Vocea Covurluiului, septembrie 1886 (Anul 14, nr. 3137-3161)
1886-09-26 / nr. 3158
NUL XIV. Nr. 13.158 ONAMENT mini România i an ... 20 lei luni . . .iot pag. IV premiul abonaților atru străinătate a an ... 34 lei luni ... 17 abonamentel se n Galaţi la Adtraţiunea Siarudistricte la bine postale. 10 BANI EXEMPLARUL. edacţiunea: 22 str. Mare^ | APARE IN TOATE CHLELE Du LUCRU, | Adminiatratmaea , str. Mare. VINERI, 26 SEPTEMBRIE 1886 ANUNCIE linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 , INSERTIUN ti RECLAME XtPagina III : 80 bani "vLa Cronică : 2 lei ^Repejirili se fac cu ij'îat însemnat. • ; : Scrisori nebanca'e Se refusa. — Artie o* v.'tele nepublicate nu st înapoesc. Xeleg'xsim.e Serviciul part. al .Vocii Covurluiului* AGENȚIA HAVAS. mCHANIE, 5 Octombrie.—Genealul Kaulbars a sosit ieri seara h haine la 9 ore. A fost primii depuUțiune a locuitorilor cu gătele de: »Tràescâ împăratul F riescu Bulgaria independtnta !f ipoî deputațiunea explică generali că popuUțunea are încrederi patriotismul regenții și că roge împărat să primeascâ data «legeri stabilită de acest», pentru că e ent să se alega un prinț și sa st lepseasca culpabilii, freneralul se nelinişcesce despre oițelor și a impositelor, apoi dem nitorilor motivele pentru cari în satui consideră ca imposibilă vii ea întrunire a marii Adunări, din isa lipsei de candidat, a cărui alee e reservată Europei, de und ua necesitate de a întârzia datgeilor. El îşi termină alocuţiunea gând: Trăască Bulgaria! SOFIA, 5 Octombrie — Se consi a pria cercurile diplomatice cj .a alegerile s’ar tace cu o die maie de cât data fixită de guvern, :*U ar micşora încordarea raporîlor dintre Rusia şi regenţa şi ai ta mai cu seama incidentele ce s’ai tea produce 1» Ruaciuk şi Varna, de generalul ar găsi de sigur mineca viitoare, cjiua alegerilor. Să speră că guvernul va consimţ accepta aceasta amânare, dacă e cel în mod oficial de Rusia, ceea ce fi pare punctul de plecare aleînțelegeri mai depline. ST.-PETERSBURG, 5 Octombrie, Journal de St.-Petersbourg) cu oca-ziunea discursului lordului R. Churchil), zice că dacă solicitudinea inglesă este numai un articol de exportațiune, Egiptul va profita de acesta. Interesul ce poarta Anglesii pentru unirea Bulgariei a fost demonstrat prin acțiunea lui Beaconsfield, care a tăiat Bulgaria în două. Grecia va găsi dragostea Anglisilor pentru Statele balcanice intermitente şi nu generală. Sultanul va concilia cu greu politica lordului R. Churchill cu solicitudinea torilor pentru integritatea otomana. Deosebirea între puterile pacinice și cele agresive e forte originală. Care putere deci a reuşit să stingă germenul conflagraţiunii ? Pentru că Angiut e hotărîtă a mănţinea înţelegerea şi resolva într’un mod pacific dificultăţile, sperăm că ea va secunda silinţeie Ruhe! pentru a stabili ordinea normală în Bulgaria. Rusia voeşte numai să dea pasiunilor timpul de a se linişti, pentru a 33 alege deputaţi în cunoşcinţa de causa. Pentru că operarea de împăcare răspunde interesului tuturor, afara pote de al dictatorilor cari voesc sa păstreze puterea, concursul lordului Churchill ne este asigurat şi ne bucurăm sincer de acesta. VIENA, 5 Octombrie, — Clubul aistro ungar a presentat Camerei deputaților un proiect de lege ce creeazâ camere de lucrători, cu o organisițune conformă camerilor de camerei. Aceste camere de lucrători vor trebui să numeascâ 9 deputați în Reichsrath. VIENA, 5 Octombrie. — Courespondența Politică comunică că prințul Alexandru hotărîndu se în mod definitiv de a se retrage în vieța privată, agitațiunile bulgare în favoarea sea n’ar avea nici-un sorț de reușită. VIENA, 5 Octombrie. — Imperatul a făcut asera visită de congediu regelui Serbiei. SOFIA, 6 Octombrie. —Seriea ce a circulat în privinţă garnisoanei din Rusciuk, care sa 4*cea că s’a pronunţat contra regenţei, e fără temei. Din contra ofiţerii acestui oraş şi-au manifestat devotamentulj cătră guvernul actual, cu pessiunea unei scrisori ce generalul Kaulbars o trimise comandantului oraşului, locotenentul-colonel Tilov, care invita pe acest din urmă să pună în libertate pe ofiţerii arestaţi. Comandantul a retusat areste, referindu se guvernului central. Acest incident va face obiectul unei note a guvernului bulgar cătră puteri. S’a renunţat de a se amâna cu 8 zile d.ta alegerior, după cum fusest vorba ieri Generalul Kaulbars, părăsind Vratz», a fost obiectul unei porţiuni a vreo sută de Zukovişti. Circulă scrie» că generalul ar renunţa de a ’şi urma cate oria şi C£ ar pleca direct la St.Petersburg , dar acest sgomot pare nefundat. Se scrie din Sofia cătră Noua Presă Liberă că arestarea comandantulu de brigadă Svareff, care întreţine* relaţiuni clandestine cu generalul Estulbars, produce oarecare sensaţiune BERLIN, 6 Octombrie.— Kreuzzei* tung blameza pe Rusia autocrată, pentru că lucreză în Bulgaria prin mijloace revoluţionare. Weserzeitung susţine proiectul de alianţă dintre Anglia, Austria şi Germania, ceea ce ar parazisa cu totul pe Francia şi Rusia. VIENA, 6 Octombrie. — După Noua Presa Liberă) caletoda lordului Churchill , Berlin s’ar fi decis în urma unei invitări a comtelui Herbert de Bismarck. VIENA, 6 Octombrie. — Bugetul comun pe 1887 fiind definitiv fixit, DelugAţiui le vor fi convocate . Pesta pentru 4nna de 4 Nouembrrie. D. Tisza a fost primit ieri de regele Serbiei. A î« vedea ui misse seri telegrafice pag II. GA L A J, 25 Septembrie 1886. Scarea lucrurilor în Bulgaria de la sosirea delegatului rus, generalul Kulbars, a început a inspira Îngri*j;ri serioase. Pria conduita mea generalul rus nu face decât a înăspri spiritele, câci se purta ca un adeverst dictator, tratând Bulgaria ca pe ce^ din urmă guberaia rusă. Guvernul bulgar caută a evita orice provocaţiuni, dar în aceşi timp ţine o atitudine fermă faţă cu pretenţiunile trimisului rus. Acum agentul imperiului de nord cutreieră Bulgaria, sub pretext de a se convinge despre starea spiritelor din ţară. Multe cifre vnse cred că acesta caletoria n o face de cât cu scopul de a produce agitaţiuni şi conflicte, cari să justifice o intervenţiune a Rusiei. Guvernul bulgar resistă pănă acum la pretenţianile ruseşci. Fără îndouelà liola VOCII » COVURLUIULUI* COMTESA PIEGiiA PARTEA V. MESSAUDA V. (Urmare) 73 Şi din buzele sele contractate de rere și mâniă căzu de trei i rl ait cuvînt : — Laşul ! laşul ! laşul !.. Ifi pusese amîndouă manele dinatea feţei spre a’şi ascunde rușinea ; r mânecele hainei sale ertu udate ''lacrimi ca o țesetură uşoră întins» pămînt când aurora aspiră lacri de diminețel. Și pepiul sen svea, aproape virginal rădică convulsiv sub suspine. Pierrefort îi apucă mâna. — Nu insulta pe șef, Messanda ; îți jur tu, care sunt un soldat, că sa aperit bine și nobil... — A fugit ! — Dar nu, s’a retras o respingere, dar nu o învingere... un fapt de resbel în fine, care n are nimic spre a te desoia. Mă asculți ? — A fugit! Pierrefort, decurugeat prin acea îndeletnicie desperată, lăsă mica mână ce strângea în acea, se sculă și se îndepărtă cu câțiva pași. Deodată Araba se sculă în genunchi, și atrăgând pe Said spre ea . — Tu care ești din rasa mea, fiu al lui Alah, r&spunde’mi ca și cum te ar întreba chiar profetul ! Acel căruia aparțin a fugit, da, a fugit dar dinaintea cui ? — Dinaintea noastra, Messaud» ! — Taci, nu acesta te întreb ! Luptele sunt nişte dueluri mari în cari fiecare și alege un inimic... Cine era adversarul lui Abderrh&man ? cine e acel din ai tăi dinaintea căruia șeriful a fugit ca un sac dinaintea leului ? Spahiul desemnă pe Pierrefort cu gestul. —■ E locotenentul, femee. Messanda se sculă în picioare, dreaptă, răzimată de zidul contra căruia corpul său se lipia ca o trestia. Avea brațele întinse ca o crucificată și ochii plini de exter. Și de o dată, cu o voce cantatoare, începu un fel de recitețiune ce avea asemănare cu o melopeă : — O ! Ali ben Kaddur, tatăl alor mei, șeful rasei mele, pentru ce a dat pe fiica tea, și banii tăi, și bijuteriile tele, și tropile rele, și armele rele, lui Abderrhaman, omul Beni-bu- Slimanilor? Pentru ce, tată ?... Pentru că erai cel mal vestit cavaler din tribul teu, după cum el era cel mal vestit din al seu; pentru că tu erai cel mal bun trăgător din duar și nimene în ksurul seu nu scU ca el să facă să vorbească praful de pușcă ; pentru că tu erai vitosul, bravul şi fiindcă şi el era numit bravul şi vitosul !... Ai fost înşelat, stăpânul meu, o ! Ali-beu* K ddur ! tatăl alor mei! şeful rssal mele ! .. Şi iată că a venit un om, un ghiaur, un rumi, care’mi dă aceasta ruşine supremă de a găsi un răsboinic mai îndrăsneţ decât acel căruia mai dat Soţul meu a fugit cu laşitate ; nu mai sunt a celui mai brav, după cum voiai tu, tată, după cum îmi prezisese maraburul !. . Vocea sea slabi, pleoapele sale se lăsasă pe jumătate asupra ochilor sei