei probleme. Liceul,—aşa cum îl preconizăm noi—va avea numai 7 clase, fiind împărţit în două cicluri : gimnaziul cu trei clase şi liceul propriu zis, care va avea patru clase. Vom lăsa, legea pentru învăţământul profesional, la toamnă, acum preocupându-ne numai de organizarea învăţământului secundar. Acest anteproiect va fi depus pe biuroul Parlamentului în chiar cursul acestei săptămâni. Gimnaziul, în proiectul actual este o şcoală post primară, care are menirea să deschidă calea pentru Învăţământul practic sau pentru cel teoretic. Elevul care a absolvit teimnaziul, dacă nu a reuşit la examenul de intrare în liceu poate continua la oricare şcoală normală seminal, de agricultură, etc. Chestiuni de programe In ciclul superior se ajunge la ciclul unitar, a cărui programă analitică va fi fixat fi de către comisiunea superioară de îndrumare a învăţământului. Totuşi, suntem de părere că treime să se dea o atenţie deosebită unor materii cum sunt limba şi literatura română, istoria şi geografia patriei; limba latină se va învăţa din cursul inferior, cea greacă poate în cel superior. Limbile moderne vor începe: cea franceză din clasa I, germana sau engleză din clasa II sau a treia a gimnaziului (italiana fiind facultativă) celelalte materii urmând să fie predate conform programei analitice. Cultura generală sau specializare ? Problema aceasta a preocupat mult spiritele. Liceul nostru şi întreaga experienţă a apusului ne este martoră, trebue să urmărească formarea culturii generale şi nu specializarea, care se poate face foarte uşor în universităţi şi în şcolile speciale. Econolegie morală şi educarie fizică Atât în privinţa uneia cât şi a celeilalte, americanii ne dau un viu exemplu. Cât am fost ministru la Washington, am avut prilejul să mă conving atât de tăria morală a poporului american, cât şi de valoarea cultivării însuşirilor fizice pentru desvoltarea rasei. Educaţia fizică a înlesnit formarea acelei puternice armate în timp abta de scurt, iar valoarea morală i-a îndemnat să lupte contra oprimatorilor libertăţii popoarelor. Noi vom consacra 4 ore pe săptămână educaţiei fizice, care se va face după cele mai moderne metode. Prin desăvârşirea acestei educaţiuni atât profesorii cât şi directorii de licee vor fi obligaţi să urmeze cursuri speciale. Directorii vor avea unele avantagii printre cari, cel mai important, este acordarea stabilităţii. Ei se vor ocupa cu supravegherea didactică şi cu educaţia elevilor, chestiunile administrative fiind încredinţate unui subdirector. Totdeodată se va acorda o deosebită atenţiune învăţământului moral şi religios. învăţământul practic La sfârşit, d. ministru dr. Ange Iescu a arătat, că avem 113 mii de elevi în învăţământul secundar şi numai 43 mii în cel profesionalpractic. Trebue să îndrumăm un cât mai mare număr spre meserii, căci ele formează temelia şi soliditatea aşezământului nostru. Am dat o deosebită atenţiune gimnaziilor la ţară am înfiinţat căminuri şi cantine pentru elevii săraci, asistenţă medicală şcolară, etc. Ciclul acesta de învăţământ aşa cum este organizat a încheiat d. dr. C. Angelescu, am credinţa că va aduce reale foloase. N’am uitat nici pe profesori cari prin apostolatul ce trebue să desfăşoare trebue sprijiniţi. Am prevăzut ,pentru ei, înfiinţarea gradaţiei de merit şi celei de a cincea, (după 25 ani de activitate), etc. Asemenea am prevăzut o comisiune care să lumineze toate chestiunile în legătură cu învăţământului din nouile ţinuturi. ............ Dl prof. dr. C. ANGELESCU Ministrul instrucţiunii publice Şcoală particulară de AVIAŢIE Joi 1 Martie orele 20 va avea loc în Sala „Spini Haret“ de la Universitate deschiderea cursurilor şcoalei particulare de Aviaţie „Regele Mihai La, această solemnitate vor lua parte pe lângă elevi şi o seamă de Personalităţi ale intelectualităţii române. Pentru deschidere vor vorbi d-nii General Rudealm V. şi profesor universitar Ţiţeica. ii. 6. Stabilimentele technice. 7. Serviciul geografic. 8. Pompierii. 9. Ofiţerii muzeelor militare. După cum vedeţi, s au exclus servicii comenduirei, adăogându-se pompierii şi ofiţerii muzeelor militare. Dar Domnilor, o mare lacură a legii din 1924 Constă în aceia că nu prevedea, ca I. D. No. 1361, până la ce grad pot ofiţerii să înainteze în aceste specialităţi. Şi Domnilor, având o serie de dificultăţi când am venit în capul departamentului războiului pentru aplicarea legii de înaintare, am căutat să aflu ce spune regulamentul, pentru că art. 68 din legea din 1924 spunea că un regulament va arăta în mod detaliat cum se aplică dispoziţiunile legei. Regulamentul neexistând Insă, Fam elaborat şi prezentat Consiliulii Legislativ, cu care m’am găsit In divergenţă tocmai în cei&ce priveşte aplicarea art. 60. Dintr’o lipsă de precizare a legei. Consiliul Legislativ a interpretat art 60 în sensul că se poate înainta pe loc până la gradul de general de corp de armată. Adică, ofițerii dela cercurile de recrutare, dela pompieri, dela depozitele de remontă, dela muzeci de unitare, etc. pot aspira la gradul de general de corp de armată. Ei bine Domnilor, gândiţi-vă şi Dv. că în toate armatele străine gradele aceste mari sunt destinate mnimai comandamentelor de conducere cele mai superioare ale armatei iar nu pentru asemenea specialităţi. Iată Domnilor, singurul motiv pentru care am fost obligat să vin cu modificarea art. 60 iar nu cum mi s’a dat a înțelege aci — fiindcă am vrut și eu, nou pe banca ministerială să mă manifest cu un oarecare proect de lege. £5£j^mM*pe^^ care are armata nevoe? Dar din moment ce vin să fac o modificare, atunci trebue să mă gândesc s’o fac călăuzit de experienţa trecutului, ca să răspundă scopului iniţial care este la fel cu acela al Domnului General Averescu şi acela al Domnului General Lupescu. Cum şi al tuturor, adică acela de a creia ofiţeri specialişti necesari armatei. In primul rând am stabilit cam sunt realmente specialităţile de care armata are nevoie. Am ajuns numai la patru şi anume : 1. învăţământul din liceele militare şi oficiul de educaţie fizică. 2. Justiţia militară şi serviciul contenciosului. 3. Serviciile teclmice şi stabilimentele technice. 4. Serviciul geografic (tipografi şi geodezi). Suprimând celelalte categorii din vechea lege mi-am pus întrebarea : Ce technicii&tft — şi acum voi avea prilejul să răspund la criticele făcute — poate să reprezinte cercul de recrutare şi ce specialitate, ca ofiţerul să aibă dreptul să aspire până la gradul de Colonel ? Eu aşi înţelege până într’un punct ca specialitate să meargă până la gradul de Căpitan aşa cum era în legea din 1913. Dar în ce priveşte comandantul cercului de recrutare cer să fie un ofiţer superior care sft ia legătura cu trupa din când în când, cu statul major, iar nu să fie un ofiţer care a renunţat la posibiltăţile acestui contact din diferite cauze, şi în special acelea arătate de Domnul General Lupescu oricât aceste motive ar părea după D-sa omanitare. Eu am ferma convingere — şi părerea mea este împărtăşită şi de Consiliul Superior al Armatei şi de Statul Major — cum că chiar ofiţerul de Stat Major trebue să treacă şi pe la cercul de recrutare Noi nu putem admite ca, un ofiţer care intră cu gradul de Căpitan la cercul de recrutare să rămână pe acelaş scaun până ce înaintează şi trece prin gradele de maior, l.t. Colonel, Colonel, şi aşa mai departe. Veţi înţelege câ, în această situaţiune, acest ofiţer nu se mai poate forma şi nici nu mai poate căpăta cunoştinţe noi, din moment ce activitatea lui se rezumă într’un cadru foarte restrâns şi în afară de nevoile reale ale Armatei. Specializarea şi trupele de tren Am mai fost întrebat: De ce eu nu văd specializarea şi în Special technicitate pentru trupele de tren? Şi de ce nu pot să admit ca să se rezolve această chestiune prin analogie, pentru simplul motiv că tot aşa a fost în Austria sau Germania. D-l general AL. AVERESCU : Aşa este în toate părţiie. D-strat PAUL ANGELESCU, Ministru de Războiu : Mai întâiu nu este aşa în toate părţile şi apoi o măsură, oarecare, o lege nu trebue aplicată prin simplă analogie identic într’o ţară, căci este totdeauna necesar să fie localizată. In ceiace priveşte nevoia teehnicităţei pentru ofiţerul de la tren. Domnul General Lupescu ne arată că la trupele de teren există 20 de trenuri de câte 450—500 căruţe fiecare şi conducerea serviciului este delicată ca şi conducerea serviciilor de la căile ferate. D-sa mai susţinea că toate încrucişările dintre coloanele de aprovizionare din timpul diferitelor campanii au fost datorite fiindcă aceşti şefi n’au fost la înălţime. Mai întâi aşi răspunde că se exagerează îu technicatea serviciului, puţin ar lipsi să ajungem a cere că comandanţii trupelor de tren, trebue să aibă cunoştinţele unui director general al căilor ferate. Voi observa apoi că regularea marşului diferitelor coloane se face de către serviciul de stat major fie de divizie, fie de corpuri de armată, fie de armată, sau al cartierului general al armatei. In definitiv. Comandanţii trupelor de tren nu sunt decât agenţi de execuţiune, simpli executori cari primesc ordine de la serviciile de stat major. In ceia ce priveşte pompierii, recunosc că reminiscenţele Domnului General Lupescu sunt foarte duioase. îl rog însă să mă ierte că nu pot admite pe pompierii la art. 60 cu atât mai mult, cu cât, aci discutăm Chestiuni mari de principiu în legătură cu interesele armatei. Inutil să mai vorbesc de specialitatea ofiţerilor de la muzeele militare, de fapt avem un singur muzeu şi nu înțeleg ce specializare ar reprezenta ei în interesul armatei, în raport cu celelalte specializări admise. Dar Domnilor Senatori, sunt întrebat despre felul cum se va aplica prevederea relativă că înaintarea ofţerilor specialişti se va face la rândul alegerei şi al vechimei după tabelele armei de origină. Acelaş principiu de înaintare pentru toţi ofiţerii In legea actuală din 1924 pe care Domnul General Lupescu a aplicat-o împreună cu Consiliul Superior, era prevăzut că înaintarea ofiţerilor specialişti se va face numai la rândul vechimei dar tot după tabela armei. Va să zică tot tabelul armei era luat ca noimă şi n’am văzut vreodată arătându-se în Consiliul Superior vre-o dificultate în ceia ce priveşte aplicarea. In prezenta lege, am pus înaintarea la alegere şi vechime, şi iată de ce: Şi la ofiţerii de specialitate trebue să existe acelaşi principiu de înaintare ca şi la ofiţerii combatanţi, în sensul că cei ce se disting şi lucrează în interesul specialităţei şi al armatei să aibă, dreptul să meargă înaintea celora, care nu ştiu altceva decât să vină regulat la serviciu. Acest principiu satisface două puncte de vedere : al echităţei şi al emulaţiunei. Dacă Domnul General Lupescu găseşte că va fi o dificultate în aplicaţiunea acestei prescripţiuni din lege, cu toate că tot aşa s’a procedat şi până acum, eu va şi fi foarte recunoscător dacă D-sa, păstrând principiul fundamental, ne-ar da o refecţiune mai fericită. In ceiace priveşte inovaţiunea acestei legi relativă la titlurile academice necesare, discuţiunea care e IAA D. C. D. NICOLAESCU, vice-preşedinte. Domnule Ministru, există un amendament în această privinţă. D-l general PAUL ANGELESCU, Ministru de Războiu : Da Domnule preşedinte, Discuţiunea care a avut lor adineauri denotă câtă dreptate am avut eu atunci, când am spus că nu trebue să se dea voie oricăruia să devină specialist. In noul proect, am pus, Domnilor, dispoziţiunea ce de acum înainte şi în aceste specialităţi să fie obligatoriu să se treacă probe echivalente de specialitate. Şi am pus Domnilor aceste probe, fiindcă mai era o portiţă pe care noi militarii o ştim, portiţa prin care mulţi au devenit specialişti în diferite servicii şi Cercuri de recrutare. Pe când ofiţerii combatanţi şi de stat major trebuiau să treacă probe foarte grele, mijlocul de a eluda aceste probe realizând şi înaintarea era să fe sacrifici specializări date la aceste servicii sau cercuri de recrutare. Desigur era mai comod întrucât nu se făcea nici serviciu la trupă şi nici nu se treceau probele riguroase, cerute celorlalţi. D. g-ral AL. AVRIF.SCU. S’ar putea să nu treacă decât Căpitanii cu examen şi să se oprească la Colonel. S’ar putea să rămână la cercurile de recrutare şi să nu fie admişi decât căpitanii cu examenul de maior, limitându-se înaintarea la gradin’ de colonel. Pe urmă mai departe dacă vreţi, faceţi gradaţie în soldă. D. general ANGELESCU, Ministru de Războiu, înţeleg foarte bine intervenţiunea Dvs. In intenţiunea Consiliului Superior al Armatei însă eu care am lucrat şi ale cărui păreri mi le-am însuşit nu este admiterea Cercurilor de recrutare la înaintarea pe loc. Părerea mea este că dacă ar fi vorba să se facă o specializare la Cercul de recrutare aceasta să nu se întindă decât până la gradul de Căpitan, așa cum a fost la începutul aplicărei art. 74 din legea din 1913. Ca să termin cu această chestiune, vă rog să credeţi — poate n’am fost destul de elocvent să conving pe toţi — că are să reiasă mai târziu că această modificare am făcut-o cu sufletul foarte curat şi absolut în ferma convingere şi din conştinţă că servesc numai şi numai interesele superioare ale armatei (amauze). De altfel, Domnilor, vă rog să credeţi că am avut de luptat şi eu cu foarte multe infirmţe din partea camarazilor interesaţi în cauză; le-am răspuns însă că îi rog să nu pună înainte prietenia fiindcă este vorba de interesele instituţiei care trebuesc păzite nteresul oştire! înainte de toate Am ţinut să adaug aceste ultime cuvinte fiindcă am fost jenat şi m’am gândit la impresiunea ce ar putea să se strecoare în opinia publică — când Domnul General Lupescu pledând în sensul păstrarei Cercurilor de recrutare ca specialitate a spus că această păstrare se impune şi ca o operă de umanitate. Eu D-lor prefer să trec mai puţin uman şi înţeleg să lucrez numai pentru interesul oştirei mai bine decât să-mi fac o glorială, spunând că am fost înduioşat de interese personale speciale. (aplauze) D-lor ca să termin voi spune că am menţinut în special drepturile câştigate acelora care le aveau fie după art. 74 fie după art. 60 al actualei legi de înaintare. Și cu mirare văd că am fost întrebat, de la tribună, de ce am mai venit cu această lege, mai ales că în materie de organică efectele legilor se resimt abia după 10 ani. Am venit, D for, cu un singur articol, neavând copilăria să cred că de mâine totul se va schimba. .Ştiu şi eu că în materie de organică militară lucrurile nu se pot schimba de azi pe mâine, însftu-lor acest articol vine şi stârpeşte un rău constatat şi atuneia aşi face următoarea întrebare: dacă efectele legilor se resimt numai după 10 ani este oare admisibil ca un rău constatat să fie lăsat, numai de dragul principiului și să mergem din rău în mai rău ? Nu se poate face o critică serioasă atunci când cu un minut mai de-Să vă spun de altfel cum se devine specialist față de prevederile articolelor 74 și 60. Un simplu stagiu poate fi —IBWIBBBBBBBHnHnMi calificat specializare ? Ofiţerii cari stau 2 ani de zile într’o specialitate şi sunt bine notaţi de şefii lor, şi apoi admişi de consiliul Superior al Armatei sunt calificaţi specialişti. Nu e aşa, d-le general Lupescu ? Ori, eu stiun că nu este suficient aceasta. Ce specialitate poate avea cineva fără nici o altă pregătire, numai fiindcă stă 2 ani la Pirtotechnie sau la Pulberărie ? Acest simplu stagiu însemnează specializare ? Iată pentru ce am introdus titlurile academice, ca într’adevăr specialzarea să fie reală. D-nul general A. LUPESCU: O mică întrerupere. Speraţi ca să găsiţi ofiţeri cari, după ce vor avea titlul academic, de ingineri, să vină sublocotenent cu 2 sau 3 roii de lei pe lună ? D-l general P. ANGELESCU, Ministru de Războiu: Sper, fiindcă este o mare cinste să fie în serviciul armatei şi apărării naţionale (apriuze), şi mai sper, fiindcă am avut prevederea să pun în lege că această specializare începe dle la gradul de căpitan, adică deja un grad de la care ofiţerii sunt bine retribuiţi şi au ajuns să-şi dea seama de înălţimea chemărei lor. De alfel sunt înlănita situaţiune de a vă face cunoscut că am multe asemenea cereri de specializare la Miristerul de Războiu, de la ofiţerii care au obţinut titluri foarte frumoase în străinătate. Domnilor, dar spuneam că am mai introdus încă o inovaţiune, şi anume, am pus diferite probe, nu numai din punctul de vedere al echivalenţei cu ofiţerii combatanţi, dar şi pentru asigurarea muncei şi emulaţiunei în acest corn technic. Până acum, înaintările pe loc erau automate: stăteai într’un serviciu, lucrai fireşte, dar luai toate gradele in mod autoriat, după un fiumăr oarecare de ani. Ca să te faci maior în celelalte arme, trebue să dai probe destul de grele: ca să ajungă general colonelul trece probe serioase, iar ca să te faci general de divizie, probele sunt minuroase și serioase, vreme venim să punem tuciulii la punct. Dealtfel răspund şi la ultimele critici şi anume că efectele acestei legi nu se vor simţi decât foarte târziu. Atât mai bine, voi zice căci cei cee sunt contra legii sunt satisfăcuţi pentru mai mult timp. Domnitor vor trece fireşte 2, 3 ani de zile şi până atunci vă asigur că Consiliul Superior al Armatei care are dreptul și datoria să vegheze asupra intereselor oștirei; va lucra astfel pentru ca să ajute la aplicarea alei Legi. (aplauze). Vă rog prin urmare Domnilor Senatori să binevoiți a lua în consi-derare această lege. D. C. Nicolaescu Preşedinte: Ați propus un amendament. Domnule raportor ? , Profee ao Silvalei are ut sesfallîn relații MHBw oblluatorie Modificarea legei pentru înaintările în armată Continuare din pag. la Lăsaţi de probă Metru Sifon practic nescrobit rezistent şi perfect la spălat ( Pânzărie, mătăsuri ciorapi. Secţiunea specială de : Stofe engleze {Stofe franceze {Stofe moderne de Dame şi Bărbat! Vinde cel mai convenabil ORGHIDAN Casa fondată în 1878 Strada Pânzarii Bucureşti expediem în provincie prin poștă cu ramburs. Greta Trib. Ilfov Secţia II-a c. c. EXTRACT D-na Xenia Danilof, dom. in Bucureşti Strada Braşoveni No. 51, cu petiţia înregistrată la No. 1759 din 30 Ianuarie 1928, a intentat acţiune de divorţ, în contra soţului său, d-l Gavrilă Danilof, dom. în Bucureşti, Str. Zorilor No. 1, pentru motiv de părăsirea domiciliului conjugal. În căsătorie a rezultat o copilă, anume : Elena în etate de patru ani. Soţul pârât are ca avere, jumătate din impobilul din Brăila, Str. Orangeriei No. 96, şi lotul cu care a fost împroprietărit, la Lacul Sărat, jud Brăila. Soţia se serveşte cu act de paupeperitate. Termenul înfăţişărei e fixat, pentru ziua de 2 Martie 1928. Acest extract se publică de noi Grefier, prin ziarul „Viitorul", cont. art. 285 cod. civil modificat. Grefier, Mitilescu No. 9372, 1928 Februarie 23. Dosar No. 457 din 1928,