Vocea Covurluiului, octombrie 1887 (Anul 15, nr. 3460-3485)
1887-10-10 / nr. 3468
S'INUL XV. — Nr. S.468. abonament pentru Români« P* un an . . . 20 leî , 6 luni ... 10 * VeȘI pag. IV premiul oerii abonaților pentru străinătate Pe un an ... 34 leî » 6 luni ... 17 * Abonamentei se tac tu tratați ia Ad■miserapunea ^iaruui.in districte la biu orile postaie. Rfcdacțiunea : 15 atr. Mare tO BANI EiEMFLARUL, S'MBATA 10 OCTOMBRIE 1887. ANtMNCIr lini« petit r.gin* TV ; 40 bani , HI: So . I N 3 I U N I n ; «i RECLAME Pagina Ini : So bani La Cronică : 2 lei Repejirnie se (ac ev rabat însemnat. Scrisori nebancate 9c refus«.-— Articolele nepublicate un a« mapoetc. ------- ■ -■ ■ ■ - w I Mp O WC, APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU. | Administrațiunea : 15; str. Mare. rrvM—■aarrigaa.Hi r.M'i't—TiT-y-r1 n - ■* . nn»i •• ir>,w>i „ ■»■»' ■■ *----------------------------——• X elegramd Serviciul part. al »Vocii Covurluiului* AGENȚIA HAVAS. PARIS, 20 Octombrie. — Ex-generalul Caffarel, pus în retragere din oficii, e șters din cadrele armate!. LONDRA, 20 Octombrie. — Times anunți că Poarta a ordonat guvernatorului din Tripole să îndoieascâ băgarea de semi, să supraveghiese pe Btrftinil cari ar putea să vie pentru a provoca turburărî. CONSTANTINOPOLE, 18 Octoxni- Ilairie. — Cale indirectă — Porta con- 1 Tinuă a primi asigurări linişcitdre In privinţa întrevederilor comtelu! Kalnoky şi a Dini Crispi cu prinţul de Bismarck. După aceste asigurări, aceste doue întrevederi ar fi ţintit numai la măcţinerea pac I şi a statului quo, şi cu confirmare, se arată înţelegerea intimă stabilită în aceastâ privinţă între Austria, Italia, Anglitera şi Germania. de Bismarck, care vede nefolosul silinţelor sale pe lângă Basis, ar părâsi negreşit pe aceasta putere, pentru a se alipi Austriei, Italiei şi Anglitwterei. Aceastat nouă faşă pe lângă că concordă cu dorințele de temporisare ale sultanului, ar explica pentru ce Gestiunea bulgatreascâ e cu totul staționară, atât din partea Turcilor cât și din partea Roșilor. Ore-cari cercuri diplomatice exploatezi într’un mod mişelesc ultimele incidente Caffarel Boulanger, explicând chiar inerția Rusiei prin aceste incidente, cari ar face ca aceastâ putere să se îndoieascâ de eficacitate* unei înțelegeri cu Francia. BELGRAD, 20 Octombrie. — C«r* «urile guvernamentale desmint întT un mod formal rechiemarea metropolitului Mihail. MUNICH 20 Octombrie. — Deputaţii au adoptat proiectul de lege primitor la situaţiunea militară prin 128 voturi. Numai democratul Evora a votat contra. AGENŢIA LIBERA NOTINGHAM, 20 Octombrie. D. Gladstone a rostit un mare discurs în contra legii de coerciţiune frandese. Celebrul om de Stat a demarat că aceasta lege este o impertinenţă. RUSCIUX, 20 Octombrie. — Să fice că principele Ferdinand va lua reşedința în oraşul nostru pentru un tmp mai îndelungat. Profetar de călătorie la Bucureşti se desminte. PARIS, 20 Octombrie. — Sgomotele privitoare la o viitoare reminiare ministerială iau din ce în ce mai mare consistenţă. Sefa D. de Freyennet ar lua portofoliul de răsboia cu preşedinţi consiliului. In acest cas şefu statului major ar fi ales de generalii divisionar Funcţiunile şefului statului major ar fi inamovibile, D. Flourens ar conserva portofoliul afacerilor străine şi D. Peytral ar înlocui pe D. Bouvier la finanţe. Ceialalţi membri ai cabinetului vor fi aleşi printre vechii colaboratori ai D-lui Goblet. ROMA, 20 Octombrie.— Trupele ce se trimit pentru a Întări corpul expediţionar din Abisinia vor părăsi Italia între 10 sau 20 Nouembrie. A- cest corp va cuprinde aproape 24.000 oamen!. CONSTANTINOPOLE, 20 Octombrie. — Agitările Italiei în Tripolitans deșteptând bănueli din partea Portei, gernisoana din Tripole a fost întărită. SOFIA, 20 Octombrie. — Se semnaleazâ pe fruntpri* cerbă o cretu • agitare printre emigrații bulgari. PESTA, 20 Octombrie. — Nego* ciări erau începute între guvernele matriac și ungar pe de o parte ș’ rompanU Lloyduîul din Triest. Guvîreel« voiau sâ reducă subvențiu nea ce acord*a pănă acum aceste! companii. Negociările n’au putut reuşi. ROMA, 20 oetoaibrie. — Sî3 pari cn siguranţă că un tratat de comerţ va fi încheiat între Germania şi halitest tratat provisoriu va avea o dută * de un an, la sfârşitul căruia se speră a se termina negociările pentru un tratat definitiv. BERLIN, 20 Octombrie. —Proiectul de lege privitor la rădicarea taxelor asupra grâurilor ruseșci car! întră un imperiu va fi presentat Reichstagului tn curând. COPENHAGA, 20 Octombrie. Acum câteva 4*1« părea hotărât că ținul, pentru a evita oboseala unei călătorii pe mare, a’ar înapoia la Petersburg trecând prin Berlin. Acest proiect pare părăsit. Țarul nu va străbate teritoriul german. LONDRA, 20 Octombrie. — In demonstraţiunile cari au avut loc la Hydf-Park, și cari au provocat conflicte sângerose, s’a observat un mare număr de străini. A se vedea untane pwl Velefrance pag. LI. GALAŢI, 9 Octombrie ÎS87. Procesele la cari au dat naşcere nenorocitele evenimente de la Maia din Galaţi se urmeza la curtea cu juraţi din Brăila. Nu ne ocupăm de incidentele ce s’au produs dinaintea curţii de cât spre a arăta păcătoşia colectiviştilor locali. Se ştie că ei, după ca au organisat măcelurile acelei vite nefaste în analele Galaţilor, după ce au stâlcit pe cetăţeni, spre a scăpa de răspundere, şi spre a masca turpitudinile ce au comis în faţa stăpânilor lor, pe a căror instrucţiuni pote le depăşiseră, au început a susţinea prin foile devotate lor că oposiţiunea organisase bandele de bătăuşi şi câ el fuseseră victime. Macar că cel cu capet«l« sparte şi cu osele rupte erau toţi me mbri ai oposiţiunii, nu fac« nimic, bandele erau tot a oposiţiunii. Teribile bande ce s au lăsat să fie sdrobite de nişe« cetăţeni neofensivi şi cu mânele goale ca colectiviştii, deşi erau numai revolvere şi bate din cap pănă în piciore ! Ar fi crezut cineva că după aceasta colectiviştii victime trebuiau să se presinte cu fruntea sus dinaintea judecăţii concetăţenilor lor, în imensă majoritate favorabili lor ! Ar fi putut crede că ei ar fi considerat ca o desenare de a fi sustraşi de la verdictul cetăţenilor gălăţeni ! ■^Fonida „VOCII COVURLUIULUI*1 MPASTEk s-A-tir DIMAMHTDL UNII LOGODNICE PARTEA IV. FUGARUL XII (Urmare) La două spre^epe şi jumătate mătuşa şi nepoata se puseră la masă, dar no putură să mănânce nici una mc ^cea-l’ală. Nu mal sperau, și Bluetei îi Cerau ochii în lacrimi, nici nu mal căutat! să’și txplice ciudata înt&nți*TM » Ini Meriadeck, care devenia din ce în ce mal mult neînțetasă. La o ora după prânz, fără să fi mâncat, mătușa rădică masa. Cele două femei nu mai vorbiau între ele. Le era teama sași împărtășască reciproc bânuelile și presentimentele lor. Bluets nu mai putea sta în loc. Voia să se ducă la Lormant și să se informeze. Mătușa ei o reținu. — Și dacă în acest timp va veni ? dacă vă veți încreisa în drum ? N o putu înse împedeca a nu se duce pănă la stațiunea vaporelor din Lormont spre a se informa dacă nu se înâmplase diminața vreun accident. I se răspunse că nimic extraordinar nu se semnalase, afară de căderea în apă, ladebarcaderul din Lormont, a două bețivi, cami de altmintrele, după cum se credea, fuseseră scoşi afară. Blucta ştia că Meriadeck nu bea niciodată, și eu se gândi un moment macar că unul dintre cei două oamenii căluți la apă putea fi logodnicul ei. Se întorse dar acasă puţin mai liniștită, dar mai intrigată decât oricând. Ce causă putea să fi reținut pe tinerul lucrător brutar? In fine la trei ore o trăsură se opri dinaintea ușei. Matasa se precipită la ferestră. Scoase un strigăt : — Este el. Bineta sări de pe scaunul seu : — El! Nu este rănit? — Nu pare... Intr’adevăr Meriadeck, cu totul restabilit, plătia birjarului aruncând din când în când o privire spre fereastra node spera J să zărască pe aceea pe care o iubia. Iudată se fftea o revoluțiune în inima Bluetei. Iubia întradevăr pe ti për şi sta fericită că revedea pe logodnicul ei bine Iși sănătos, dar în același timp era furidsă gftndindu-se că nici un accident nu’l reținuse, și cu întftr4i«8e prin urmare din întâmplare. Cum ti va explica aceea întâriți&re ? Ce motive puternice va învoca ? — A! nici nui rănit ?. . 41 ,e ca mătușei sale .. Am sfc’l primesc ett bine, lasă pe mine. Acesta răspunse : — Ascultâ-te, Blueto, fii cu minte. Ascultă întâi ce spune. In acest moment ușa se' deschise și Meriadeck apăru cu fa ța zimbitoare, cu brațele deschise. — A ! iată-te în fine ! strigă Blueta fără. să'l meargâ înainte. N’ai murit dar ? — Pe onoarea mea ! 4*"* 104^u4 Meriadeck, na lipsit " ~ 100