Vocea Covurluiului, octombrie 1887 (Anul 15, nr. 3460-3485)

1887-10-10 / nr. 3468

S'INUL XV. — Nr. S.468. abonament pentru Români« P* un an . . . 20 leî , 6 luni ... 10 * VeȘI pag. IV premiul o­erii abonaților pentru străinătate Pe un an ... 34 leî » 6 luni ... 17 * Abonamentei se tac tu tratați ia Ad­­■miserapunea ^iaru­­ui.in districte la biu orile postaie. Rfcdacțiunea : 15 atr. Mare tO BANI EiEMFLARUL, S'MB­ATA 10 OCTOMBRIE 1887. ANtMNCIr lini« petit r.gin* TV ; 40 bani , HI: So . I N 3 I U N I n ; «i RECLAME Pagina Ini : So bani La Cronică : 2 lei Repejirnie se (ac ev rabat însemnat. Scrisori neb­ancate 9c refus«.-— Artico­lele nepublicate un a« m­apoetc. ------- ■ -■ ■ ■ - w I Mp O WC, APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU. | Administrațiunea : 15; str. Mare. rrvM—■aarrigaa.Hi r.M'i't—TiT-y-r1 n - ■* . nn»i •• ir>,w>i „ ■»■»' ■■ *----------------------------——• X elegramd Serviciul part. al »Vocii Covurluiului* AGENȚIA HAVAS. PARIS, 20 Octombrie. — Ex-ge­­neralul Caffarel, pus în retragere din oficii, e șters din cadrele armate!. LONDRA, 20 Octombrie. — Times anunți că Poarta a ordonat guverna­torului din Tripole să îndoieascâ bă­garea de semi, să supraveghiese pe Btrftinil cari ar putea să vie pentru a provoca turburărî. CONSTANTINOPOLE, 18 Octoxni- Ilairie. — Cale indirectă — Porta con- 1 Tinuă a primi asigurări linişcitdre In privinţa întrevederilor comtelu! Kal­­noky şi a D­ini Crispi cu prinţul de Bismarck. După aceste asigurări, aceste doue întrevederi ar fi ţintit numai la măc­ţinerea pac I şi a statului quo, şi cu confirmare, se arată înţelegerea intimă stabilită în aceastâ privinţă între Aus­tria, Italia, Anglitera şi Germania­­. de Bismarck, care vede nefolosul silinţelor sale pe lângă Basis, ar pă­râsi negreşit pe aceasta putere, pentru a se alipi Austriei, Italiei şi Angli­­twterei. Aceastat nouă faşă pe lângă că con­­cordă cu dorințele de temporisare ale sultanului, ar explica pentru ce Ges­tiunea bulgatreascâ e cu totul stațio­nară, atât din partea Turcilor cât și din partea Roșilor. Ore-cari cercuri diplomatice exploa­­tezi într’un mod mişelesc ultimele incidente Caffarel Boulanger, expli­când chiar inerția Rusiei prin aceste incidente, cari ar face ca aceastâ pu­tere să se îndoieascâ de eficacitate* unei înțelegeri cu Francia. BELGRAD, 20 Octombrie. — C«r* «urile guvernamentale desmint întT un mod formal rechiemarea metro­­politului Mihail. MUNICH 20 Octombrie. — De­putaţii au adoptat proiectul de lege pri­mitor la situaţiunea militară prin 128 voturi. Numai democratul Evora a votat contra. AGENŢIA LIBERA NOTINGHAM, 20 Octombrie.­­ D. Gladstone a rostit un mare dis­curs în contra legii de coerciţiune fr­andese. Celebrul om de Stat a de­­marat că aceasta lege este o imperti­nenţă. RUSCIUX, 20 Octombrie. — Să fice că principele Ferdinand va lua reşedința în oraşul nostru pentru un tm­p mai îndelungat. Profetar de călătorie la Bucureşti se desminte. PARIS, 20 Octombrie. — Sgomo­­tele privitoare la o viitoare reminiare ministerială iau din ce în ce mai mare consistenţă. Se­fa D. de Freyennet ar lua portofoliul de răsboia cu preşedinţi consiliului. In acest cas şefu­ statului major ar fi ales de generalii divisionar Func­ţiunile şefului statului major ar fi i­­namovibile, D. Flourens ar conserva portofo­liul afacerilor străine şi D. Peytral ar înlocui pe D. Bouvier la finanţe. Ceia­lalţi membri ai cabinetului vor fi aleşi printre vechii colabora­tori ai D-lui Goblet. ROMA, 20 Octombrie.— Trupele ce se trimit pentru a Întări corpul ex­­pediţionar din Abisinia vor părăsi Italia între 10 sau 20 Nouembrie. A- cest corp va cuprinde aproape 24.000 oamen!. CONSTANTINOPOLE, 20 Octom­brie. — Agitările Italiei în Tripoli­tans deșteptând bănueli din partea Portei, gernisoana din Tripole a fost întărită. SOFIA, 20 Octombrie. — Se sem­­naleazâ pe fruntpri* cerbă o cre­tu • agitare printre emigrații bulgari. PESTA, 20 Octombrie. — Nego* ci­ări erau începute între guvernele matriac și ungar pe de o parte ș’ rompanU Lloyduîul din Triest. Gu­­vî­reel« voiau sâ reducă subvențiu nea ce acord*a pănă acum aceste! companii. Negociările n’au putut re­uşi. ROMA, 20 oetoaibrie. — Sî3 pari cn siguranţă că un tratat de comerţ va fi încheiat între Germania şi h­a­lit­­est tratat provisoriu va avea o dută * de un an, la sfârşitul căruia se speră a se termina negociările pen­tru un tratat definitiv. BERLIN, 20 Octombrie. —Proiec­­tul de lege privitor la rădicarea ta­xelor asupra grâurilor ruseșci car! întră un imperiu va fi presentat Reich­stagului tn curând. COPENHAGA, 20 Octombrie.­­ Acum câte­va 4*1« părea hotărât că ținul, pentru a evita oboseala unei călătorii pe mare, a’ar înapoia la Pe­tersburg trecând prin Berlin. Acest proiect pare părăsit. Țarul nu va stră­bate teritoriul german. LONDRA, 20 Octombrie. — In demonstraţiunile cari au avut loc la Hydf-Park, și cari au provocat con­­flicte sângerose, s’a observat un mare număr de străini. A se vedea untane pwl Velefrance pag. LI. GALAŢI, 9 Octombrie ÎS87. Procesele la cari au dat naşcere nenorocitele evenimente de la­­ Maia din Galaţi se u­rmeza la curtea cu juraţi din Brăila. Nu ne ocupăm de incidentele ce s’au produs dinaintea curţii de cât spre a arăta păcătoşia colectiviştilor locali. Se ştie că ei, după ca au organi­sat măcelurile acelei vite nefaste în analele Galaţilor, după ce au stâlcit pe cetăţeni, spre a scăpa de răspun­dere, şi spre a masca turpitudinile ce au comis în faţa stăpânilor lor, pe a căror instrucţiuni pote le depăşiseră, au început a susţinea prin foile de­votate lor că oposiţiunea organisase bandele de bătăuşi şi câ el fuseseră victime. Macar că cel cu capet«l« sparte şi cu osele rupte erau toţi me mbri ai oposiţiunii, nu fac« nimic, bandele erau tot a oposiţiunii. Teribile bande ce s au lăsat să fie sdrobite de nişe« cetăţeni neofensivi şi cu mânele goale ca colectiviştii, de­şi erau numai re­volvere şi bate din cap pănă în pi­ciore ! Ar fi crezut cine­va că după a­­ceasta colectiviştii victime trebuiau să se presinte cu fruntea sus dinaintea judecăţii concetăţenilor lor, în imensă majoritate favorabili lor ! Ar fi putut crede că ei ar fi considerat ca o de­­senare de a fi sustraşi de la verdic­tul cetăţenilor gălăţeni ! ■^Fonid­a „VOCII COVURLUIULUI*1 MPASTEk s-A-tir DIMAMHTDL UNII LOGODNICE PARTEA IV. FUGARUL XII (Urmare) La două­ spre^epe şi jumătate mă­tuşa şi nepoata se puseră la masă, dar no putură să mănânce nici­ una mc ^cea-l’al­ă. Nu mal sperau, și Bluetei îi Cerau ochii în lacrimi, nici nu mal cău­tat! să’și txplice ciudata înt&nți*TM » Ini Meriadeck, care devenia din ce în ce mal mult neînțetasă. La o ora după prânz, fără să fi mân­cat, mătușa rădică masa. Cele două femei nu mai vorbiau între ele. Le era teama sași împărtășască reciproc bânuelile și presentimentele lor. Blu­ets nu mai putea sta în loc. Voia să se ducă la Lormant și să se infor­meze. Mătușa ei o reținu. — Și dacă în acest timp va veni ? dacă vă veți încr­eisa în drum ? N o putu înse împedeca a nu se duce pănă la stațiunea vaporelor din Lormont spre a se informa dacă nu se în­âmplase diminața vre­un acci­dent. I se răspunse că nimic extra­ordinar nu se semnalase, afară de căderea în apă, la­­debarcaderul din Lormont, a două bețivi, cami de alt­­mintrele, după cum se credea, fuse­seră scoşi afară. Blucta ştia că Meriadeck nu bea nici­o­dată, și eu se gândi un mo­ment macar că unul dintre cei două oamenii căluți la apă putea fi logod­nicul ei. Se întorse dar acasă puţin mai li­­niștită, dar mai intrigată de­cât ori­când. Ce causă putea să fi reținut pe tinerul lucrător­ brutar? In fine la trei ore o trăsură se o­­pri dinaintea ușei­. Matasa se preci­pită la ferestră. Scoase un strigăt : — Este el. Bineta sări de pe scaunul seu : — El! Nu este rănit? — Nu pare... Intr’adevăr Meriadeck, cu totul res­tabilit, plătia birjarului aruncând din când în când o privire spre fereastra node spera J să zărască pe aceea pe care o iubia. Iudată se fftea o revoluțiune în i­­nima Bluetei. Iubia întradevăr pe ti­ për şi sta fericită că revedea pe logodnicul ei bine Iși sănătos, dar în același timp era furidsă gftndin­­du-se că nici­ un accident nu’l reți­nuse, și cu întftr4i«8e prin urmare din întâmplare. Cum ti va explica a­­ceea întâriți&re ? Ce motive puter­nice va învoca ? — A! nici nui rănit ?. . 41 ,e ca mătușei sale .. Am sfc’l primesc ett bine, lasă pe mine. Ac­esta răspunse : — Ascultâ-te, Blueto, fii cu minte. Ascultă întâi ce spune. In acest moment ușa se' deschise și Meriadeck apăru cu fa ța zimbi­­toare, cu brațele deschise. — A ! iată-te în fine ! strigă Blu­­eta fără. să'l meargâ înainte. N’ai mu­rit dar ? — Pe onoarea mea ! 4*"* 104^u4 Meriadeck, na lipsit " ~ 100

Next