Vocea Covurluiului, ianuarie 1888 (Anul 16, nr. 3536-3558)

1888-01-14 / nr. 3544

muirea actualului regim, în­cât spe­ram ca acestă nemulţumire va reuşi a isbucni la urne printre toate obstaco­lele. De aceea nu lipsim a îndemna pe alegători să meargă înainte cu băr­băţia, să înfrunte tot, şi în urne să pună buletinele candidaţilor pe cari ei îi cred mai destoinici pentru apă­­rarea cu demnitate a intereselor lor şi a ţerei, iar nu a candidaţilor ce li se impun. c^£©jQ.IC3i locaţia, — D. Kogălniceanu prin an­avis invită pe toţi cetăţenii Gălăţeni la o întrunire publică ce va ţinea mâao Joi, orele â p. m., în sala Alcazar. D-sea îşi propune candidatura de deputat , primul colegiu. — O conrespondenţă publicată »stă­, în Epoca iisinue«­ la adresa grupu­lui ce representăm lucruri­le­exacte. Atitudinea noastră oposiţionistă e cu­noscută de mult şi lămurit în Parla­ment, în presă şi în ultimele eveni­mente prin cari a trecut Galaţii. A­­ceasta liniă oposiționistă o ținem și o vom ținea și în viitor. Vom răs­punde mâne conrespondentul al Epo­cei U toate insinuările ce face. VaeSA DO?VALUiuL,as ~ --.TitBMg , ".!!l,w A! !"U-il aggJ -'.SESm ■■ 1 —BB—gggggggSgEB^MEagEEBgEfc—gs tsse 5 C £0£LÍC& — Cetim în Epoca : Ieri la 5 ore D. loan Suditu, dele­---------------------------------------------------------——7----— -~-l primit de M. Se». Regele a spus D-lul Suditu să co­­munice concetățenilor eei urmăloarele . Vretu c» alegerile să fie libere; trebue si fie o posiţiune in Cameră D-vestrfc vfghitţi, tele­gra­fia­ți’mi tot ce se petrece și relatați’mi fapte precise — D. N. Popescu, delegatul opo­­sițiunÎ! din Prahova, a fost primit ieri la ameza de M. S. Regele, care l’a autorisat să dea cele mai precise asigurări că rîegenle vor fi libere și că va veghi» pentru aceasta. — Regele a ordonat să se­acă o anchetă în privinţa celor denunţate la alegerea delegaţilor col III de­n Vâlcea. — Ieri au sosit în pupi­lă i­ va­­gane pline en material deresbei ve­nite din Magdeburg. — Din zUşca ne sosesc ţeriile cele mai mulţumitore în privinţa alegerii delegaţilor. Pretutindene victoria o­­poaiţiunii este desăvârşită. — Candidaţii opoaiţiunii la alege­rile din judeţul Putna sunt următorii : Colegiul I : D-nul G. Apoetoleanu, L­­ar Niculescu Vaiticeanu şi Ni­­culae Chirică Săveanu, comerciant. Colegiul II : Ilie Murat, aoare pro­prietar, Petrichs S Ilie, comerciant, şi Nicolae Benea, mare proprietar. — Cetim în Lupta . Cu toate ingerenţele administraţiunii, şi cu toate că oposiţiune» na luat o parte aşa de activă, resultatul alege­rii delegaţilor colegiului 3 din unele judeţe n a ieşit după pofta inimei co­lectivitâţiî. La Ploeşti, Botoşani, Vlaşca, Vas­­luiu şi încă vr’o trei judeţe, delegaţi d­in majoritate sunt al opoziţiunii. La Giurgiu bietul D. Epurescu e desoiat de tot, aruncând taia vina a­­supra prefectului. — Administraţiunea satrapului de la Vâlcea, vedired că candidaţii gu­vernamentali, delegaţi »­ colegiului S £ t A r i „ 1---­recurs la un s&ijiou ingenios. După ce s’a despoiat scrutinul, s’ar fi aruncat în urnă mai multe bilete, «st­fel că comp^rându-se buletinele da vot cu numeru ^legetonlor can s’&a presentst, e’*a găsit mai multe buletine, de aci motivul de anulare* alegeri­. — Președintele consiliului, dopar ce a presidat leii dimineți un con­­siliu de miniștri la ministerul de in­terne, »’* dus la palat, unde a avut o lungă întrevedere cu Regele. — D. F­eren de a primit ieri în audiență pe D. Coutouly, ministrul Franciei în capitală, cu care a avut o lungă întrevedere. — Din causa viscolului de ieri noapte, aflăm că circulaţiunea es*« din nod întreruptă pe mal multe linii Aceasta stare de lucruri poate să du­reze mal multe 4^ei din causă că viscolul continuă cu mare putere. In unele părţi s’a întrerupt şi fi­rul telegrafic. — La Ploeşci s’a ţinut de cătră oposiţiune a tr­ia întrunire în sala Dobrică. Au vorbit D-nii I Cogălniceanu, R. Pătărlăgeanu şi Chr. Negoescu Joi li curent se va ţinea o nouă întrunire. Succesul oposiţiunii a prăpădit cu desăvârşire pe colectivişti. — Ni se comunică că, în urma unor neînţelegeri care sar fi ivit între D. Farekide cu D. Istrovo, ministrul Rusiei în capitală, acesta ar fi primit o lungă visita a primului ministru, care pare că ar fi apumat neînţele­gerea. U ţ­n­ele aceste vor avea loc câte­va transferări între ofiţeri superiori comandanţi de regimente de doro­banţi. Asemene s’ar face de D. Bre­­tianu şi câte­ va înaintări în armată. — Primul ministru şi ad-interim la reabel b’a întreţinut cu mai mulţi ofiţeri cari fac A re comisiunee »noaturnată de & se pronunţi »rmei cu repetiţiune. Credem a­pei că unii din membrii acestei comisiuni b’*a pronunțat pen­tru Introducerea unor modificări în aceasta armă. — Un colectivist înfocat, și în le­gătură cu cercurile guvernamentale, * declarat­­ă, în cas dacă în vii­­toarea Gamer* vor fi tre­i-treci de opo­­posr.nţ; pronunțaţi, nu se poate sc%­d»ca guvernul nu v~a disoi?» Casnei* — Se vorbeşce cu siguranţă că în curând D. colonel C^ndiano,­­­ otant regal, va fi înaintat la gra al de general. |ji D. colonel Candiano ar rămâ­n» ca general la palat, creându se o n n funcţiune pentru « se». Guvernul are trebuinţă de colţul Candiano la palat. — Aflăm din sorgintă positivă și, îndată după constituirea nouei a­­mere, guvernul va presanta un pro­­iect de lege pentru modificarea­­ ei părţi a legii electorale. Intre altele guvernul ar vrea să in­troducă în lege şi un nou mod de vot cu buletine după cum se vor ie­­şi la alegerile comunale. — Cetim in Naţiunea: Numirea apropiată» D-lui D. ( Io nescu în funcţiunea de ministru \m nipotenţiar la Belgrad pare mai m­ilt ca sigură în cerourile de la minist«|ul de externe. Cât pentru D. Emil Gfc actualul ministru la Belgrad, va fi transferat la Atena. — Toate grupurile liberale şi c in­­acrvataare oposiţioniste din Cra­­vi a’au unit şi s’au înţeles asupra ulti­­torelor candidaturi : Colegiul I : p n­­cipele A. Ş­erbey, Alexandru Nitr­ide, Necole Popp ; colegiul II : Di­­an­trie (T^k ) Ionesco, Alexat­ru Zsintor, Un­se Boldiacu, Sculesc ! — Guvernul pare dejis, după fit se vorbesce, de a numi un com tr la Curtea de casiț une uu dintre cu i­­brii magistrature'. In or-ce e«s, după io form­ație M carî le avem, at catji numire nu vV vea loc de­cât după alegeri. — D n Turnu-Saverin ni se o munică că cea mal mare parte di «• legetorii colegiului I sunt decipl la » nu m l vota pentru D. Safend­i, dând voturile lor D-lui IUriu I­o­­riîțu, » dirul reușită pure asigur­â — D. Aurelian, ministru al Iu a* rilor publice, va îas^rciu» tj'lele i­­ceste probabil chiar pe D. gen al Msican, comandantul ilotild, dt a merge în străinătate sa con»ude al infernală » făcut să c*4& bannela a­­supra unui nevinovat, care plăti pen­­tru ea cu viet* sea. Iapunitatea o făcu cutezâtoare. Fiica ei era în casa mea. Voi să între și ea ; o superan^ o genație... Decise a se scăpa de mine, visând a deveni D-na Thomery. Or­ganisa o od'.es! pândă. Convinse pe bărbatul meu că primiam la mine pe un amant... Şi acela pe care’l trecu de amant al meu a fost chiar fratele ei, care a venit la mine în înţelegere cu ea apre »’îl cere bani cu cari să plece din Franci». Bărbatul mia ucise pe acel om şi era să mă omoare şi pe mine .. Şi iată cum, după ce reuşise kui răpi pe cele doue ființe pe caii le iubam, pe bărbatul meu și pe fiica mea, aceasta creatură a urzit Bk’ml fure și onoarea mea. — Blanco, f­ jee D. Thomery, te cred, dar ai cu ce proba afirmațiu­­niie tele ? Ai proba ? — Am ! răspunse D-na Thomery Și le voi arăta pe toate. Pe când st­­­rișâS8 Iu casa mea, lângă bărbatul raen, cu fiica mea, copila mea, scum­­pa mea fiică, a fost părăsită de a­­ceasta femee, lăsată pe mâna unor oa­­meni de rea condițiune. Dar D-­130 a veghiat. M’a vindecat. Mi-a făcut cunoscut redeverul. Md va răscuna Mi-a redat pe fiica mea. Probele af­r­­mațiunilor mele sunt încliise în acest portofoliu. II recunosci ? II arătă Juliete­, care se cu­remură — Portofoliul Me­niel M­aot ! mur­mură ea încet. Sunt perdută. — Da, acest portofoliu rai-i fost dat de D. Liberac,­­zise D-na Tho­mery, amantul femeii căreia al încre­dințat pe fiica mea. D-le de Meuils, acest portofol­i conţine hârtii cari vor lumina justiţia. Acest portofoliu a aparținut Meh­im-I Mmot, de la care, la nóptea crimei de Ia Buc, a fos* furat de acéstà femee. Proba despre crima ei releaă şi din împrejurarea că acest portofoliu a fost de mult în mânele tele. Vai găsi aci şi scrisoarea prin care dâdes în­tâlnire lui Nicolae Thern?y* pentru a’i da banii ce’cui ceruse spre a pă­răsi Fra n ii cu bota sea. Acea scri­­t*aare a fost perdută de diesul s, găsită de D L herac în aera când Nicolse Thern'ys de f»t4 cu mine a fost uc»s de bărbatul meu. — Dar acel D. Liberac unde este ? întrebă D. de Ments. Va trebui să afirme. Nu sfârşi... Uşa salonului se deschise şi vale­tul anunţă : — D. Enrio... D. Liberac. — Enrio!.. Liberac! (Jse Juliet». D (Jeule mare ! Sj sili trs3 «’șt păstra lipisces.­ — D le, (J se atunci D. Thomery il Liberac, recunosci pe D s0ra ? D. L bir»c, cane zăpăcit, aflândtns^ da o d*ta printre atâte persoane 1* cunoscute se apropiă de Julieta. Se uită la dins». Apoi se uită 1» D-na Thomery Drace ! el, m’am înșid r€Ü ! N am vorbit odinioarea cu D s » Juliete.. Adevărat, D-^orU Julieta c e D-cara .. o recunosc acum. . Am fă it o prostiă... Da... da... recunosc fe s bine pe D-^or»... Trebue să fac ’* cunoscă ți ea. . Aș» că cje reconos« ? Sunt tatăl adoptiv «1 fiicei D-Ui. Sunt bărbatul D*nel Dalaoux .. D. Liberac întinse Juliettl mâ * sea. — Merge bine D s0ra ? Julieta îl intoarse spatele — DtB-ul de ciudat ! îf

Next