Vocea Covurluiului, ianuarie 1887 (Anul 15, nr. 3238-3262)
1887-01-15 / nr. 3248
VOCEA OOVURLUUJLUT\ Cameră, a (Jia udqI coif g al seu : »Orî ce a’ar 4*°°« gr^la poliţie! este neiertata şi tot o s’o plătim o dată.Apo! a adăogat adresându-se oAtrA mal mulţi deputaţi cari erau faţă : n Atitudinea lui Fleva v’a făcut şi ve va face Incft mult reu * D. MusoA lonescu, mal îndrăsneţ, respuD^eudu’i: ,Nu e vina nostra.“ — ,Ba tocmai a D-\astre şi cu deosebire a acelor din consiliul comunal“ îl strigă D. Brâ-Pri — P' — Vorbind cu o personft de şedioţa Camerei de Marţi, D. Cogălnceanu a spus : »E^te începutul resbelului civil • Am fi curioşi sA ştim ce a putut zice dupA şedinţa de ieri. — Consiliul miniştrilor era convocat pentru ieri searA la 7 ore. — îndată ce s’a aflat în capitals cu D, Eleva este rAnit un număr însecinat de persoane, aparţiind tuturor claselor societftţi, s'au grăbit a arăta D-lui Fleva simpatiile lor, depuindu’i cărțile lor — ieri diminaţă a fost o întâlnire cu pittoiul latre D. Fleva şi D. Ferekide, ministru de externe. D. Fleva a fost lovit la mână, D Fleva este în pat. Duelul a avut loc la ipodrom. Martorii D lui Fleva au fost D nil P. Carp şi C. Arion. Martorii D lui Ferekide au foat D-ni! (V**Jucacu şi St. San Andrea. Distanţa era de 20 de paşi. La primele focuri cari s’au preschimbat glonţul D lui Ferekide a pătruns mâna D-lui N. Fleva între al treile şi al patrule deget. Amputaţiunea unui deget poate fi necesară. — La ministerul cultelor se lucreai la un fel de Carta negra a corpului didactic, în care se vor reproduce toate condamnfrile, avertismentele, pedepsele disciplinare, raporturile de favorabile cari le au făcut contra profesorilor d* D 1864 fine’.e. .aceasfi lucrare este deStinatA a exercita o presiune asupra Corpurilor legiuitoare când va veni in desbatere proiectul de nformă al învdţ’nîntului elaborat de D. Dumitru Sturdza. — In consiliul de miniştri care s'a ţinut ieri sub preşedinţa Regelui b’s discutat cestiunea convenţiunii consulare şi pregătirile militare cari devin necesare în faţa agravării situaţiunii din afară. — Cetim în Lupta . — De câteva zile curentul exterior începe a fi defavorabil guvernului D-lui Brătianu. AcestA scrie a trenspirat deja în cercurile cele mai bine informate. — După ce publicul a fost dat afară din tribunele Camerei, o mare aglomerațiune s’a format pe dealul mitropoliei. Sergenţii au oprit mulţimea de a staţiona şi a veni la Cameră. Imediat s’a dat de veste indignaţilor. — Iată detalie asupra celor petrecute pe teren între D. Fleva şi Ferende. Condiţiunile erau astfel : fiecare din combatanţi a avut dreptul ca să dea foc în intervalul celor strigftri : una, două, trei. Laa doua strigare D. Fleva a slobodit focul. Imediat peste o secundă D. Fertk’,de dădu lovitura, glontele lovi pe D. Fleva la nana juț,tă cai o era încă întinsă după o suricătură. Glontele pătrunse înte două degete și ieși prin palmă. Am puUţm nea unui deget pare din nenorocire necesară. D. Fleva este relativ bine, are numai puţine friguri — Cetim în Naţiunea : Alkm (A D. loan Ghica, care, după cum am anunţa, e aşteptat în curând ln capitală, vine să atârne a i se primi demisiunea Pe de altă parte aflăm că guvernul ar voi să hot&resca pe D. Ioan Ghica ba primască a întra în Parla•ttrn», p DTu a da colectiviştilor sprijinul necesar spre a se mal mănţinea la putere. — In cercurilti colectiviste era o mare panică c& D. G. Chiţu va vota contra moţiunii de încredere dată guvernului, sau cel puţin se va absţinea ca D-nul Locusteanu şi Enescu. Sau făcut mari insistenţe pe lângă D-sea, aşa că colectivişti ca D. Epurescu nu s’au putut absţinea de a aplauda când D. Chiu cu glas dureros a pronunţat cuvîntul pentru, ca şi cum ar fi 40s • val de mine ! — Cetim în VIndependana Hou^ mâine : Situaţiunea D lui Dinu. Sturza în cabinete din cele mai amenințate de câte va 4‘le- cercurile guvernamentale se vorbeşte deja de retragere* sea apropiată. — D. I. C. Brâtianu, preşedintele consiliului, s’a dus ieri seara la br/^ are la palat, unde a cerut sA fie primit de M. S. Regele. Se 4^cei dar reproducem scirea sub reservă, cA D. Brâtianu a supus M. Sela demisiunea cabinetului și cA o remaniare complectă de minister e necesară. — Intr’o întrunire de intimi ţinută Luni la D. I. C Brătianu, D-sea ar fi lăsat a se înțelege că interesul României reclamă să se apropie de Rusia. — La Sieva s’a ales deputat D. Al. Agioglu şi la Tecutin D. Iacob Albu. Salinele în România. Acest domen industrial al Sfatului, care se exploateazà în regim, ocupi un loc destul de însemnat intre veniturile tesaurului pentru a merita o pres*cum atenţiunea publicului financiar. După datele oficiale ce păstrăm, sarea expresă în 1885-1886 se urcă la 80,750,197 kilograme și a produs din vânzoarea sea fr. 5,563,081. In anul 1884—1885 sarea extrasă din saline a fost de 73,753,332 kilograme, cu un venit de 5,122,969 fr , de unde resultă pentru anul 1885 — 1886 un plus de vineri de aproape 7,000,000 kilograme sare și de încăsări un plus de peste 440,000 frauci. Patru saline sunt în exploatare : Doftana, Slănic, Salinele Mari și TărguO ma Fiecare din aceste saline a produs în 1885—1886. Sare bucăţi Sare mărunta Doftana kb. 26,217,297 4,815 504 Slănic „ 19,755 455 4,313 950 Sal.Mari , 9,427,163 2,846 515 Târ-Ocni „ 12,113 507 2,911.239 Cheltuelile de extracţiune şi preoducţiune represintă pentru fie care salină şi tona de sare expr.şi quantumul următor : Doftana fr. 7,22 de tonă ; Slănic fr. 9 64 ; Salinele Mari fr. 7,79, şi Târgu-Ocna fr. 9 93 de tonă. Prin urmare costul mijlociu al unei tone de sare la salină se ridică pentru acest an la fr. 9,10. Cheltuelile de transport la diferite depozite din ţară urcându-se la fr. 13,69, costul unei tone de sare revine în total la fr. 23 şi 9 centime. Preţurile cu cari Statul a vîndut sarea sunt următdrele : 70 franci tona de sare de la DoL .S taur, T.-Ocna şi Salinele mari ; 80’ frant de la Slănic şi 90 franci tona măcinată în saci, toate aceste preţuri sunt loco salină. Predată la depositele din ţară sarea s’a vîndut cu fr. 95 tona de Doftana, T.-Oma și slănic alesâ s;a măcinată în saci. Pentru export în Rusia și în Bulgaria sarea s’a vîodut cu fr. 40 tona de la Doftana T -Ocna și Sănie ordinară ; fr. 45 de Slănic alesâ și fr. 47 tona cea măcinata în saci. Pentru Serbia ea s’a dat cu franta 49.50 producțiune de Doftana și fr. 52 producţiune de Slănic. Totalul sării vîndute pentru consumaţiune în ţară atinge 57, *37 9a8 kolograme, pentru care s’a încasat franci 4,577,895. Totalul sării vîndută pentru ■ x* Goutran simția nervii sei întinşi pănă la extrem. O nehaişce îl cuprinse. Cu toate aceste răspunse cu un cimbet : — Fii lipiştit, scumpul meu baron, nu vei vedea decât feţe graţioase şi vei fi mulţumit de primirea ce ţi se vă face. — Fiind astfel, lucrurile sunt cât se poate mai bine. Ia acel moment cei două companioni sosind în cartea de onoare a castelului. Convertițiunea lor fu deci întreruptă. Erau şase era țară câteva minute. Goutrau, pe când traversa vestibulul spre a se duce în salon cu D. de Polart, simţia Indouindu-i-se neliniştile de cari am vorbit. Acesta din causă că nu era sigur că primirea ce se va face baronului va fi grațidtă sau raacar politicofA. Servitorul vicomntelui stătea la ușă salonului. El auuiți cu o voce raamn&toare : — D. baron de Polart *. Trei persoane numai se aflaâ reunite, generalul, Diana și bărbatul sta. Generalul era pe jumătate culcat în marele sta fotol’U. George și Diana vorbi&u lângă o fereastra. Gontran aduse mai întăi pe baron la tatăl seu. Situațiunea D-lui de Prisies nu se modificase din ajun. Răspunse la salutul baronului seu râaduse pe jumătate în fotoliul săa și îngânând mașinalmente, și fără măcar acei col se adresa : — Bine ai venit, D-le Diana și George se apropiaseră. D. de Polart îl salută. Diana se arătă convenabilă cu baronul, şi avu puterea de a înăbuşi in sine şi a nu lăsa sa se manifesteze repulsiunea şi despreţul ce’l inspira. George se conformă din punct în punct cu femeea ser, şi baronul, plin de orgoliu îşi 4 se În sine că desigur începeau să aprecieze meritele fiele. După ce se schimbară câteva cuvinte banale, se făcu tăcere. D. de Polart duse pe Gontran la una din rx'remitfe le salonului, și acolo, ară tându’i cu cotul ochului pe gen ral, tot în iuriu fotoliul sta, cu buza spânzurând și cu privirea f x3, îl tntrebA : — Ce are tatăl O -rele ?.. Nu cumva a căzut în copilăria ?... — Nu, răspunse Gonhran, dar e supus la dese absențe. Acea de • stă4i direzâ de dooe 411e •• — Al drace!.. și când iesă din sceite absențe., — Ar 4ice cineva că se trez^ște și spiritul sta devine lued ; dar memoria îi lipsisce în mod aproape complect. — De minune !... se gândi baronul, acesta e bine de sciut.. Poate că sunt mult mai aproape decât credeam «41 diminață de a mi se plăti cel 50 mil fraud ce’mi datorește acest scump vicomte. . Pe când D. de Polart formula în minte refiecțiunile ce am reprodus, ușa se deschise și Blaues de Presles întră iute în salon. Juna fetA nu știa că unstrăia era să iss te la prârzu! de familiă și mal întăi nu observă pe baron. Era cu totul îmbrăcată în alb: frumosul scuper în d^sordine încadra rApitarea sea față, pe care o lungă preumblare în parc rflspftodise trei acele colori a unei rase de Maitt.