Vocea Covurluiului, august 1886 (Anul 14, nr. 3110-3136)
1886-08-01 / nr. 3110
VOGEA COVURLUIULUI ieri seara U Bălțătești spre a aduce în Bucureșci pe răposatul D sele tată. — Consiliul comunal s’a întrunit ieri spre a fixa programa pentru înmormîntarea primarului capitalei. — Ieri a trecut prin Bucureșci un curier special al M. S. Reginei Angliei, însărcinat a duce o acrizere principelui Alexandru la Sofia. — Medicii, în urma consultului ţinut ieri la P. S. S. Mitropolitul, au hotărît ca înaltul bolnav să urmeze cura în Bucureşci. — D. V. Alexandri, milliatrul ţirii la Paris, a părăsit Francia şi va apar direct la Sinaia via Predeal. — Consiliul general al învermintului, va fi convocat în luna Septembrie, spre a desbate noul proiect de lege, asupra inatrucțiunii publice. — Se opune Națiunei că guvernul ar fi hotărît convocarea Oamenilor pentru finele lunei Septembrie, aceasta în scop ca în cursul lunei Octombrie să facă a se vota în grabă mai multe legi de interes local. Guvernul vede cât de puţini poporani îşi vor presenta partizanii aei ca candidaţi la viitoarele alegeri comunale, şi voeşce prin înşelăciuni şi tertipuri să câştige buna credinţă a alegătorilor. — Da. Cogălarieanu a plecat în Dobrogea. — Cunoscutul agitator izraelit Armand Levy se află acum în Iaşi unde se ocupă a studia starea coreligionarilor aer din Moldova. — Cetim în Voinţa naţională . Ieri acra MM. II. Regele şi Regina h’au informat de starea sănătăţii I P. S. S Mitropolitului Primat, care, după cum suntem informați, a petrecut o noapte mai liniștită. I. P. S. S a fost visitat ieri de diminață de D-nii Dr. Maldireacu și Istrati. — D. general Radu Mihaiu, ministru al lucrărilor publice, plecà asta-seara la moșia D sele Costescu, împreună cu familia D-sele, care va sta acolo totă luna lui August. — D. A. Stolojan, ministru al domentelor, a adresat tuturor autorităților din țară o circulară privitoare la serviciul statisticei Statului. — Tribunalul de comerciu din Capitală a declarat în stare de faliment, după cererea lor, pe comercianții Iosef Blumberg şi Z Friedman. Epoca încetarea plăţilor a fost fixată provisoriu la 21 Aprilie 1886 Jude comisar a fost numit D. supleant civil V. Vores, iar sindici provisorii D-nil A. Schwartz, creditor, şi A. Taciau, advocat. Sus numiţii faliţi au fost arestaţi, iar averea lor mobilă sigilată. — Camera de comerţ din Cernăuți. (Bucovina) a hotărît delegarea unui comitet special care să stabileasca măsurile, prin cari s'arputea paralisa urmările rupturii raporturilor comerciale cu România pentru industriaşii şi lucrătorii Bucovinei. Comitetului special vor aparţinea toţi deputaţii bucovinei ai senatului imperial şi ai dietei ţării. In adresarea de bine-venire către noul ministru de comerţ al Austriei, camera comercială din Cernăuţi face următorele observări : „Regretabila rupere a recţiunilor economice cu România a atins interesele Bucovinei în mod simţitor. Existenţa multor familii de industriaşi şi neguţatorii este ameninţată, ceea ce pe cameră o umple de îngrijire pentru viitor. Reducerea tarifelor pe lemne U caile ferate către Triest şi Rusia nu vor ajuta mult ci este de lipsi reintoarcerea , tractate favorabile cu deosebire cu România, chiar şi cu unele jertfe din partea Austriei. — Cetim în Romanul : Prefectul de Constanţa a raportat ministerului de interne că sul fost prinşi 27 de inşi din banda de tâlhrl ce cutreera Dobrogea. Cronica, esstexiexa. — La Dublin a avut loc o intrunire a membrilor irlandesi din parlamentul angles. D. Parnell a fost reales de preşedinte al grupului şi D. Justin Mac Carthy vice preşedinte. D. Gray a propus urmatoarea resoluţiune : »Partidul irlandes profita de aceasta ocasiune pentru a si reînoi încrederea sea în membri, cari l’au representat în timpul celei din urma sesiuni şi pe care ţara i-a retrimes în parlament." O altă resoluţiune a fost propusă de D. I. Dillon : „Afirmăm din nou dreptul poporului irlandes la self government şi declarăm că nici o altă măsură de control legislativ sau executiv asupra Irlandei afară de cele cuprinde în bitul D-lui Gladstone, nu vor putea fi primite şi considerate ca o soluţiune a cest unei naţionale irlandese" Doctorul Kenny a presintat urmatoarea moţiune. »Condiţiunea claselor muncitoare irlandese chiamă toata atenţiunea noastră și vom profita de toate ocasiunile ce ni se vor presenta pentru a apăra interesele comerciale ale țarei.* D-na Parneli a propus apoi să se mulțumască călduros Irlandesilor nu numai din Irlanda, dar din lumea întregă, pentru simplile generoase ce au manifestat member. popor ulm irlandes în lupta ce j^eprins. Toate aceste moţiuni au'fwi primite La ieşire, membrii irlandesi au fost videclamaţi de mulţime. — Diarul Standard (fice că este in posiţiune d’a afirma că, contrariu aserţiunilor mai multor (fiare francese, Anglia şi Germania au stat cu totul străine faţă cu negociările dintre China şi Vatican Aceste două puteri nici n’ail cunoscut negociările augugeate de cât numai după ce ele ajunseră foarte departe. După Standard aceste negociări au început în urna invitaţiunei guvernului chiur. Banii se câştigă uşor la I Paris. — Un artist comic, din una din pro-*1 vinciele Franciei cât se poate de avar, ajunge într’una de 4*1® ’!» Paris și fiind apucat de o durere de dinți foarte violent se duce la un dentist pentru a ’l scoate dintele care ’l supăra. Intr’o clipă de ochi dintele ’l este scos. — Cât vă datorez ? întrebă pacientul restabilit. — Două preci de franci, răspuns dentistul. Artistul se strâmbă, plătesce cu necaz și se duce apoi să se întâlneascâ cu camarazii săi, cari se aflai! într’o cafeneă. — Ei bine, cum găsești tu Parisul ? ’1 întreba unul dintre prietini. — Foarte frumos..., și cât de uşor se câştigă banii aici. Inchipuiţi-v6 : chiar acum 'mi am scos un dinte şi de şi operaţiunea n a durat de cât un minut, însă asta m’a costat douezeci de franci. — Ei bine ? — Ei bine, la ţară, unde asemenea ’ml am scos o măsea, dentistul nu ’ml a luat de cât diuci fraud de şi m’a chinuit mai bine de trei sferturi de cias. O dramă. — „LTtalie“ scrie, că zilele acestea dispărură din Milan Un tîpër de 23 ani, anume GiossueJoasa, și o tînĕrâ în etate de 18 ani, anume Anghelina Viagno, pe care un ade-j verat amor îl vuia. Părintele fetei declarase de mal multe ori, că nu va da pe fiică-sea lui Cosbo. Acest refus nu făcu de cât să înflăcăreze și mai mult pasiunea celor don! înamorați. Acum câte va 4'^et Giossue reînnoi cererea sea de căsătorie. Acesta fu o ultimă încercare, un fel de ultimatum, la care părintele in flexibil respunse prin obicinuitul sourelus, care trebue să fi hotăit pe tineri să fugă. Familia fetei, descoperind fuga el, fu cuprinsă de desperarea Filip și pe Valentina în acea seară. Era urgent a le spune ceea ce se petrecuse, dacă deja nu sciail. Și dacă erad în curent, trebuia a-i asigura, prescriindu-le măsurile de prudenţă şi de apărare ce comporta situaţiunea. Dar nu era să se ducă la amicii sei de cât pe la 11 ore. Montadert se duse la 4**rul seu, unde de câteva zile nu mai făcea decât aparițiuni scurte. Lucră până la 8 ore, se puse în curentul faptelor 40 lei, apoi se duse să prânzescâ. XIX. Mica casă din strada St.-Vincent unde Montadert instalase pe Filip și pe Valentina era situată pe ceata dealului despre Sf.-Ouen șiS-Dinis. Era o dârâmăturâ vechiâ, ruinată și putredă, cu păreți! plini de um*»deU, o easi sinistă dacă n’ar fi fost încunjurată de un fel de mică pădure necultivată, plină de mister şi de tăcere... dar pe care o înveseli* cea mai mică rază de soare. Locuinţa era cu un etagiu. Jos erau două camere pe cari umezeala le făcea cu totul nelocuibile. Deasupra trei camere mici, ceva mai puţin dărăpănate decât cele de jos şi a căror locuire era aproape suportabilă. Din prima 40 se făcuse totul spre a face acea tristă casă de locuit. Se aprinseseră în câminuri enorme focuri, cu cari se mai uscaseră păreţi. Se transportase în grabă câteva mobile din strada Brochand și din strada Tournefort in strada St Vincent. Valentina avea de aci înainte un colț de ajuns raufortabil unde mobilele sale de jună tate fuseseră instalate în un arangeament aproape identic cu acel din mica cameră de la mătușa sea Diiz. Camera din mijloc fusese transfor mată într’un fel de mic salon unde fusese pus pianul. Cât despre a treia cameră, era destinată pentru Filip. Valentina mergea mult mai bine, și cei doni juni nu se mai pAraaiml Herbei petrecea ore întregi lângă mult iubita sea. Apoi, când acesta adormit, se retrăgea in camera sea, lăsând toate uşile deschise, spre a auzi cea mai mică chiemare, și lucra o parte din nóapte la un mare roman ce trebuia să apara în curând. In acea verâ, pe la 11 ore, Filip stătea ca de obicei, lângă Valentina. Cei două juni vorbiau de amorul lor, de viitorul lor, de fericirea lu apropiată. Vilguérin venise 4'Uft* Se anunțase visita lui Montadert și’i găsise plini de liniște și de în încredere, ne cunoscead evenimentel de la cimitirul Batignolles. Juna feta nu voise să adormit înainte de venireafi«riatului. E așteptau pe Montadert. Afară vîntul sufla în arbor! cu un murmur asemene cu acel a mării vefj tea în depărtare. Negreșitul local și era, totul era lugubru. Valentina se Infioră puții dar presența iubitului seu o asigur și o calma. De o data se sculă pe jumătat pe pat. — Mi se pare că s a sunat. 4*8e e Filip întinse urechea și n’auzi u mic.