Vocea Covurluiului, octombrie 1886 (Anul 14, nr. 3162-3188)
1886-10-26 / nr. 3184
abonament pentru România Pe un an . . . 20 lei , 6 luni ... 10 • Vezi pag- IV premiul atent abonatilor pentru strainatate Pe un an ... 34 iei , 6 luni ... 17 * Abonamentel se fac In Cialaji la Administra puneajiarului, in districte la biururile postate. ANUL XIV. Nr. 13.1 34. 18 BANI EXEMPLARUL. (G«l»tî ei Biiil» 5 bani). DUMINECA, 26 OCTOMBRIE 1886. ANUNCIE linia petit Pagina IV : 40 bani , III : 80 » INSERTII'NI fi RECLAME Pagina III : Sobauii La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se -eiusa. — Articulele nepublicate nu se înapoesc. APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU. I Administraţiunea : 22, str. Mare. Redacţiunea : 22 str. Mare Pentru D-nii alegatori. Pentru cunoscinţa lor alegetori le punem în vedere urmatoarele disposiţiuni a legi electorale comunale : triuroul electoral va fi presidat de unul din membrii tribunalului tras U sorţi cu treifile Înainte de alegere Preşedintele va fi asistat U doui scrutători şi doui secretari traşi sorţi de preşedintele biuroului dintre alegatorii presenţi la deschiderea colegiului. Va fi numai o secţiune de votare în localul primăriei. Operaţiunile alegerii durezi o singură z zi. Deschiderea colegiului se face U 9 oare diminața, și scrutinul rămâne deschis pănă la 5 ore acra La acest ora președintele face o ultimă invitare alegătorilor să vină să voteze, dacă încă n’au votat. Dacă nu răspunde nimene la acest apel, președintele declară scrutinul închis şi procedezi la despo’srea Iul La cas îpse când se vor mal présenta ale- Ifÿjtorl cari n’du votat, scrutinul va sla deschis pănă vor vota şi acel ale- I getori, ne puteodu-se în tot casu prelungi votare» peste ora 10 sers. Alegerea se face prin liste tipărite, cari vor conţinea nuoerul candidaţilor de ales, adecă pentru comuna neatru 10 la colegiul 1 şi 8 la colegiul II. Aceste liste se vor depune la preşedintele biuroului în dimineţa z zilei de votare, după deschiderea colegiului, în termen de 6 ore, de la 9-10 ore, tipărite în atâte exemplare câţi alegetori are colegiul Ori-ce alegetor sau mai mulţi au dreptul » propune liste de candidaţi. « Votarea se face astfel : alegetorul presinte preşedintelui cartarea de alegetor («aci în comunele urbane alegerorii trebue să posedeze a semeni care spre a putea vota), preşedintele di alegătorului un plic şi listele presentate, cu cari, trecead singur în o cameră secretă, destinată într’acest scop, introduce în plic una din listele primite, ori care va voi, îndouită ast-fel ca să poata fi introdusă, lipsee plicul şi ’i îamâneza biuroului, care’l depune în urnă. Plicul se va stampila de biurou CLudtdţițil Sîiî delegații lor vor putea adăoga și stampila lor. Spre a putea cineva vota, trebue să fie înscris în lista electorală și să aibă carta de alegător. Cu toate aceste biuroul e dstor să primeascan vot pe acel ce vor înfățișa o hotărâre definitivă prin care li se recunosce dreptul de alegător. Sunt aleşi la primul scrutin cei ce întrunesc majoritatea absolută a voturilor exprimate şi tot de o dată un număr de voturi egal cu o pătrime a alegătorilor înscrişi. Ne putefi nu se obţineau prima votare majoritatea absolută şi numărul de voturi prevejute mal sus, se va proceda la balotagiu între toţi candidaţii cari n’au isbutit la primul scrutin. In acest cas alegerea se va face cu majoritate relativă şi ori care ar fi numărul voturilor. Balotagiul va avea loc în cea d’intăi Duminecă viitoare. In cas de paritate la balotagiu, va decide sorţul. Situl se va trage înJiua alegerii de preşedintele biuroului. Xel©grxa,32Q.e Serviciul part. al ,Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. TÂRNOVA, 5 Nouembrie. — Ne nfundăm din ce în ce mai mult în chaos. Ier! părea că primii paşi erau făcuţi pentru o reconciliere cu partidul zackovist, ceea ce ar face pe Rusia să înceteze cu ostilitatea ei. Astăzi pare că trebue renunţat la o astfel de eventualitate. Depeşa mea de ieri ve informa că şefiu început între vorbiri între deputaţii zakovişti şi şef ai lor ce se sflă la Sofia Raspunsul D-ul Zinkoll se poate resuma ast-fel : Demisiunea regenţei şi a ministerului, disolvarea Camerei şi formaţiunea unui minister, fără regenţă, sub anopidiele generalului Kaulbara.. Pe de altă parte se ştie că membrii guvernului doresc foarte mult să ajungă la o înţelegere, dar după dînşii, ei nu pot face acesta de cât ocrotind cât se pote mai mult indepenienţa ţerii. O altă liniă de conduită n ar face alt de cât să rădice contra lor, die el, o oposiţiune formidabilă, fără resultat practic din punctul de vedere al soluţiunii. După opiniunea ce o profeseza mai mult, guvernul, făcend abnegaţuue de el însuşi, sar retrage, dar puterea ce i-ar succeda va trebui să fie compusă dintr’o regenţă şi dintr’un minister, pentru a se bucura de o forţă de acţiune suficientă în ţară, şi nu numai dintr’un minister după părerea D Iui Zankoff. Afară de asta Adunarea ar trebui să fie lăsată stăpână de a constitui acest guvern care putea fi compus din tote partidele. Adunarea apoi sar disolva, fără a proceda la alegerea prințului. Acesta pare a fi maximul concesiunilor ce se pote face, dar acordul nu e încă complect între membrii acestui partid asupra tuturor acestor puncte. De altmintrile, cu tote că membrii partidului zad hovist ai de gând să se retragă din Adunare, dacă acesta ar proceda la alegerea unui prinţ, chiar aceşti membri consideră ca puţin excesiv programul D-lui Zankof şi stăruesc pe lângă acest din urmă pentru a’l face să accepte modul de a vedea al partidului guvernamental. Ajunge vor orea o înţelegere ? In ultimul moment D. Zokoff răspunde că menţine programul seu. Se vede neapărat în opiniunea emisă de D. Zuikott’ opiniunea generalului Kulbars chiar. Deputaţii spun că Rusia trebue astâefi să uşureze isprăvirea crisei, fără a lăsa în urmă germeni de oposiţiune şi fără a crea o antipatia care n ar fi făcută, spun ei, spre a consolida influenţa sau în viitor. »Pentru ce,fie el, Rusia nu se explică sincer asupra mijioacelor pacifice spre a ieşi din greutăţile de faţă ? Şi e acasă că voeşce să urmărescc cu orice preţ o ocupaţiune a ţerii. Iată paieile cari circulă printre grupuri şi sentimentele ce se observă în întrunirile deputaţilor. Aşteptând, Adunarea termină verificarea puterilor, şi după răspunsul la discursul regenţei, dacă nu se iveşte nimic pentru a reînoui întrevorbirile în vedererea unei înţelegeri, ordinea zilei va aduce alegerea prinţului. VIENA, 5 Noiembrie. — Ziarul Die Fresse, apreciând discursurile pronunţate ieri de comtele Tisza şi D. Smolka, constată că acest din urmă a voit numai să indice o liniă de conduită Delegaţiunii, in faţa dificultăţilor actuale, fără a face să ne presimtă că pacea Europei e într’un pericol iminent. Freue Jugblatt crede că D. Smolka, în pledoaria sea patriotică în favoarea cererilor ministrului de resbel, a exagerat situațiunea, cu gândul că ministrul afăcerilor străine va fi în stare Felicla .VOCII COVURLUIULUI* C1TJL FATAL SA.XI Crima locotenentului. VII {Urmare). 12 MARTIRIUL UNEI MAME PARTEA I. Pr 111 zil l. — Abia ’mi ieșiră din gură aceste cuvinte, și veciui pe comandant devenind foarte palid ; mâna sea drepta I s ® rădică ca spre a începe un gest de ameninţare. Dar atât de mare era imperiul asupra Iui şi forţa de voinţa a acelui nou, încât îşi domină teribila sea emoţiune, şi facend două paşi sprej mine şi încrucişându’şi braţele pe pept, să întrebă aproape cu buişce : J — Ia fine nu fără motiv vii să me insulţi astfel acasă la mine, sur- I mane copile !... Şi vedem, ce vrei ? .. . — Vreau să’ţi iau viaţa sul să’ţi I dau pe a mea... — Aşa dar me ureşcl, Marcel ? ! — Din tot sufletul !... — Pentru ce ?... — Pentru că te uresc !... Situaţiunea era mai mult de cât gra*ivă, era oribilă, şi cu tote aceste coman- dantul, auzind acest răspuns, nu se * putu împedeca de a zimbi... laţelegea bine că nu eu vorbiam, că raţiunea, inima, voinţa şi chiar instinctul îmi lipsise !... I După o foarte scurtă tăcere îmi scrise : — Astfel îți trebue un duel ?... — Da, un duel de morte... — Ei bine, fie după voința D-tele... Un de martori pe căpitanul Verner și pe locotenentul Paul de Cernay... trimite-le martorii D-tele și trimite demisiunea D-tele colonelului... ne vom bate mâne... — A ! strigă ea lovind din picior, nu înţeleg astfel ! Nu sunt din acel ce cred că se pote lăsa să se răcesca răsbunarea ! Şi afară de aceste, dacă mi-aşi trimite demisiunea, dacă sar afla amestecaţi martori, ştii ca şi mine că s’ar face duelul imposibil. Voeşd să’ţi adăpostesci laşitatea !... Comandantul nu observă nici aceasta nouă insultă. — Voeşcl viața mea, c zise el cu cel mai mare sârge rece, voeşcl sa'ți saturi răsbunarea prin un duel de morte, şi feful de a te bate mâne ! .. Din momentul când ai intrat la mine, te am înțeles rău, dar acum mărturisesc că nu te înțeleg de loc !... Dacă ştii şi Dea, spune’mi ce aştepţi de mine... — O luptă imediată, chiar aci, şi fără martori... — Dacă mal ucide, ai trece că m’ai asasinat... — Ce’ţi importă !... Primeşci ? — Nu, refus... — Dar atunci... atunci .. strigăi eu cu furiă, eşci de o sută de ori mal laş de cât credeam, şi trebue să te pălmuesc spre a te sili să te bați ? .. Sărisem pănă la comandant, rădicasem mâna spre a’l lovi în față. Dar mâna nu căciu ; el îmi apucase brațul în sbor, ca într’un cleşce de fer. — Nenorocit copil, murmură el apoi respingându mă cu o forță atât de neresistibilă, încât mă dădui în