Vocea Covurluiului, iunie 1886 (Anul 14, nr. 3059-3082)

1886-06-10 / nr. 3065

ANUL XIV. O NE 8.065. ; O N AM­ E N T­­entru România in an ... 20 leî 5 luni . . .io * [î pag. IV premiul it abonaților entru străinătate an an ... 34 lei 5 luni ... 17 * Abonamentel­­e în Galați la Ad­­istrațiunea ziaru" in districte la biu­­île postale. redacțiunea : 22 str. Mare. 10 BANI EXEMPLARUL. O rr 2 1 ^ IN TOATE QÎU­LE DE LUCRU. MARTI, 10 IUNIE 1886. _______| 1 ,­­a nuncih linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 , INSERTIUNI si rm:lame Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Artico­lele nepublicate nu se înapoesc. Administraţiunea : 22, str. Mare. Telegram© Serviciul partie, al * Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. BUCURESCI, 19 iunie.— La Se­it D. Lățescu adreseaza o interpe­­re asupra modului cum se aplicii riful autonom unei companii străine face comerţ de lemne. S’a votat proiectul de lege pentru edificarea unor articole din legea onopolului tutunurilor. — La Cameră D. Butculescu a­­nuţă o interpelare identică cu a - lul Lăţescu de la Senat. D. N. Fleva anunță o interpelare apra unei foi apărute în Bucure­şti care provocă la resbelul civil. Se voteazâ mai multe naturalismn. — Sesiunea Corpurilor legiuitoare fost prelungită pănă la 15 iunie BERLIN, 19 iunie. — G­asta Ger­mniei de Nord spune că Germania atragă ia parte la durerea Bavariei,­­ așteptă cu încredere ca desvoltarea p­oliticei interne a acestei țări să se ndeplinască basându se pe o since­itate nestrămutată. SOFIA, 19 Main. — Camera a ur­mat cu validarea nouilor sei membri Luni comisiunea parlamentară va presenta probabil un proiect de răs­­puns la discursul tronului. In cercurile bine informate se asi­gură că criza ministerială e din ce n ce mai amenințătdre. Douî miniş­­ri s’au decis a nu mai rămânea în cabinet în urma purtării D-lui Ba­­loslavoff. MUNICH, 19 iunie—Comisiunea alea­ de Cameră pentru cercetarea gestiunii regenţei a ţinut ieri o şe­dinţă secretă. I s’a cetit resultatul autopsiei, a părerii exprimate de D. Ziegler, vechiu secretar al cabinetu­lui regelui, şi a consultaţiunii Doc­torului Grashey, care a tratat pe re­gele în timpul din urmă. MUNICH, 19 iunie.­­ Grămădirea străinilor şi a locuitorilor din pro­vincie, veniţi pentru a asista la în­mormîntarea regelui, este enormă. O mulţime compactă formază şi­ruri prin stradele pe unde va trece cortegiul. Ea are o atitudine demnă şi liniştită. Tot poporul e în haine de doliu. PARIS, 19 Junie.—Senatul a fixat pe Luni discuţiunea proiectului d lege privitor la expulsarea prinţilor CONSTANTINOPOLE 19 Junie.­­ Hobart-paşa a murit la Milan.­ BERNA, 19 iunie.— Tratatul de comerciu cu România s’a ratificat. St.­PETERSBURG 19 iunie.­­• Urm&toarele numiri în personalul di­plomatic sunt anunţate în rim c­u D. Istrovo, agent diplomatici* Cair, e numit ministru plenipotenţiar la Bucureşci, înlocuind pe prinţul Urua­­soff, care merge în acei­ași calitate la Bruxela. D. Kolander, agent diplomatic la Sofia, înlocuește pe D. Hitrovo ca representant al guvernului rusesc la Cair. D. Iswolsky, primul secretar al le­gațiunii din Washington, e numit agent diplomatic la Sofia. MUNICH, 19 iunie. — Cortegiul funebru a plecat de la capela curţii la biserica St-Michail în mijlocul a două şiruri de veterani, de soldaţi şi de agenţi de­ poliţie, la spatele că­rora se îndesă o mulţime imensă. In cortegiul militar se observa mai cu fiecnt presenţa declutaţiunilor trimise de regimentele prusiane, austriace şi ruseşci a căror propietar era defunc­tul rege. Prinţul regent şi toţi prinţii bava­­reşi sau străini, precum şi ceial­alţi delegaţi, urmau carul pe jos. Defilarea cortegiului prin mulţime care părea foarte impresionată de so­lemnitatea acestei ceremonii, a durat o sară. La biserica S.­­Michael archiepisco­­pul, făcu rugăciunea,de iertarea păca­telor pe urmă coşciugul a fost depus în mod solemn în cripta regală. A se vedea ultime sem­ telegrafice pag. III. GALAJI, 9 iunie 1886. CoTeion ci Francia şi Turcia. Se­ apropie epoca comerţului nostru -inprun-­y, a comerţului de cereale. Graniţa despre uscat fiind aproape în­chisă, ne trebuesc neapărat se luăm măsuri a ne deschide graniţele de pe apă. Pe lângă Anglia vine în pri­ma linie Francia şi Turcia, acele a căror vase ne visiteaza porturile noas­tre şi cumpărâ productele noastre. Cu Francia avem un comerț total de 41,220,951, din care Francia im­portă la noi pentru 23 milioane, iar noi exportăm la ea pentru 17 milioa­ne. Acesta era în 1884, iar în 1882 noi am avut un export în Francia de aproape 27 milioane, prin urmare ex­portul nostru către ea a scăzut aproa­pe cu 10 milioane de când nu avem convențiune. Numai materii făinase și derivatele lor am trimis Franciei pentru 23 mi­lioane în 1882, 15 milioane în 1883 și 14 milioane în 1884. Materii textile am vîndut Franciei de la 1 milion 800 mii pănă la 1 milion 300 mii. Fructe și producte vegetale am vîndut de la 1 milion 900 mii pănă la 1 milion şi 100 mii lei. Cu Turcia se ştie că facem un co­­merţ total de peste 20 milioane, din care vindem pentru 7 şi cumpăram pentru 13 milioane. Productele prin­cipale ce vindem Turciei am spus că sunt lemnele, făina de grâu şi brân­­zaturile. Atât Francia cât şi Turcia au lo­vit toate produsele noastre cu o taxă vamală de 50%. Aceasta echivalezi aproape o interdic­­ţiune totală a exportului nostru pen­tru acele țări. Dacă dar vom merge până la toam­­nă cu aceasta situațiune de relațiuni co­merciale, riscăm a perde comerțul cu aceste 2 ţări, ceea ce va aduce o scă­dere în avuţia vastă publică de aproape 25 milioane, câcî nu vom avea cui vinde nici grâul, porumbul şi rapiţa a­stră, nici făina, lemnele, legumele şi brânzăturile noastre. Nu mai­­ficem nimic de animale şi vinuri. In atare situaţiune, închişi despre uscat de Austro Ungaria, lipsiţi la Dunăre de clientela Franciei şi Tur­ciei, ori­cine poate vedea că vom avea a străbate o crişă din cele mai severe. Se impune clar prevederii oamenilor noştri de Stat a ne asigura aceste 2 debuşeuri unul în orient, al Turciei, altul în occident, al Franciei. Feliola „VOCII COVURLUIULUI* 71 eau DAMA MISTERIOASA PARTEA II Don# amoruri pmtru o­ară VI (Urmare), Aurul aplaneza multe dificultăți, deschide multe uși. Pe lângă aceste D-na Meytman vorbia cu un ast-fel de accent de sinceritate, în­cât in­spectorul se puse­­ disposițiunea ei cu o perfectă complesențâ. Cu toate aceste voi s’o întrebe asu­pra pericolelor în cari putea fi com­tele de Morio. — Permite­ți de a le ținea secrete, răspunse ea, vă pot afirma că există, iată totul. Amestecul poliției în aceasta circumstanță n’ar face de cât să pre­­cipiteze o catastrofă. Să se gfesească numai comtele de Morio, şi mă în­sărcinez de a­­ protegea. Ast­fel cele două inimice mortale nu voiai­ nici una nici alta ajutorul poliţiei. Inspectorul, sedus de frumuseţa D-nei Meytman, şi prin graţia ce voia să desfâşdre când voia să farmece, se înclină fără a răspunde şi puse în­dată mai mulţi agenţi în campania. Era vorba de a afla ce devenise comtele de Morio, un june foarte dis­ti­ns, foarte elegant, foarte frumos, şi care se exprima foarte corect în fran­ţuzeşte, dar cu un tare accent angles . Nu trebue să fie foarte greu­ de găsit, (}ite cu an a*mbet unul din a­­nţi. — Aşteptaţi, reluă un altul, un june bogat, Morio... comtele de Morio, dar mi se pare că e o notă de poliţie de a 1’altă­ieri în privinţa acestui nu­me... un june ce căuta o locuinţă după bulevardul Ospitalului, în strada Es­quiros. Sergenţii de oraş au fost sur­prinşi de eleganța junelui ce se în­­deletnicia a închiria ce­va în acea mahala, și îi că în anume două case, uu altele , s’a dat poliției semnala­mentul lui. D na M­etman avea șansă, firul ce se rupsese în mânele sale se lega din nod îndată după sosirea sea la Paris. — Aide, (};se ea pune id un bilet de bancă în mâna agentului spre a’i mulțumi de acea-ta informațiune im portantă, șeii ce a devenit ?4 . — Nu pretind aceasta, D­uft, și se grăbi a face să dispară biletul, tot ce pot afirma e că acest tânăr frumos a închiriat ce­va în mahala. Raportul poliției trebue să dea numărul casei din strada Esquiros. Acest număr fu dat în adevăr , jui­mei după câte­va minute. El mulţumi cu efesiune inspecto­rului, grfet fică din nou pe agenţi, şi plecă îndată în strada E»quiros. Un ludovic pus în mâna portăresei făcu pe acesta amabilă şi vorbariţă. Un amor, un juvaier de chirig ,­­ care avusese fantasia de a lua lo­cuinţă aproape de cer. . Dar aceşti ar­tişti au idei ca niroene ! — Ascultă, îi s zise Gemma dându’i un alt ludovic, pe care ea se grăbi a’l primi, cu mare greutate am putut descoperi pe acest june, sosesc din America expres pentru a’l vedea... Dar ași voi să-i fac o surprindere. Nu cum­va ai o a doua cheiă a apar­tamentului ?

Next