Vocea Covurluiului, ianuarie 1887 (Anul 15, nr. 3238-3262)
1887-01-01 / nr. 3238
. * ANUL XV. — Sin 8.238 ONAMENT pentru România Pe un an ... 20 lei • 6 luni ... i6 . Vezi pag. 1V premiul oferit abonaților pentru străinătate Pe un an ... 34 lei , 6 luni ... 17 * Abonamentel se fac in Galați la Administrațiunea fiamul, in districte la bruuarile postale. 10 BANI EXEMPLARUL, JOI, 1 IANUARIE 1887. ANUNCIR linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 . INSERTIUNl ți RECLAME Pagina III : boLani La Cronica : 2 lei Repețirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nebancate se refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. Redacțiunea : 22 str. Mare. ||| APARE IN TOATE piLELF D£ LUCRU. | Administrațiunea : 22, str. Mare. 'X'oleg'xam.a Serviciul part, al ,Vocii Covurluiului* AGENȚIA HAVAS. PARIS, ii Januarie, — D. Goblet! i primit pe delegații bulgari cu titlu ^vat. El le a spus că n’are nimic ie ad gat la r*- aunsul D-lui Fleureris.* Francia, aaaogă președintele consiliuluî, nu încerca de cât simpatii pentru libertatea popoarelor, dar trebue să se ocupe înainte de toate de proprieté sele interese. Dar nici-un interes particular n’ar explica mijlocirea sea în afacerile Bulgariei. Francia n’ar putea de altmintrele să uite legăturile ce unesc pe Bulgari cu nişte puteri cu cari ea întreţine legături amicale. Ea nu poate de cât dori o soluţiune grabnică şi favorabilă a unei situaţiuni care astăzi este pentru Europa întrega o causa de tulburare şi de îngrijire. ■ ’ Întrevederea, foarte curtenitoare, n’a ţinut de cât câteva minute. GÖTTINGEN, ii Januarie.— Nóaptea trecută, 2 ore după representaţiune, a luat foc teatrul oralul. T0tă clădirea a fost nimicită. ÎN a fost din iertare nici-un incident de peisoa ie. SOFIA, ii Januarie. — Ar fi diminaţă la gara din Filipopole o mulţime numeroasa aştepta pe D. Zankoff, pe care ’1 primi prin fluierături şi strigăte de : *Jos trădătorul,. Poliţia a avut multă greutate ca să linişcescă mulţimea, care la plecarea trenului aruncă cu noroiu pe vagonul in care era D. Zankoff, Guvernul a cerut în mod oficial să se rădice carantinele cari lovesc acum proveniențele din Bulgaria. a se vede» «îtîtac »ein teiegr»!:»'« pag ICI GâIAI31 Decembrie 1886. încă o pagină ruptă din cartea veciîiciei, încă un an se duce spre a nări vechimea omenirii ! Anul 1886 ne părăsescej. ntpj^ *r'îidă, spre a nu ne lăsa dtapât aminirea teribilei crise economice prin care am trecut şi a încurcăturilor politice în cari încă suntem. Omenirea blândă şi îndelung răbdă,ore uită lesne ce a trecut şi se im- presioneză răpide de ceea ce aspiră. De aceea fie care uităm în ultimele ore ale anului ce se duce durerile ce ne a căşunat, şi mâne copiii, vecinica emblemă a unui viitor mai bun, se vor scula spre a îmbrăţişa părinţii cu urări de : Să trăiţi, Să ’nfloriţî, Ca merit, Ca perii, In timpul primăveriî, Ca tomna cea bogată, De tóte ’ndestulată ! Iar părinţii, răspundend la gingaşele urări ale celor ce iubesc, le vorJice : Să trăiţi voi, Franţele şi viitor:d . .. _... La noi e putred merul Şi tot ce’l de sperat Sunt simburii din el !.... # La simţurii neamului român ne adresăm şi le s Jicem : Priviţi la trecutul nostru şi îngrijiţi de viitorul vostru, care e viitorul României. Faceţi ca anul ce vine să simtă libertatea, şi purificaţi înlăuntru prin independenţa caracterelor, să arătăm Românian afară prin splendarea viitorului. Grele pete vor mai fi cailele prin cari vom trece, dar desigur numai lungi nu pot fi, câci conşciinţa în ţară începe să se deştepte, şi atâta înge*' rchiare ce a suferit comerţul, ce rit plugarul, muncitorul, pro* il, nu pot să nu ’ş! reia viaţa, şi sprijinul în un viitor foarte ap? ! 1 presimţiri străbat sufletul no când scriem ultimele linii în ub.nrile jare ale anului 1886! Voct Covurluiului, care astătiî întră un al 15-le an al existenţei sale, se simte.E deosebi datoare a exprima simţimintele selej de gratitudine tuturor cea iubit'o şi prin concursul lor astăzi în posiţiune de a deveni n organele bătrîne în ţară şi ia un loc de onoare printre o română or ca şi în trecut Vocea va , un organ independent şi liberal, gata a fUpta pentru căuşele menite a duce România spre progres pe cai noraie şi prin ţegi democratice. Urări ‘cetăţii nostre iubite, urăm f retaţelor gălăţeni, a căror sarta am fi iparagit’0 în dureri ca şi în bucuanul nou să le aducă o viaţa noua de înoire şi prosperitate, o bogăţie şi o sănătate în viaţa privată, ca şi o bogăţie de o stare mai bună în viaţa publică. Şi atunci ieşind din greaua ierna politică prin care trecem şi privind spre primavera ce aşteptăm, să s zicem ca poetul : A trecut ierna geroasa Câmpul iată’l înverzit ! Salutare, primă-vdră, Timp frumos, bine-aî venit ! lor ce anunară. Exorxica locsulă. — Cu numerul present Intrăm în anul el 15-le al existenței noastre. Acesta e mult în țara noastra pentru un și ne putem făli că suntem singurul ,iar dia provincia caotidian care a atins acestea durată, ba chiar între 4’-r^~e din capitală nu este de cât unul care să aibă o vechime mai mare ca a noastra. Nu datorim aceasta lungă existență da cât sprijinului și îmbrățișării ce neîntrerupt ne a acordat publicul, cărui» îi aducem mulțumnrile noastre cele mal cordiale. — Lupta spune că se confirmă zgomotul despre disolvarea consiliului comunal de Galați. Unul din motivele ce ar conduce pe D. Brătanu , aceasta hotărîre e refuzul consiliului de a admite ca comuna să încheie o transacțiune cu Societatea financiară în privința acțiunilor egourilor ce acesîa deține. — Același (Jiar află că o comisiune de ingineri va pleca (J^e^e *ce8te 1* Galați spre a exanina lucrările ce se fac pentru docuri. — Din strMfcori! anului nou, viitorul număr al 4i^ului nu va apărea de cât Vineri după amerià, 2 ianuarie. OxoxxIgâ izxtexlôrà. — Cetim în Epoca . Putem asigura că D. Ioan Brătianu a împărtăţit mai multor membri din corpul diplomatic intenţiunea sea d’a se retrage da la putere. El a mai spus unui diplomat că ar avea intenţiunea d’a se stabili peu- Foliol» .VOCII COVURLUIULUI“ 54 puuL fatal S.A.-II- f AUTIRIUL UNEI MAME PARTEA II. Fiul de adopțiune XIX. (Urmare) Apreciărî. Să vedem, reluă George, curagi !... confesiunea nu poate fi penibilă... Arată’mi cugetarea D-tele... Ei bine, mă tem... de o influență... O influență opusă dorințelor D-tele ?... V •t - D*. — Și puternică asupra spiritulu generalului ?... — Da. — Nu gâcesc ceea ce vrei să spui. Aide, copilul meu, explică-te lămurit Spune-mi care e acea influență doare te temi... — A surorel D-strel Blanca?... — A femeii mele ? strigă Georg mirat. Răul făcu un semn din cap afirmativ. — Cum ! reluă George, am auzit bine... am înțeles bine... Al târnă d Diana ?... — Da. — E o glumă, nu e așa ? — Din nenorocire, nu. — Mărturisesc că nu înțeleg !.. Dă-mi deslegarea enigmei.. — D na Herbert mă detesiézà „ Pe D-tea ? — Pe mine. —* Ți-a spus’o ?... — Nu, nu mi a spus’o... — Atunci e o simplă presupunere din partea D-tele ? — Vai ! nu ! D-na Herbert ,mi a probat-o... — Ți-a probat că te detesteazâ ?... — Da, și de mai multe ori... — Când? Cum?... înțelegi că am neroe de fapte și de probe spre a te ende .. — Imi e ușor a ți le da .. — Aștept și trebue să te previn că, oricât de convingătoare ar fi probele D tele, tare me tem de »nu te crede... Ritul puse sub ochii lui George Herbert circumstanțele cel puțin bizare a primesele întrevederi cu Liana și toate cele-lalte detalie pe cirl i’am autrit povestindu-le pe largul Marcel de Labardès în unul din capitolele precedente. Georgei ascultă cu o mare atenţiune, şi se vedea o profundă surprindere zugrăvindu se pe faţa sea cu cât vorbia junele şi cu cât faptele şi incidentele se gramadiau spre a forma un adevărat mânunchiu de probe. Când termină Raul, George păstră un moment tăcerea. Stătea cu capul plecat, şi încreţirea sprinceneîor sale indica sgluițiunea spiritului seu. — Scumpul med copil, 4^ae fine, toate aceste sunt foarte extraordinare, sunt silit a conveni... E ceva ce nu înțelegem nicî-unul nici altul și pe care’mi e imposibil a’ți explica, de oarece nu mi-o explic nici ed.. Dar fii sigur că nu vom întărni* a cu* nduce deslegarea enigmei... Cât pentru present, cu toate aparențele, asigurate... femeea mea nu-ți va aduce nici-o stricăciune, ți-o afirm, ți-o pro-