Vocea Covurluiului, mai 1887 (Anul 15, nr. 3335-3360)

1887-05-01 / nr. 3335

jn­-eera neregulat, ale eftrul mar­inac tare straluciau în colorile i­oubeului, și care părea oft atârnă al în aer. Atmosfera cericuptura a era puțin întunecata, cu toate a e­le puteau observa stelele mai plate de lună. La răvărsatul zo­­lar fenomenul a dispărut. VOCEA COTURLUIULUI Telegrame financiare. (Reproducţiunea inter^jiaâ). BUCURESCI, 12 Maiu. vin^at. Banca Naţională...................94800 Societatea de construcţiuni. 12000 Dacia-România ..... 248 l/t gint și bilete contra aur . 15.45 VIENA, ii Maiu LONDRAI ii Maiu. FRANCFORT, 11 Maiu. Roata română amor da. OBSERVATORUL METEOROLOGIC D. J. S. VLASSOPULO. înălţimea (Reservoriul Barometrului) de la nivela’ mării: 25 metre. BULETIN ATMOSFERIC. GALATI, il Maiu 1887 Barometrul redat la 60 |i corectat 1* nivelai In milimetru BERLIN, ii Maiu. PARIS, ii Maiu. dirigent de ■bră 94 35 luni l m Consolidatele angles« .... Acţiunile Băncii Rom­âniei . . Paris,­­ lan­ ...... Berlin. ....... Amsterdam. ........................ l0J V«. o 00 25 42 20.51 12.04 Reichstagul a trimis legea imposi­­tului asupra alcoolului la o comisiune de 28 membri. — După cum anunţasem deja de 8 zile, aflăm că astăifl s’a numit c» poliţaid al oraşului nostru D. N. Pe­trescu, în locul D-lul Ţepeluş. U M.ifl. — Coo»i«iunet budget«* persist» , deci.r» ei ecc »omule propuse de minister sum iu sunieiente, ti invit» guvernul » prt­­aecta noua propuneri. Alostin â ,'r n’JchiaU1 r ________x_ l ativa la Bosnia şi Harzigov.na, acasă pe prinţul de Bismtrk de duplicitate şi de ingratitudine cătră Rusia, Prin­ţul de Bisawik, adaoge ciuta fa?rai vot să pună in ierbere opiniunea pu­­chea in Rusia şi a arăta că Rusia­­ în necesitate de a se înţelege cu im­periile vecine; dar *st»~ji atessiâ ilu­­siune este imposibilă. BERLIN, 11 Ma­i. — Sa asigură dii­ sorgintâ competentă că guvernul » cu totul străin de ideea pusă îcmui* de unele 40*re de * 80 crea o leg­­care să opreascâ importul cerealelor Bi~bliogrra­fi­a. A ieșit de sub presă . Mici cunoscinți de dreptul adminis­trativ pentru usul claselor primare de D. profesor Ştef. G. Rimet. Preţul 35 bani. A ieşit de sub tipar : CALCULATOR, SINOPTIC pentru graduirea spirtoaselea con­statarea tăriei intrinsece şi a taxei cuvenite, după noua lege, indispensabil ori­cărui agent fiscal sau comunal, precum şi comerciantul lui de băuturi spirtoase, lucrare examinată de laboratorul de chim­iă din Bucureşti şi aprobată de ministerul finanţelor de G­iocom­an, funcţionar la primăria capitalei Preţul unieu. A ieşit de sub presă : PRIMELE NO­ŢIUNI DE DREPTUL ADMINISTRATA ROMAN, de I. C. Lerescu, op autorizat di ministeriul instrucţiunii publice. Se află de iilidere la autor, in Brăila, cu preţ de 70 bani exemplarul. A apărut în limba francesă : TARIFUL CONVENŢIONAL ROMAN, conţinând tote favorile acordate Germaniei, Rusiei, Angliei, Italiei, Greciei, Olandei şi Belgiei în virtu­tea convenţiunilor anteriore anului 1885 şi Sviţerei şi Franciei in virtutea convenţiuni­lor încheiate în 1886. Acest volum conţine textul tratatului încheiat în Main 1886 et Sviţera şi convenţiunea încheiată la 17 June 1886 între România şi Francia. Preţul 1 fr. A se adresa la «Ziarul LIndépendance rou­maine, I, strada Clemenţei, Bucureşci. A A** cu preţ de i­n­t­eresă 1 MARŞUL lui A ieşit de sub tipar şi se află de vindere la autor şi la librăria Nebunelii, un frumos tablou representând pe GUTENBERG, inventatorul tipografiei, lucrat în poligramiă de D. A. P. Antoniady, compositor-tipograf. Tabloul e în mărime de 85 c. c. tipărit pe ton litografic. Preţul unui exemplar istețe Persoanele cari au bine­voit a semna rostul de abonament sunt rugate a înainta cei 3­­ spre a’şî primi tabloul. A ieşit de sub presă prima fasciculă din operele inedite a nemuritorului C. A. Rosett. Rusia e titlul scrierii începută în acestă fas­ciculă şi scrisă de C. A. Rosetti pe când se afla în exiliu în Francia. A se adresa la­­Ziarul Românul. Farmacia Curţii Regale la­­Sfântu George* din acest oraş, strămutându -e de la I Mai, în edificiul hotelului Metropole, lângă parcul municipal, sub­semnatul proprietar are onoarea a aduce acesta la cunoştinţa onorabilului public şi onoratei sale clientele. M. BRETTNER Farmacist, Galaţi APELE MINERALE au sosit prospete din tote sursele la Farmacia Curţei Regale M. BRETTNER. van locsei), ţysta, de avocat, anunţă persoanele cari vor avea încredere în el de a’i încredinţa orî-ce procese la toate instanţile judecătoreşcî, cum şi facerea de orî-ce acte de notariat. Domiciliul cu art. IV, strada Spitalului Spiridonia Nr. 51. COMITETUL SPITALULUI „Elisaba Domna, Caritatea Gălăţeană “ La 17 Mait­a c, se va ţinea licitaţiune publică în cancelaria acestui spital pentru aprovisionarea a 30 stânjeni cu mici lemne de fag necesare pe ierna anului 1887-1888. Comitetul publică acesta spre cunoşcința D-lor ama­tori ş ’a roga ca în arătata țji, ora 10 dim. să bine­­voescâ a se presenta în citatul loc spre a concura, înso­­­iţî fiind de garanțiile necesare. Cunoşcința de condițiunile antreprisei se poate lua în toate filele, orele 8-10 dim­, la cancelaria spitalului. Vice-preşedinte, D­r. SERFIOTI. Nr. 42. — Galaţi, 15 Aprilie 1887. * V In ____16011______ vizuim L din SuLC­uiresci­ Imobilele maî jos notate sunt de închiriat de la Sf -Gheorghe 1887. BRĂILA. 1. Vasile H. Custovici, str. Galaţi şi Danubiul. 2. Lucsiţa Dumitriu, str Maşinelor Nr- 6. 3. loan Lazarovici (o magasiă de gaz şi o prăvălia). 4. Lucia Mellas, str. Dominară. 5. Zoe Ahil Vlasopolu, str Unirii Nr- 42. 6. Mai multe prăvălii din Hotelul Tetorian. 7. Dumitru Popescu, str. Pescariei. 1. Magi P. Abramof, str. Portului şi Dogăriei. 2. Caligari Eustaţiu, mai multe prăvălii str. Portului. 3. Anghel Caraiane, str. Portului. 4. Mantu P. Gheorghe, str. Bârladului Nr. 2. 5. Stoian Martin, str. Tecuciu. joTXalmca' cîUiuiu -------1 .* N.. ». , nie L. Rosemberg, Si.-Du.mum. «n-SV'^.,e imobil. . vor adresa prin postă direct la Direcțiunea Socie-Se î str Demnei Nr. 13, V vor avea imediat răspunsul îesar. DIRECŢIUNEA­GALATi. CaSEd.VIHZâRE Din causa plecării mele din Galaţi sunt decis a vinde de veci casele mele compuse din mai multe odăi, deo­sebit de aceste mal este şi un acoperemint de tablă grosă, construit cu totul din nou, în mărime de 10 m. laţa şi 8 m. lăţimea, situate în medeanul Străjescu, strada­­------ ------­laţa şi 8 m. lăţimea, situate în medeanul Străjescu, strada Mazeppa, foste a lui Popa Mihalcea- Doritorii pot lua informaţiună la redacţiunea acestui ziar sau la domiciliul meu mai sus arătat. V. P. GHEORGHIU. — Nu văd nimic, (­18e architectu) pă câte­va minute. — Să intrăm în grădină, propuse ilptorul. p— Pe ușă sau prin escaladare? îm­­­bă gravorul. — Pe ușă, dacă se poate; iar con­­tr­aria escaladare, decise pictorul igurându-se că revolverul seu era posunar, și încercând a găsi zit­­irul ușor invisibil... — E deschis, șopti el deschic^nd cer portița și pătrup­end In grădi-­i cu camaradul sett. — E mal mult o colibă de cât un dat, observă incest arehitectul. — Nu importă dacă e colibă sau b­ât, (zise sculptorul, de oare-ce ami­li nostru crede că logodnica set este ehisă şi maltratată aci, să nu esi­­m a întră. Noue ore sunaţi, şi tăcerea era corn­ectă împrejur. Cei patru artişti înaintară cu pre­­cauţiune, evitând de a merge pe nî­sip, ajunseră la casă fără a fi făcut vr’o imprudenţă, întinseră urechea, şi rădicându-se în vârful picioarelor, priviră înlăuntru prin crăpăturile o­­blanelor. De o dată toţi reţinură o exclama­­ţiune de surprindere, se întrebară prin semne într’un mod ce însemna : „Ai veitut?“ şi lipiră din nou fagurele de ferestre, după cari aceea pe care o urmăriseră le oferia un spectacol ne­aşteptat şi interesant. Intr’o cameră confortabil mobila­tă, luminată de o lampă pusă pe o consolă, şi în fundul căreia era un pat mare, D-şora Roşită, într’un costum pe care’l explica insuficient temperatura, se giugiulia cu un Domn de vr’o 80 de ani, îmbrăcat asemene In mod sumar. După înfățișarea «ea vese», se gâcia Jeane că suporta ușor împreună cu acel personagiu­ absent stăpânului seu prelatul. — A! a! se gândi Patriciu cuge­tând la profitul ce putea trage din descoperirea sea, trâdezà pe stăpânul seu! Cine e fericitul muritor căruia ’i prodigi desmierd&rile și favorile sele ? Drace ! dacă ochii nu mă îoceU, e secretarul Iul Scarsella. Cum ași râde, dacă ași fi în bucuria ! Și chiemând cu gustul pe elevi, le șopti că cunoscea pe norocosul în­­vingător al supraintendentei casei Do­­patello, și­­ ragă a’l urma lângă cele două turturele. — N’am convenit că vom merge •stă seara ori unde vei merge nu ? primi architectul ; comandeazâ atacul, și în două minute acest cuib de a­­mor va fi năvălit și D-sora Roșită demascată —Dacă e așa, înainte ! strigă pleto­ra! rădicând tonul. Dar deji sgomotul ce el și amicii sei făcuseră fără să vrea tjansese la urechile amanților, şi în momentul când se pregâtia a executa hotărîrea sa*, secretarul unchiului BUncel des­­ch­dea cu nelinişte jspre a sei dacă sgomotele ce au di»­erini efectul via­tului în arbori s»u erau vocile vr’unor trecători s*u rea-facători, și dădea ast­fel amicilor noștri ocasiunea de a face irupțiune în casă. ( Fu­­r­iu)

Next