Vocea Covurluiului, iunie 1887 (Anul 15, nr. 3361-3384)

1887-06-10 / nr. 3368

Galați, 7 iunie 1887. DECLARAȚIUNE. Domnule redactor, Sub­semnatul P. G. Jorescu, domi­ciliat în dispărțirea a V, votându-mă publicat prin ziare cum că ași fi dat în judecată 71 de feetățeni gălățeni ce ar fi comis bătăi la alegerea co­legiului II de comună și județ, declar că nu știu nimica de cei 71, ci din contra am auzit că poliția a orga­nisat bătăi ; iscălitura mea am dat o înşelându-me comisarii Brailoiu şi Tă­tari­, spunându-mi că hârtia conţine cu totul alt­ce­va ; ast­fel fiind lucru­rile, îmi retractez sămnătura. P. C. Jorescu Galaţi, 8 luni* * * 1887. DECLARAŢIUNE. Domnule redactor, Me văd citat pentru ziua de 16 iunie înaintea curţii cu juraţi spre a susţinea acţiunea publică ce am fă­cut contra D-lui G. C. Robescu şi alţii pentru delict politic. Declar că n’am subscris asemene petiţiune, şi dacă figurezi asemene semnatura, o declar de falsă. S. Dimitriu, Galați, 6 iunie 1887• DECLARAŢIUNE Domnule redactor, Am fost surprins când am cetit in jurnale petiţiunea făcută de un im­mer alegători, între cari figureaza și numele meu, prin care se cere darea în judecată, după art. 134 legea e­­lectorală, a mai multor cetățeni ono­rabili din acest oraş, precum : D-nul Robescu, Ressu, Catargiu, Doiciu Leonida Sterea şi alţii, pentru de­licte ce se pretinde că au­ comic în diua de 11 Maiu a. c., pe când în realitate ele au fost comise numai de bătăuşii poliţiei şi agenţii poliţieneşti. Declar că semnătura mi-a fost smul­să prin surprindere de D-nul comisar T. Gănescu şi sub-comisarul Gh. M. Vassiliu, cari m au asigurat că acea petiţiune este numai un protest pen­tru colegiul I, şi ast­fel am subscris fără a o mai ceti. Astăzi retractez acea semnătură pentru motivele arătate mai sus, ru­­gându vă să faceți d a fi dată publi­cității aceasta. Petr­ac­hi Mărgărit. IVUSA VOVUSLUIULU­ Galați 8 iunie 1­885 DECLARAȚIUNE Domnule redactor, Vezând­ că figureazâ și sub­ semnă­­tura mea în petițiunea prin care s’e cerut darea în judecată a maî m­ultor cetățeni, precum : D-niî Ressu, Ro­bescu, Catargiu­, Mihailescu şi alţii, pentru delicte ce se pretinde că ar fi comis la alegerile de la 11 Maiu, a. c., fapte pentru cari eu nu am nici-o cunoscinţă. De aceea declar că mi retrag sem­nătura din acea petiţiune, fiind­că mi s’a luat prin surprindere de cătră D. comisar Tache Gănescu, care m’a asigurat că este o petiţiune relativă de a se cunosce din ce număr se compune alegetorii la Galaţi. Prin urmare încă o dată declar că nu susţin acea petiţiune. Rog daţi aceasta publicităţii. M. Alexandrescu. DECLARAŢIUNE. Domnule redactor, Spre marea mea surprindere, am primit două citaţiunî, una spre a me presenta la 10 iunie să-mi susţin re­­clamaţiunea făcută contra D-lor Ro­bescu, Ressu şi alţii, iar cea de a doua ca inculpat tot în acea z zi. De­clar că nu am făcut nicî­ o reclama­­ţiune în contra şefilor oposiţiuniî şi că acea plângere nu portă semnătura mea. M’am plâns numai că în Jiua de 5 Maiu am fost bătut de comisa­rul Brailoiu, reclamaţiune vise pen­tru care nu am primit nicî-o cita­ţiune. In afacerea de la 11 Maiu nu am nicî-o cunoscinţă nici am fost în acea z zi la primăria. Demasc opiniunii publice aceste U­n­eltiri ■■ ----­Cu stimă Iancu S. Ionescu. Să se noteze că nu mai punem aci declaraţiunea gardistului P. Teodo­­rescu, care, fiind încă în funcţiunea poliţiei, a fost nevoit a reveni, fiind ameninţat. Cronica loc**ia — După o telegramă primită ier­iora de preşedinte curţii cu jurst, procesele evenimi­ntelor de la 11 M*,n cari trebui»u să se judece la 0 şi mâne la 10 curent, s’*a strămutat ambeT la curtea cu juraţi din Brăila, dup* decisiunea Inalteî Curţi de c*a«ţiune. Prin urmare mâne nu va ave* Ioc pro­cesul. (Jn *!t termen şi alte citaţiunî se vor face de carte» de la Brăila Strămutare* s’a făcut după cererea procurorului general al Curţii de apel din Ga l*ţ­. Neadsver dar s’a când s’a susţinut că oposiţiunea ceruse stră «atare». Aflăm că termenul pentru judeca­rea proceselor la curte» cu juraţi din Brăil* s’a fixat 1» 25 iunie. — Comisarii Brailoiu şi Gănescu, însoţiţi ei de alţi«, umblă prin manu- Dle, facead cele na»! straşnice *aae­­meninţărî cetăţenilor ce şi­ să retras semnăturile de pe hârti» pentru dare* în judecată * celor 71 membri din oposiţiune. — Cu tota şcrrea ce ni se comu­nică despre strămutarea procesulu­­i Brăila, scrie confirmată şi de Voinţa naţională, totuşi sstăijl la Îl cre agen­ţii poliţieneşci împărţită c­uţiuri­­ diferite persoane cu privire la evedi mentale de la 11 Mai, chiemându - pentru (Tdl) de 10 iunie la curtea cun juraţi din Galaţi. Nu mai înţelegem acesta confusiune. — Aflăm că grindina ce a cărut Sâmbătă cers a causat mult rea vii­lor și pomilor d­n jurul orașului Ga­­lița, cum și la o parte din ecolenâ­­turile de la Peches. — Societatea corpului didactic s întrunit Duminecă la 6 ore, în loca­lul scoalei No. I de băiați a Satulu? După mai multe discuţiuni, s’a pre­ced*^ la alegerea biurouluî societfaţii S’i*a feles cu unanimiUtea voturilor, în nud­er da 23: D. G. Mihailescu, preşedinte; D-nii D V. Cerches şi I Oîescu, vice-preşedinţi ; D*nii Dim. Ciofeanu şi C. Ieneceanu, secretari ; D M N Pacu, c»8­ er; D. I Galescu bibliotecar. Noul biurcu a fost în baromat a studia vechile s­tate, şi de va găsi ca trebue a se face oare­­cari modificări, să le propună în vii orea adunare a socie­ţii. — Colectiviştii continuă cu seria răsbunârilor lor meschine. Fără mă­­car ca comitetul permanent judeţan, care după lege face numirile şi re­vocărie, cu aprobarea ministeriului, când e vorba de profesor’, D. Dinu Trifan, numit de curând director­ul scaiei de meserii a judeţului pentru servieiele aduse colectivităţii, a­şa, cunoscut­ă lui P. Pollugescu, pro sor­­a acea seara, că e desărcinate postul stă. Protestăm contra acea abus, şi atragem atenţiunea D-lui, nistru al domenielor asupra acei unpieiâri asupra atribuţiunilor si — Cetim în Epoca . Ni se asigură că D. R.du M . a spus unui amic al sancftguverni a luat hotărîre» d’a cas» »Dgeea legiului al 2-le comunal din Gal! Vom crede după ce vom fi de hotărîrea publicată în Monitorul ofic I — Se spune că şeful vămei Galaţi a cărut în disgrtţia admi­­ra­ţiuniî centrale din causă că t refusât să facă cum e bine îo­­­m vinţa confiscării unor mărfuri de un comerciant israelit, prieten ei varăş al D lui T ki Anastaniu. Ni fftgaduesc ameauute nostim^ asa acestei afaceri. — Cetim in Naţiunea. Se vorbeşce că, în urma decieii \ luată de consiliul de miniştri în .in» 88» întrunire, raportul cornii ni! de anchetă de la GaUţî nu va fi publicat prin Monitorul oficial — Mâne, Mercuri, se vor ţine ximene la urmă orele secl, secund La gimnesia : Geografia r 1. II III, Gimnastica cl. îşi IV, oreleS a. tu. ScóU comercială: Seiinţele tiu chimice, orele 8-11 m. m. şi 2-4 p Sarum­ar : Geometria şi Agrimer­ra cl. III şi IV, orele S-il r. m Scóaia secundară de fele : S«iii naturale cl. I şi IV, limba iran cl. II, III și V, orele 8-11 a. m . Eximeneie 1« institutul R» 1 se vor face peatru elevii dia seci uea cocnerc­alâ la scol* comercile în filele de 0 6-22 Jauie, iar vil din cursul primar la comieiu­l­ ce se va numi de minister și iu s­calul ce se va des’gna tot de mi­s­ter, de la 16 28 iunie Exiiuenuljn­ limbi se va face la Institut, în 4 ce se vor f x* dup­ă primirea orar de fxtmine de la minister.î ■OvIaa.t©xlôx — Cetim în Epoca : Cererea profesorilor Mâtzescu fi Tzoni d a se amâna judecata lor |i 3 Tot în acea sera Ariana, care ieși­se din pension, recruise pentru prima* Oră pe Euric Soulac, care era pu­ţin rudă cu ea foarte de departe. Cei două luni, cari erau legaţi, nu întunjeară a observa că iubiau amîn­­doul aceeaşi fetă ; dar, după cum am spus, îşi promiseseră a lupta real în amabilitate şi provenienţe, şi de a ceda locul fără animositate, dacă nu fără regrete, aceluia din doul care va birui. Dar acest jurămîm, ce fusese făcut sincer din partea lui Edgar de Cordouay, nu fusese făcut de­cât din vârful buzelor de Enric Soulac, care se conţinuse când crease că avea şanse de a învinge, dar care nu şi putea învinge mânia şi ciuda de când prevedea că rivalul s*­u va fi victo­rios. Amorul între Edgar de Cordouay și Arima cu­ M.iUngea fusese una din acele idile făcute din suspine, din aspiraţiuni mute, la cari inima vor­beşce mai mult de cât buzele şi în cari se gâceşce mai mult de cât s-. spune. Ariana cetise îndată la ochiî june­lui toti pasiunea sea şi se simţise a­­trasă spre el prin un fel de simpatia neresistibilă de influenţa neraţională. Nu întârziase a se deschide tatălui seu, şi acesta, un fost magistrat ieşit la pensiune de câţ­­va ani, şi a cărui nobleţă nu se urca de­cât la Ludo­vic XVIII, foarte măgulit de o unire cu cea mai vechia familia din Bor­delais, mai mult favorisase de­cât con­­trariase pasiunea nascenda a junilor. Enric Soulac nu înrânjiase » ob­serv» acesta preferinţa a tatalui şi a fiicei, şi atunci începuseră » d­eci în el întunecosele proiette ce vom cu­­nosce în curând, şi pe cari eşecul set­ definitiv îl hotărâse a le pune întx - cuUre. Ieșise din cas* din str*td* Tourny cu o turbare surdă în inimă, o tur­bare pe care o ascundea in el cu foarte mare îngrijire, pe când d n con­­tra fericitul E­lger aspira fericirea sea prin toți porii, se îndepărta plin de o bucuria infinită, amintindu’și cu­vintele 4 se îo timpul serei, zi­ule­­tele schimbate, și visând d^j* deli­ctele ce ’1 așteptau îi 4iu* când va fi femeea see. Era iubit !... Mai întăi Arian» îl lăsase să înțelâgâ acest», apoi i-o mărturisise... Iubit de ea !... pe care o credea atât de departe de el c» o divinitat« pe care ar fi voit s’o adoreze în ge­nunchi !.. V» putea o ține» in brațele cele, să aspire pe buzele «ele suflarea ser într’un car­ut. Nu voia să credâ încă în «cea • Puteau fi pe pâmânt atâte buou ! ! O! nici se gândia la Delfin*, ii care se ducea, după cum spusese ii Earic. Afară de aceate, de câod cuap^i* pe Arian», Delfin» nu m*i ocupa cpV un loc in gândirile sele. Dăduse metresei sele libertatea, ip * se întreba r­acar dacă aceasta t teptase permisiunea sea pentru acea» Era mal mult de o lună de n’o ve4use, și atlase, fără întris re și fără superare, că ea găsise deja in consolator. Dar îi datoria o visitâ de adio Cfidon de ruptură. Voia să se­­­ea un om galant. \ al ! Dacă ar fi șciut ce era «‘ c08tă acea visitâ ! Dar să nu anticipăm. Delfina Lagrange locuia no iw !

Next