Viitorul, octombrie 1930 (Anul 22, nr. 6795-6822)
1930-10-14 / nr. 6807
i Strălucita manifis a Liberală din Craiova ». Expunerea d-lui Vintggă B. Brătianu asupra situaţiei politice. — Declaraţiile d-lui Duca In ultima şedinţă a comitetului executiv al partidului naţional-liberal s’a hotărât, ca faţă cu situaţia excepţional de gravă şi de dezastruoasă prin care trece ţara să se ţină în centrele importante ale ţării întruniri pe regiuni. Punerea în cunoştinţă a populaţiei cu imensele greutăţi prin care trecem şi luminarea acestor masse, pentru ca să se împiedice întinderea curentelor anarhice. — Iată serpul urmărit de partidul naţional-liberal prin întrunirile regionale convocate. In acelaş timp, necesitatea de a se arăta populaţiei că, oricât de ingrijitoare ar fi vremurile există soluţii, că partidul naţional-liberal şi acum ca şi în trecut, în ceasuri tot atât de critice, a găsit cele mai potrivite soluţii, le-a impus cu concursul necondiţionat al tuturor straturilorsociale şi a reuşit să salveze ţara din impas. Azi, ne găsim pe prag de dezastru şi toţi cei cari cunosc realitatea se tem, cu drept cuvânt, ca disperarea şi sărăcia generală să nu ia forme cari ar putea primejdui însăşi existenţa statului Guvernul actual poartă întreaga răspundere a situaţiei tragice în care ne găsim. Politica de agitaţii şi anarhie, de încurajare a elementelor extremiste, de risipă a banului public, de distrugere a agriculturii, industriei şi comerţului, de istovire completă a tuturor contribuabililor — această politică nu trebue continuată, pentru riscurile grave pe cari le-ar putea provoca. „ Luminarea masselor şi asigurarea sprijinului întregei populaţii sunt azi mai necesare ca oricând şi constituesc singurele garanţii de linişte Internă. Această acţiune a pornit-o pertidul liberal şi manifestaţia grandioasă din Craiova, prima întrunire din seria întrunirilor pe regiuni, dovedeşte că şi acum ca şi în trecut, cetăţenii văd că salvarea nu poate veni decât de la partidul liberal. Făcând zid în jurul fruntaşilor acestui partid, populaţia cere ca cel puţin în ultimul ceas să fie scăpată de regimul nefast care a adus dezaurul şi sărăcia de azi. Cuvântările d-lor Vintilă Brătianu şi Duca, precum şi declaraţiile celorlalţi fruntaşi au tradus simţimintele de îngrijorare generală şi au impresionat adânc. Manifestaţia de la Craiova constitue o indicaţie categorică a opiniei publice şi încrederea ei în experienţa şi patriotismul luminat al conducătorilor partidului naţional-liberal. Lupta pentru isgonirea acestui regim, deschisă sub astfel de auspicii, nu va putea să nu fie încoronată de succes în cel mai scurt timp. Ţara va trebui să fie curând chemată să-şi manifesta concret voln * «I- V- i, V, . . . Hv ! Cum a decurs întrunirea Craiova a cunoscut eri cea mai impozantă manifestaţie politică care s’a ţinut m frumoasa capitală a Olteniei. Peste zece mii de săteni, tot ce are Doljul mai înstărit şi mai gospodar, şi numeroase delegaţii din celelalte judeţe ale Olteniei, şi-au manifestat încrederea în vartidul naţional-liberal, pe care-l socotesc singura speranţă de îndreptare a situaţiei dezastruoase în care se sbate ţara. Delegaţiile din judeţul Dolj au început să vina încă de Sâmbătă de la amiază, unii pe jos atât din regiunea Filiaşilor, cât şi din celelalte regiuni din apropierea Craiovei. Sâmbătă seara, câteva mii de săteni erau sosiţi în Craiova. „ Duminică dimineaţa coloanele au început să sosească tot mai dese. Din regiunile mai depărtate ale Doljului delegaţii au venit cu autobuze, cu automobile, căruţe, chiar şi cărări. Delegaţiile s-au strâns Duminică la orele 8 în piaţa palatului de justiţie, cu pancardele respective, cudrapele şi flori. Ambele laturi ale Răului Carol erau ocupate de cătredelegaţi, până dincolo de Sindicatul agricol. La orele 10 au început să soseascădinspre garădelegaţiile Băileşti în frunte cu d-l Al. Becherescu, fost senator; de la Calafat în frunte cu d-l Marin Stoiculescu fost primar şi de la Filiaşi în frunte cu d-l Titu Tarfulea fost primar, delegaţii cari se cifrează la câteva mii de oameni. Au făcut o frumoasă impresie delegaţiiledin sudul judeţului, formate din oameni inbrăcaţi in frumosul costum naţional. ■ . nr. frunte® judeţului Dolj, inimosul organizator şi fruntaş al partdului din acest judeţ, d-l Const. Negrescu, fost prefect al judeţului Dolj şi fost primar al Craiovei. ,,, d in Sus : Sătenii spre locul întrunirii Jos : D-l Vintilă Brătianu în mijlocul unui grup de asistenţi ftnual (Scuat z@ci si eroilea No. 6807 4 PACINI Marţi 14 Octombrie 1930 wia 1 ii U 3 U 3 LEI *x In tara 6 LEI EX. In STRfilHATATE In străinătate Un an----- 1400 lei Şase luni — — 700 „ Trei luni ----- 400 _ ABONAMENTE REDACTIA ADMBNISTRATIA IN TARA Un an — — 700 lei Şase luni — — 350 , Trei luni----- 200 „ BUCUREŞTI STRADA EDGAR QUINET No. 2 STRADA R. POINCARE No. 17 Telefoanele: Direcţia 351/23 ; Redacţie Administraţia 349/23 şi 303/11 AMUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia Ilarului, Strada R. Poincare 17 şi la toate Agenţiile de Publicitate Manuscrisele republicate se distrug.3 LEI &S. in ȚARA 6 LEI EX. în STBS MATE Dolj C. Neamtu, senator; O. Negrescu ; Al. B. Iliescu ; M. Policrat; N. Tălpășanu ; Toma Vălăreanu ; Al. Becherescu ; Popescu-Dolj; M. Stoiculescu ; D. G. Bulat; Marin Popescu ; Ticăi Ionescu ; Ionel Plessea; Costinel Vorvoreanu ; O. Sescioreanu *, Barbu Ionescu ; D. Tomescu ; Cornel Mihaescu ; C. Vintilescu ; Petrică Economu; N. Boboc ; G. Mihălceanu ; Teodor Manolescu ; I. Gâmboviceanu ; Babe Paşalega; George Anastasescu etc., etc. ? Romana; Jean Popescu ; O. Mustață; C. O. Neamtu; Eugen Titeanu ; M. Chintescu; Ionel Veleanu; Gh. Nicolaescu ; d. Măcărescu; Const. Rădulescu; dr. Ţurlui; Camil Demetrian; Stef. Bibian; Mişu Ștefănescu ; Eftimescu ; Em. Dumitrescu ; Stef. Ionescu ; Băleanu ; Soreanu ; B. Baschievici, etc. Vâlcea I. Niculescu ; N. Budurescu; Eugen Bălescu ; I. Popescu-Zătreni; N. Balotescu ; Grig. Opran Mitică Simion ; Eliodor Constant-nii Vintilă Brătianu şi Duca au sosit cu automobilele însoţiţi de d-nii general Moşoiu, M. Oromolu, Tătărescu, R. Franasovici, Leonte Moldovanu, N. Budurescu, Constant Georgescu, Al. Alimăneştianu, Jean Popescu, Niculescu etc. etc. La barieră au fost întâmpinaţi de d-nii C. Neamţu şeful organizaţiei liberale din Gorj şi Dolj O. Negrescu etc. Manifestanţii, aşezaţi pe sectoare Iinescu : Petre Dragoescu ; Mişu Mihăilescu; Preot I. Tomescu ; Traian Mihăiescu; Gogu Ştefănescu ; Mihai Mateescu ; Colonel Bozianu ; Tomiţă Rădulescu ; Niculae Hanciu ; Petre C. Hanciu; Gh. Pasea ; G. Vasiliu ; Jenică Popescu ; I. Iota ; Gh. Luculescu; Al. Popa; Preot I. Petroveanu ; Gh. Davidescu ; Savu Davidescu Bie Amarascu; dr. F. Ditulescu ; Const. Nicolaescu; A. Aslan; colonel Paparizu ; Mihail Săndulescu ; C. Stoican; A. Moraru ; O. Lupescu ; I. Tomescu; Gogu Ionescu ; dr. Zamfirescu ; Al. Alexiu ; Silviu Ionescu ; Th. Nanei ; Mitică Atanasiu ; Ionel Ștefănescu ; Dem. Pribeanu ; Mircea Hanciu ; I. Leonida; N. Mărăcinescu ; Vasile Săndulescu ; Mircea Valerian; Gorj Gele Mihail; Ion Nicodin ; Emanuel Săvoiu ; Nina Fruşeanu; Titi Bolărescu ; dr. Hasnaş; Al. Mihuleţ; Şerban Frumuşeanu ; Rafaile Popescu; Al. Sgorbură; Pr. Mălăescu ; N. Oprişescu ; Marinescu ; Prejbeanu ; C. Negreanu. -v--- - ■ v-şi judeţe, pe străzile Carol, Justiţiei şi Tinirei, i-a ovaţionat puternic.Din balconul clubului naţionalliberal d-nii V. Brătianu, Duca şi ceilalţi fruntaşi, au primit defilarea coloanelor de săteni. La orele şi 11 şi 45, întrunirea s-a deschis în vasta grădină Minerva. întrunirea a fost prezidată de d-l C. Neamţu. r""“ " Delegaţiile Deschiderea întrunire! . Cuvântarea d-lui C. Neamţu Vârsta şi rolul de gazdă îmi rezervă cinstea de a prezida această impozantă întrunire, la care participa tot ceea ce Oltenia are mai de seamă şi la care a binevoit să ia parte şeful nostru respectat şi iubit d-l Vintilă Brătianu, tovarăşul său de gândire şi de griji, di Duca şi fraţi de ai noştri fruntaşi din toate părţile ţârei Au venit după o veche tradiţie a partidului naţional liberal, ca oride câte ori vemurile sunt grele şi îngrijitoare şefii să se coboare în rândul masselor şi să asculte murmurul acestora.Şi au ţinut ca cea dintâiu din întrunirile regionale să fie la Craiova Să le spunem din toată’ inima: bine attenit? ^ 'V u (Continuarea în pag. 2-a) !Acum să-mi daţi voie să examinez împreună cu dv. o latură a situaţiei grele în care se găseşte ţara. Pe când naţional-ţărăniştii se găseau în opoziţie ne învinuiau că sărăcim pe agricultori, spre a îmbogăţi pe industriaşi, deşi atunci vagonul de grâu era 70—90.000 lei iar azi nici 30 000. ... Cine v’a sărăcit deci? Ne mai denunţau ţării şi străinătăţii că suntem contra capitalului străin şi că atâta timp cât vom fi noi la guvern nu vom aduce nici un ban din străinătate. Dar dv. ştiţi că împrumutul stabilizării a fost tratat şi aproape încheiat de paridul liberal. Mai ştiţi că înţelegerea cu toate băncile de emisiune din Europa s’a făcut tot sub partidul naţional-liberal.Au promis că venind la putere vor aduce capital străin şi vor micşora impozitele. -- -....— —w"*" Aşa au făcut? VOCI: Escrocii Ne mai învinuiau că am mărit impozitele, noi cari de fapt le micşorasem mult din ceea ce sporise guvernul averescan care ne precedase. Ce-au făcut ei? Au micşorat taxele la produsele străine, sub pretext că vor efteni viaţa. „ S’a eftenit viaţa? Nu! Dimpotrivă s’a scumpit enorm. Au lovit apoi în instituţiile de credit exsitente. Capitalul străin n’a venit, nevoile sunt şi mai mari şi dobânzile şi mai ridicate. . In chestia impozitelor, cine poate spune că se plăteşte mai puţin?. VOCI: S’au înzecit. N’au ţinut seama în sporirea bugetului de 2 lucruri elementare, că un buget trebue să reprezinte un serviciu pe care statul este dator să-l facă contribuabililor. Bugetul, naţionalţărăniştii l-au sporit ca şi cum totul ar merge când totul e în plin dezastru. Un impozit nu poate să secătuiască capacitatea de plată a impozabilului. Bugetul sub noi era mai mic şivenitul naţional mult mai mare. De la 200 miliarde lei acest venit nu trece azi nici de 100 miliarde . Bugetul înghite, aşadar, jumătate din venitul naţional, cum nu se întâmplă nicăeri. S-a calculat că venitul din agricultură e aproape jumătate; ei bine! bugetul înghite tot acest venit. Ce e de făcut? VOCI: Să plece acest regim de dezastru Trebue, neapărat ca bugetul şi impozitele să fie reduse la puterea de Este oare nevoe să vă mai arăt pentru ce partidul Naţional-Liberal avea datoria, în actuala situaţie generală a ţării şi mai ales după ultimele evenimente, să sune cornul pentru apărarea naţională a României întregite ? Azi, avem prima întrunire regională, pentru că prin partidul Naţional-liberal nu mai este cazul să zicem de a trezi, întrucât acest lucru este dobândit — să nu lăsăm să rătăcească lămurirea ce s’a făcut din ce în ce mai mult în massele mari ale opiniei publice. Ca partid cinstit democratic, în mijlocul vâltoarei primejdioase în care se sbate statul nostru, trebue să ştim să punem temeiul acţiunei noastre într’o conştiinţă din ce în ce mai luminată a votului obştesc pentru a putea îndeplini datoria noastră în această luptă de apărare naţională ce am început. Două mari evenimente influenţează situaţia de azi. Pentru a nu rătăci trebue să ni le reamintim continuu pentru că ele singure pot fi steaua călăuzitoare a unei acţiuni sănătoase. a) înfăptuirea României Mari şi nouă prin întregirea neamului şi împlinirea reformelor constituţionale. b) A doua cu caracter trecător dacă vom şti să înlăturăm efectele acestei mari perderi, situaţia creiată prin moartea prea timpurie a Regelui întregitor de neam. Partidul Naţional-Liberal a fost colaborator neclintit în toată pregătirea şi lupta ce s’a făcut timp de 70 ani pentru desrobirea internă şî externă. Dobândindu-se amândouă, suntem datori faţă de acest trecut să stăm strajă neadormită pentru a apăra roadele împotriva oricărei acţiuni ce le-ar putea primejdui. Mai cu seamă în aceste vremuri tulburi trebue să nu uităm cum am ajuns la aceste desrăbiri. Două plată a contribuabilului român. Dacă s-ar face o reducere de 1/8, ar rămâne resurse economiei naţionale să se poată acoperi toate dobânzile. O reducere de 1/5 din buget, ar avea ca rezultat că întreaga datorie a agriculturii să fie amortizată în 5—8 ani. Daţi-mi voie să vă aduc aminte cum am terminat cuvântarea mea din primăvara trecută. Ziceai atunci: Vor cădea de la putere căci nu vor fi capabili să soluţioneze nimic. Vor cădea ca frunza toamna. Au căzut. Ştiţi însă că mai rămân toamna puţine frunze cari continuă să sugă din seva arborilor. Cu iarna se duc şi aceste frunze. Aşa se vor duce şi ei în curând. (Aplauze puternice). _ •1, 2.,, ; mari credinţi ne-au călăuzit în tot acest lung trecut: încrederea în drepturile străvechi ale neamului şi statului Român la o viată de sine stătătoare si de propăşire şi al doilea convingerea ca în situaţia geografică a statului nostru numai prin pacea interna putem asigura şi o viată normala pentru propăşirea neamului. Cunoscător al tuturor greutăţilor trecutului, dela început partidul National-Liberal s’a străduit să înlăture luptele pentru domnie, provocate de slăbiciuni dinlăuntru și amestecul din afară. Iată la ce a corespuns lupta pe care a dus’o pentru statornicia unei domnii care să nu aibă nici-o legătură Internă de familie, operă preconizată la 1856, îndeplinită la 1866, consolidată la 1877, prin războiul independentei si încoronată la 1881 prin proclamarea Regatului.Ar fi să uite tot acest trecut dacă partidul National-Liberal s’ar întreba în situatia grea de azi dacă este sau nu apărător cinstit şi hotărât al regimului monarhic. El vede în acest regim cel mai sigur mijloc pentru asigurarea intereselor permanente ale neamului şi ale Statului, scop final al acţiunei patriotice a unui partid politic ce a fost în realitate şi care vrea să rămâe hotărât naţional şi cinstit democratic. De aceia facem urările cele mai sincere ca noul Rege să poată fi tot atât de folositor ţării ca şi marii Săi predecesori, care ne-au dus la neatârnare şi întregire. Nu cred că mai este nevoe să declarăm că vom lupta şi de aici încolo hotărât şi real pentru ca monarhia română să fie şi în viitor pârghie puternică pentru asigurarea liniştei interne şi externe, de consolidare şi propăşire, la care are dreptul neamul nostru întregit. Dar pentru a ne îndeplini această sacră datorie trebue să ştim să fim ca întotdeauna instrument politic de guvernământ demn şi hotărât, preocupat nu de nevoi şi interese secundare de partid ci de cele permanente ale ţării într’un cuvânt un partid conştient de datoria şi rolul lui. Directivele pentru îndeplinirea acestei sarcini se găsim în trecutul nostru mai îndepărtat sau mai apropiat. Din cel mai îndepărtat, trebue să ne reamintim cum tânărul Domnitor, viitorul mare Rege Carol I, neîndestul cunoscător al comictiunilor şi nevoilor ţării, la 1875, după coaliţia de la Mazar-Paşa, a încercat două rânduri de guverne şi cum a adus apoi la guvern partidul naţional-liberal la 1876 Nu a fost o înfrângere a Domnitorului Carol I, ci victorie a cauzei monarhice, pentru că a înţeles cauza dreaptă care l-a dus, prin Plevna şi neatârnarea ţării, la asigurarea definitivă a Dinastiei şi la Regalitate. Acelaş mare Suveran, la 1914, în Consiliul de Coroană de la Sinaia în care trebuia să se hotărască atitudinea noastră în războiul general, având ca prim sfetnic pe şeful partidului naţional-liberal, care a ştiut sa-şi facă datoria de bun român şi de ideal servitor al Coroanei, înţelegând situaţia ţării şi a ştiut la o cotitură hotărâtoare a soartei neamului să ajute la o îndrumare ce corespundea mai bine intereselor lui. Am ajuns astfel la România Mare. „ Marele Rege Carol I, ca Suveran înţelept ce era, iată ce a spus după acest consiliu unei persoane apropiate de Curtea lui, care l-a întrebat dacă a fost mulţumit de rezultat, răspuns care arată că oricare ar fi fost convingerea lui interioară a ştiut să se solidarizeze cu interesele mari ale ţării: „Foarte nemulţumit. Dar D-zeu mi-a cruţat dureroasa datorie de a mă erija în arbitru. Toţi sfetnicii mei au fost de acord şi trebue să mărturisesc că au fost cu toţii la înălţimea situaţiei“. Şi azi nu poate fi altă călăuză mai sigură pentru partidul naţional liberal în slujirea ţării şi a Coroanei, decât interesele permanente ale României Întregite pe care înţelege să le apere ca şi în trecut cu aceiaş sinceritate şi cu aceiaş nestrămutată hotărâre. Numai aşa partidul naţional-liberal şi şeful acestui partid pot sluji pe Rege şi ţara; numai aşa s’a ajuns să se pună Coroana României întregite pe capul Regelui Ferdinand. Căci un partid politic nu trebue prin slugărnicie să servească Coroana. El trebue să spună cuvântul adevărat, singurul care foloseşte Dinastiei şi ţării. De aceea, la toate bârfelile, răspund : Partidul naţional liberal nu-şi schimbă credinţa. Cere un singur lucru Regelui: Să urmeze calea care a dus pe Regele Carol I la neatârnare şi încoronare şi pe Regele Ferdinand la întregirea neamului. Sunt în asentimentul general al partidului, că numai astfel slujim Coroana şi ţara. # Dar chezăşia liniştei în lăuntru şi în afară depinde şi de doi alţi factori. Armata şi justiţia care trebuesc să rămână într’adevăr instrumente de slujire a intereselor permanente în afară de orice preocupare de partid. Cea dintâi pentru a-şi împlini datoria trebue să i se asigure abia forţa materială cât şi cea morală. Forţa materială nu i se poate da decât prin înzestrarea ei cu armament şi muniţiuni în cele mai bune condiţiuni în situaţia de izolare în care se găseşte ţara noastră, iar cea morală prin ridicarea preocupărilor acestei mari institutului naţionale la înălţimea chemărei ei. Forţa ei morală nu poate fi dobândită decât prin asigurarea sănătăţei morale a poporului din sânul căruia este creiată. De aceia ai pus în programul de reparaţie a partidului liberal ca una din cele mai de căpetenie preocupări, sancţionarea prin justiţie a tuturor ilegalităţilor, abuzurilor , şi jafurilor ce ameninţă atât de grav această sănătate morală. Este nevoe de acest lucru atât pentru restabilirea creditului material înlăuntru și în afară cât și pentru restabilirea creditului moral pentru ca poporul român, în însușirile lui bine cunoscute, să fie desolidarizat de actele nesocotite ale unui partid care, nu reprezintă firea cinstită a tării. Această reactiune morală este cu atât mai necesară cu cât prin ultima încercare se alcătuește un guvern compus din toti participanta la cele mai nerusinoase afaceri ce s’au făcut în statul român în toată istoria lui modernă. * Chestiunea economică este strâns legată de cea financiară. Deaceia trebue să punem în primul rând a preocupărilor noastre asigurarea stabilizarea pentru întărirea meditului nostru şi în lăuntrul ţarei şi în străinătate. Această asigurare nu se poate dobândi numai prin convenţia încheiată cu băncile de emisiune şi prin împrumutul acordat de pieţele străine. Este nevoie tot atât de o importantă acţiune economică şi financiară corespunzătoare în interior. Nu este destul numai să muncim şi să cruţăm. Este nevoe şi de o politică a statului corespunzătoare acestei munci. Din punct de vedere financiar politica urmărită de guvernul naţional-ţărănist în aceşti doi ani a făcut mari şi neiertate greşeli care impun şi mai mult azi: ( 1) Revenirea la o politică bugetară de bună gospodărie, atât pentru nevoia întărirei creditului din lăuntru şi din afară cât şi pentru asigurarea stabilizărei. 2) Urmărirea unei politici de impuneri potrivite posibilităţilor economiei noastre naţionale. De aceia ne-am ridicat împotriva politicei de creiare de venituri cu orice preţ prin secătuirea factorilor de producţie şi de jaf a banului public. 3) întărirea primului nostru institut de emisiune care a avut un rol atât de frumos şi de util în România Mică. Una din cauzele dezorganizărei noastre financiare este desigur şi dezorganizarea Basilei Naţionale, care va trebui să-şi reia în viitor rolul ei de factor determinant în nevoile de credit atât intern şi extern cât şi public şi privat, potrivit condiţiunilor speciale ale ţarei noastre. In ceea ce priveşte economia generală a ţării trebue să se înlesnească şi producţia şi desfacerea ei. Cea dintâiu prin sporire iar nu distrugerea ei, efect ce au avut toate măsurile nesocotite ale partidului naţionalţărănist, iar cea de a doua printr’o politică de convenţiuni comerciale chibzuite, cu atât mai necesare azi, dat fiind desechilibrul survenit în economia mondială. In deosebi pentru o ţară agricolă ca a noastră trebue dată pe deoparte o specială îndrumare în noua situaţie a concurenţei mondiale şi pe de altă parte o hotărâtă adaptare a condiţiunilor speciale ale agriculturii noastre celor generale de după război. Iată de ce este nevoea lucru pe care nu l-au priceput guvernanţii din ultimii doi ani: 1) Reasigurarea putinţei de clasare a cerealelor pentru a pune producţia noastră în măsură să lupte cu concurenţa străină sporit. 2. De depozitare a ei, mai ales îr urma reformei agrare. 3. De garantare pentru a i se asigura mai lesnicios creditul de care are nevoie. De ajutorare şi de sporire a acestuia şi nu de distrugere a lui din interese secundare de partid. Vorbind de agricultură nu aşi putea să nu vorbesc şi de greşala ce s‘a făcut crezându-se că ea ar putea prospera mai temeinic dacă s’ar prigoni cealaltă ramură de producţie: industria. Agricultura şi industria în concursul reciproc nu pot găsi decât foloase. Politica urmărită de două ani nu a fost în realitate decât în opunere desăvârşită cu nevoile generale ale producţiei naţionale şi a comerţului care o pune în valoare, iar creaţia nenumăratelor case autonome alcătuişte cea mai neruşinată organizaţie pentru întrebuinţarea banului public în folosul partidului şi al partizanilor. Nu socotesc că mai este nevoie să insist asupra acestor chestiuni cât şi a celorlalte ce au fost expuse mai pe larg in memoriul meu şi în manifestul program al partidului naţionalliberal. Se cuvine însă să reamintim că în afară de aceste impress materiale România Mare are nevoie şi de preocupări de ridicare culturală căci numai prin ea vom putea pune in valoare şi apăra ţara întregită după atâtea veacuri de muncă şi de jertfe de tot felul.* întreaga opinie publică cere azi de la partidul liberal să se ridice la înălţimea timpurilor grele şi mari prin care trece ţara. El are datoria să o călăuzească pe calea cea bună pentru ca, desnădăjduită cum este astăzi, să nu rătăcească pe căi primejdioase ce ar duce-o tocmai la contrariul de ceea ce doreşte. Suntem la o mare cotitură care poate fi hotărâtoare pentru soarta viitoare a neamului nostru. Indrumând-o pe calea cea bună Cuvântarea d-lui Vintilă Brătianu D-l C. NEAMTU D 1 VINTILĂ BRATIANU